ACE: Piata locala de arhitectura a depasit 337 milioane de euro in anul 2022

Piata de arhitectura din Romania a atins valoarea de 337,6 milioane de euro la finalul anului 2022, in crestere cu peste 85% fata de nivelul din 2020, potrivit datelor incluse in studiul "Profesia de arhitectura in Europa 2022", realizat de compania de cercetare Mirza & Nacey Research, pentru Consiliul European al Arhitectilor (ACE). Evolutia spectaculoasa a fost realizata in contextul unei dezvoltari deosebit de favorabile a pietei constructiilor din Romania in ultimii 4 ani (2019-2022), aceasta ajungand la valoarea de 45,5 miliarde euro, preturi curente, la finalul anului 2022. In pofida evolutiei semnificative a pietei locale de arhitectura, numarul arhitectilor din Romania a crescut cu numai circa 3% in ultimii doi ani, ajungand la aproximativ 10.800 de specialisti in 2022 (de la 10.500 in 2020). De aici rezulta o crestere de peste 80% a productivitatii, respectiv pana la o medie anuala de circa 31.250 euro per arhitect in 2022, de la 17.359 euro per arhitect, in 2020. In ansamblul sau, sectorul de arhitectura din Romania in 2022 este, valoric, de aproape patru ori mai mare (+274%) fata de nivelul din 2012 (90,1 milioane de euro) si cu 200% peste nivelul de varf anterior, din 2008 (112,6 milioane de euro).

Studiul sectorial este un sondaj bienal comandat de ACE si cofinantat prin Programul Europa Creativa al Uniunii Europene, care colecteaza si analizeaza date statistice, sociologice si economice despre arhitectii europeni, piata si practicile arhitecturale. Bazata pe raspunsurile a 30.678 de arhitecti din 26 de tari europene, editia din 2022 a studiului continua si imbunatateste studiile precedente, scopul fiind de a crea statistici nationale si la nivel european ale profesiei, avand ca date sursa rezultate ale cercetarilor primare originale efectuate direct cu arhitectii insisi. Acesta este cel mai cuprinzator studiu privind profesia de arhitect in Europa si un instrument de referinta pentru toti cei interesati de arhitectura si mediul construit. 

"Avand in vedere schimbarile climatice, deficitul de resurse si criza energetica, Europa vrea sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050. Pentru pentru a realiza aceasta transformare, politicile UE se adreseaza in mod explicit renovarii mediului construit, ca parte a unei schimbari climatice mai ample. In combinatie cu Noul Bauhaus European, calitatea mediului construit si a celui neconstruit trebuie sa fie in centrul acestei transformari. Viitorul sectorului constructiilor sta intr-o noua cultura a schimbarii, care are in centru atat operatiunile de pe santiere, cat si utilizarea de materiale care reduc emisiile de gaze cu efect de sera si consumul de energie. Schimbarea stocului de cladiri este responsabilitatea arhitecturii, la fel ca intreaga tesatura urbana si infrastructura, atat in orase, cat si in zonele rurale. In acelasi timp, un nou limbaj de design contemporan reiese din reexaminarea cladirilor existente, iar acesta poate crea Baukultur-ul de maine", a declarat Ruth Schagemann, presedintele ACE.

Unul dintre autorii raportului, Aziz Mirza, a precizat ca "studiul sectorial ACE din acest an arata ca arhitectii si-au recuperat pierderile din pandemie. Acestia au revenit la munca cu norma intreaga, iar numarul somerilor a scazut, in timp ce salariile au crescut pe fondul majorarii cifrei de afaceri. Impreuna, practicile de arhitectura contribuie cu 21 miliarde euro la economia Europei; nu doar o cifra mare, ci una care a crescut cu 24% din 2020. Popularitatea arhitecturii ca profesie este evidenta intrucat numarul arhitectilor a crescut cu peste 20% in ultimii zece ani pana la 620.000".

