PGA Markers, companie ce lucreaza la proiecte publice majore precum noul stadion Michael Klein din Hunedoara sau aeroportul din Timisoara, are in plan extinderea activitatii in 2022 prin abordarea unor noi tipologii de proiecte, din domenii variate si mai complexe. Arh. Claudiu Pralea, managerul companiei, spune ca perspectivele din domeniu sunt pozitive si ca, in pofida scumpirilor de pe piata de constructii, oamenii sunt divizati in doua categorii: cei care vor sa construiasca acum, pana nu vor fi scumpiri si mai mari, si cei care prefera sa mai astepte, pana cand preturile se vor stabiliza. Tot printre tendinte, specialistul observa o crestere a interesului fata de simplitate si deschidere mare catre exterior. "Oamenii incep sa renunte la locuintele cu decoratiuni, preferand o linie cat mai simpla. Cat despre deschiderile mari catre exterior, acestea sunt efectele trairii la bloc si ale pandemiei. Fiind constransi intr-un spatiu fix, fara posibilitatea iesirii in aer liber, oamenii prefera acum sa isi realizeze locuintele cu ferestre cat mai mari pentru mai multa lumina si mai mult contact cu exteriorul", remarca arhitectul.Interviu cu arh. Claudiu Pralea (42 de ani), Manager General PGA Markers si CECO Architects si specialist cu o experienta profesionala de 18 ani pe piata de arhitectura si proiectare.
- La ce proiecte majore lucrati, in acest moment?
- O parte din proiectele care sunt in desfasurare in cadrul firmelor PGA Markers si CECO Architects vizeaza elaborarea documentatiilor pentru mai multe proiecte publice majore, precum: stadionul Michael Klein, din Hunedoara (aflat in etapa de elaborare a studiului de fezabilitate), Incubator de afaceri Oradea (DTAC+PTH+DE+asistenta tehnica), cladirea UMF Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" (SF), extinderea Spitalului Judetean Satu Mare (SF), Spitalul Filantropia Craiova (SF), reabilitarea ansamblului Primaria Veche, Piata Libertatii Timisoara (etapa DALI), Bazinul Olimpic Dumbravita, Timis (SF), Palatul de Justitie din Focsani (SF), sala polivalenta din Cristur (SF), terminalul sosiri al Aeroportului Timisoara (SF+DTAC+PT+DE) si Palatul de Justitie din Turnu Severin (SF).
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2021 si ce estimari aveti pentru 2022 si in perspectiva?
- Anul 2021 a fost unul bun din punct de vedere al lucrarilor de constructie, deoarece am avut oportunitatea de a lucra pe programe de arhitectura din sectoarele de activitate medicale si sportive, cu diferite grade de complexitate, din care s-au putut invata multe. Pentru 2022, speram sa ne largim orizonturile si sa abordam proiecte si din alte domenii, cu grade ridicate de complexitate, care sa ne provoace creativitatea si seriozitatea.
Astazi, in proiectare se tine cont de distantare sociala indiferent de programul de arhitectura propus. Am inceput anul considerand ca vom tine cont, in continuare, de aceste norme, dar care nu vor mai fi atat de stricte avand in vedere ca aceasta perioada tulbure urmeaza sa se incheie. Suntem siguri ca multi oameni s-au asteptat la scumpirile care au venit ca efecte ale pandemiei din ultimii doi ani. Ceea ce nu s-a asteptat lumea a fost izbucnirea unui conflict armat, care sa amplifice aceste efecte.
Cu toate ca piata constructiilor s-a scumpit, oamenii sunt divizati in doua categorii: cei care vor sa isi construiasca acum locuinta pana nu vor fi scumpiri si mai mari si cei care prefera sa mai astepte, pana cand preturile vor cobori inapoi. Cel mai probabil, oamenii vor reconsidera ideea unei locuinte "traditionale" si vor opta pentru folosirea unor sisteme alternative de producere a energiei, care sa le diminueze din costuri si sa le amortizeze investitia in timp.
- Observati schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata?
- Putem spune ca observam schimbari in ceea ce priveste constructiile cu eficienta energetica ridicata, mai ales in contextul actual al cresterii preturilor utilitatilor. Cu toate ca normativele de constructii nZEB au intrat in vigoare de o vreme incoace, oamenii au fost reticenti in folosirea unor sisteme alternative. Insa, in ultima vreme, observam ca tot mai multi se indreapta catre aceste sisteme. Chiar in acest moment avem un proiect in care beneficiarul doreste o locuinta cu consum de energie aproape zero, in care, impreuna cu inginerul de instalatii, am propus diferite surse regenerabile. Incercam, cu fiecare beneficiar cu care discutam, sa ii propunem aceste sisteme, care sunt benefice atat pentru ei, cat si pentru mediul in care traiesc.
- Ce impact au digitalizarea si noile tehnologii asupra activitatilor de arhitectura si din constructii?
- Consideram ca digitalizarea are de acum un impact semnificativ in tot ceea ce inseamna domeniile de activitate. Gadgeturile si toate dispozitivele au un rol enorm in viata de zi cu zi. In domeniul arhitecturii, de la desenul pe hartie cu teul si echerul, care dura cateva zile, am ajuns sa proiectam o locuinta intreaga in cateva ore. Totul evolueaza si trebuie si noi sa evoluam o data cu timpurile.
Astazi, ideea "casei traditionale" a disparut, multi beneficiari indreptandu-se catre o locuinta smart, in care totul poate fi operat prin telefon de la distanta. Si nu doar locuintele, dar si constructiile de anvergura mare. Metodele traditionale de construire incep, treptat, sa dispara si poate, o data cu ele, si unele din erorile care apareau in timpul executiilor. Se poate ca la noi, in Romania, acest fenomen sa decurga mai incet, insa ca sa ajungem la performantele tarilor din afara granitelor, trebuie sa ne adaptam trendului.
In ceea ce priveste digitalizarea activitatii noastre, domeniul arhitecturii se bazeaza pe un act creativ surprinzator nesubordonat programarii.