 

 

Desi numarul arhitectilor a crescut semnificativ in perioada 2017-2022, Romania inregistreaza, in continuare, aproximativ 0,6 arhitecti la o mie de locuitori, mentinandu-se sub media europeana de 1 arhitect la mia de locuitori. Potrivit datelor ACE, in Europa (mai precis in cele 31 de tari analizate, dar care sunt definitorii pentru continent (Rusia nu este luata in calcul) activeaza 619.700 de arhitecti, cei mai multi fiind in Italia (151.000 de specialisti), urmata de Germania (119.400), Turcia (72.500), Spania (50.000), Marea Britanie (42.200) si Franta (30.400). Insumat, in aceste 6 tari activeaza 70% din numarul total al arhitectilor din Europa. Ca raport la numarul total al populatiei, cei mai muti arhitecti activi raportati la mia de locuitori sunt in Cipru (3,4), in Italia (2,5), dar si in Portugalia (2 arhitecti).

Raportul ACE mai indica faptul ca numarul total al arhitectilor din spatiul analizat (619.700) este cu aproape 1,2% peste nivelul din 2020, mentinandu-si trendul ascendent din ultimul deceniu. La finalul anului 2022, in Europa erau activi cu aproape 100.000 mai multi arhitecti comparativ cu anul 2012 (518.400 de specialisti).

 

Cei mai multi arhitecti, la nivel european, sunt barbati (53% din total), femeile reprezentand 46% din numarul de specialisti activi. Aceasta profesie a devenit tot mai atractiva in ultimul deceniu, la finalul anului 2022 fiind cu aproape 10% mai multe femei arhitect decat in 2012. In topul tarilor unde numarul arhitectilor de sex masculin este net superior se afla Austria si Ungaria (cu 75% din total), dar si Slovacia (74%), respectiv Marea Britanie (71%) si Luxemburg (70%). Tarile in care arhitectele predomina piata sunt Grecia (60%), Lituania (60%) si Italia (56%). In Romania, 46% din arhitecti sunt barbati si 54% femei.

Din punct de vedere al statutului, 82% din numarul total al arhitectilor din Europa lucreaza full-time. In 2020, aproximativ 75% din specialisti au lucrat full-time, iar acesta este, evident, rezultatul pandemiei de Covid-19. Circa 12% din arhitectii europeni au lucrat part-time in 2022, in timp ce numai 2% sunt someri sau nu lucreaza din diferite motive (in scadere, fata de 7% in 2020). Exista si cateva tari in care se lucreaza full-time in proportie de 90%, precum Belgia, Croatia, Finlanda, Lituania si Luxemburg. In Romania, ponderea arhitectilor angajati full-time este de 88% (fata de 79% in 2020), in timp ce 10% lucreaza part-time, 1% nu profeseaza temporar si 2% au declarat ca s-au retras din activitate.

 

 

Ca forma de organizare, cei mai multi arhitecti din Europa lucreaza in birouri individuale (35% din total), arhitectii asociati sau salariati reprezinta 18% din total (in scadere fata de 23% in 2020), 12% sunt parteneri sau directori in companii specializate (in crestere cu 3%), iar alti aproximativ 12% se descriu ca liber-profesionisti (freelancers), numarul acestora fiind in crestere fata de nivelul din 2020. Sectorul public angajeaza 10% din arhitecti, cota usor sub cea raportata in urma cu doi ani (13%). Austria inregistreaza cea mai mare pondere a arhitectilor care activeaza in birouri individuale (aproximativ 66% din total), iar Croatia inregistreaza cea mai mare pondere a specialistilor incadrati ca parteneri si directori (36%). Cei mai multi liber-profesionisti activeaza in Belgia, in timp ce tarile cu cei mai multi arhitecti angajati in sectorul public sunt Finlanda si Lituania. In Romania, circa 34% din arhitecti lucreaza in birouri individuale, 18% sunt parteneri/ directori, 11% profeseaza ca asociati, 29% sunt salariati in mediul privat si 3% sunt liber-profesionisti. Sectorul public din Romania angajeaza aproximativ 5% din arhitectii din tara.

Piata europeana de arhitectura este una extrem de experimentata. Peste un sfert din specialisti au cel putin 25 de ani de experienta in domeniu, aceasta pondere mentinandu-se din 2014. Alti 29% dintre arhitecti au profesat intre 15 si 24 de ani, iar numai circa 16% din specialisti au sub 5 ani de experienta in domeniu. Tarile cu cea mai mare pondere a arhitectilor cu peste 25 de ani de activitate sunt Croatia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Luxemburg si Slovenia. Datele pentru Romania sunt putin diferite, ponderea din total a arhitectilor cu experienta de 6-9 ani fiind de 23%, iar cea a specialistilor activi de 3-5 ani, de 20%. Totodata, 16% din profesionistii locali au intre 10 si 14 ani de experienta, 15% - intre 15 si 19 ani, 8% intre 20 si 24 de ani si 16% mai mult de 25 de ani. Aproximativ 2% din arhitectii din Romania sunt la inceput de drum, avand unul sau doi ani de activitate. Alaturi de Suedia si Polonia, piata de arhitectura din Romania este una dintre cele mai tinere din Europa.

Din punct de vedere al varstei arhitectilor activi, la nivel european, 32% dintre arhitecti au sub 40 de ani, 26% au intre 40 si 50 de ani. Ceilalti cinci din zece (50%) au peste 50 de ani. Sunt cinci tari in care preponderenti sunt arhitectii tineri: Italia, Romania, Portugalia, Spania si Suedia, la polul opus aflandu-se tari precum Danemarca, Norvegia si Marea Britanie, unde un sfert dintre specialisti au cel putin 60 de ani. In Romania, mai mult de jumatate (58%) dintre arhitecti sunt tineri, cu varste sub 40 de ani, alti 33% au intre 40 si 54 de ani, iar numai circa 8% sunt seniori, de peste 55 de ani.

 

 

Valoarea totala inregistrata in 2022 pe piata europeana a constructiilor (in cele 31 de tari monitorizate de ACE si fara Rusia), a fost estimata la 2.513 miliarde euro (inclusiv infrastructura si inginerie civila). Sunt patru piete - cele din Germania, Marea Britanie, Franta si Italia -, care genereaza mai mult de jumatate din aceasta valoare. Raportat la numarul de locuitori, cele mai mari valori sunt consemnate in Luxemburg, Norvegia, Elvetia si Austria.

In Romania, piata constructiilor a fost evaluata la 45,5 miliarde euro preturi curente (inclusiv lucrari de infrastructura si inginerie civila) in 2022, potrivit estimarii realizate de Mirza & Nacey pe baza celui mai recent raport Eurostat Construction Output Production Indices, dat publicitatii in trimestrul al doilea din 2022. In 2021, cercetatorii estimau piata locala a constructiilor la 43,88 miliarde euro, iar in 2020, la 40,4 miliarde euro. 

Dupa o crestere semnificativa a pietei europene a constructiilor in perioada 2015-2019, pandemia de coronavirus a inversat temporar acest trend. In 2020, piata europeana de constructii a scazut cu 5% fata de 2019, pana la 2.085 miliarde euro, insa traiectoria crescatoare a fost reluata in 2021 (+10,7%, la 2.430 miliarde euro) si a continuat in 2022 (+3,4%, la 2.513 miliarde euro). Cele mai mari cresteri in 2022 au fost inregistrate de Slovenia, Turcia, Irlanda si Polonia. Totusi, analistii avertizeaza ca aceasta evolutie ar putea incetini si mai mult in perioada urmatoare, pe masura ce conditiile economice s-au inrautatit.

 

Sectorul de arhitectura este dependent de evolutia pietei de constructii, urmand-o indeaproape. Astfel, cresterea din ultimii ani din domeniul constructiilor s-a resimtit si la nivelul arhitecturii, care a inregistrat o majorare de 23% de la cercetarea anterioara, din 2020, ajungand la circa 21,1 miliarde euro la finalul anului 2022. Aceasta valoare reprezinta putin sub 1% din totalul pietei europene de constructii, si echivaleaza cu un volum de lucru mediu de aproximativ 38.000 de euro pentru fiecare arhitect activ pe continent. Cifra de 21,1 miliarde euro reprezinta totalul cifrei de afaceri sau valoarea cumulata a tuturor veniturilor generate in aceasta profesie. Cifrele indicate pentru fiecare tara in parte sunt estimative si trebuie luate in considerare cu precautie, precizeaza autorii studiului. 

Cele mai mari piete de arhitectura sunt cele din Germania (6,31 miliarde euro in 2022), Italia (3,53 miliarde euro) si Marea Britanie (2,77 miliarde euro), care genereaza aproape jumatate din piata. Aceste tari au dominat clasamentul pietelor de arhitectura in ultimii zece ani.

Sectorul de arhitectura din Romania se situa la circa 337,6 milioane de euro la finele anului 2020, de unde rezulta o productivitate medie anuala de circa 31.259 euro per arhitect. Sectorul local de arhitectura s-a inscris pe un trend ascendent in ultimii ani, dupa scaderi semnificative in anii de criza, fiind, in 2022, valoric, de aproape patru ori mai mare (+274%) fata de nivelul din 2012 (90,1 milioane de euro) si cu 200% peste nivelul de varf anterior, din 2008 (112,6 milioane de euro). Circa 72% din proiecte din Romania reprezinta constructii noi, mult peste media europeana de 50%.

 

 

Din punct de vedere al tipului de proiecte realizate, cele mai multe proiecte, la nivel european, dar si national, provin din sectorul rezidential privat, care este dominat, la randul sau, de locuintele individuale. In ansamblu, 89% dintre arhitectii activi in Europa au lucrat cel putin la un proiect de locuinta individuala in 2022, acest sector generand 56% din veniturile medii realizate in acest domeniu. Diferenta de 44% din lucrarile de arhitectura este impartita intre segmentele cladiri comerciale si celelalte sectoare publice si private, dar niciunul din aceste sectoare nu genereaza mai mult de 10% din veniturile anuale din domeniu: cladiri pentru retail (9%), locuinte publice (7%), imobile sanitare (6%), alte proiecte private (6%), constructii industriale (4%) etc.

Proiectarea de cladiri ramane cel mai important tip de serviciu oferit de arhitecti. Designul conceptual reprezinta aproximativ 33% din piata, in timp ce designul detaliat are o pondere putin mai mica, de 29%. Impreuna, proiectarea cladirilor reprezinta 62% din piata de arhitectura, o cota mai mare decat in 2020. Intr-o noua intrebare pentru 2022, arhitectii raporteaza ca licitatiile si atribuirile de contracte reprezinta 2% din piata, ca medie, la nivel european, cu varfuri de peste 10% in Irlanda si in Marea Britanie. O gama larga de alte servicii reprezinta restul cifrei de afaceri din sector. Cota de piata generata de lucrari de design interior este mai semnificativa in Grecia, Italia, Romania si Slovacia, in Norvegia se constata o crestere a ponderii lucrarilor de studii de fezabilitate, in timp ce in Danemarca s-a majorat foarte mult cererea pentru proiecte coordonate BIM.

Segmentul rezidential genereaza cea mai mare parte a cererii de arhitectura in toate tarile analizate, cele mai multe comenzi pe acest segment fiind raportate in Grecia, Portugalia si Spania. In contrast, acest sector este mult mai putin important in Germania, Finlanda, Norvegia si Slovenia, unde sunt predominante proiectele de cladiri de birouri. Proiectele publice din educatie, sanatate, locuire, administratie etc. reprezinta 19% din munca arhitectilor, cu diferentele regionale de rigoare.

In Romania, proiectele pentru cladiri au reprezentat, anul trecut, 63% din volumul total de lucru (22% concepte de design si 41% detalii de executie), fiind urmate de cele de amenajari interioare (13%), planificare urbana (7%), lucrari publice obtinute prin licitatie (5%), studii de fezabilitate (4%), project management (3%) etc. 

 

Sentimentul general pe piata europeana de arhitectura s-a imbunatatit dupa anul 2020, dar ramane in spectru negativ. Sunt mai multi arhitecti care se asteapta ca volumul de lucru sa scada, in perioada urmatoare, decat al celor care estimeaza o crestere. Nu exista nicio tara in care majoritatea arhitectilor sa prognozeze crestere in 2023, insa sunt cateva state cu specialisti mai optimisti, precum Letonia, Romania si Marea Britanie, unde circa 40% dintre arhitecti estimeaza o crestere a volumului de lucru in acest an. La polul opus, cei mai pesimisti arhitecti lucreaza in Cipru, Ungaria si Norvegia. In Romania, circa 40% se asteapta, astfel, ca piata de proiecte sa scada in 2023, 36% estimeaza stagnare si 25% scadere.