Eurostat a publicat estimarile preliminare cu privire la evolutia economiei Zonei Euro (principalul partener economic al Romaniei) in trimestrul II si primul semestru al anului curent. Statisticile indica intensificarea ritmului de declin in perioada aprilie-iunie, pe fondul resimtirii incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent in ultimele decenii.Astfel, conform Eurostat PIB-ul a scazut cu 12.1% trimestru/trimestru si cu 15% an/an in T2, ritmuri record pentru tarile europene in perioada postbelica. Prima economie a regiunii (Germania) a inregistrat o scadere cu 10.1% trimestru/trimestru si cu 11.7% an/an in T2.
In Franta (a doua economie a regiunii) PIB-ul s-a diminuat cu 13.8% trimestru/trimestru si cu 19% an/an in trimestrul II.
De asemenea, PIB-ul Italiei (a treia economie a regiunii) a scazut cu 12.4% trimestru/trimestru si cu 17.3% an/an in T2.
Nu in ultimul rand, in Spania (a patra economie a Zonei Euro) PIB-ul s-a diminuat cu 18.5% trimestru/trimestru si cu 22.1% an/an in T2.
Astfel, in semestrul I PIB-ul Zonei Euro a inregistrat o scadere de 9.1% an/an, evolutie determinata de incidenta pandemiei si consecintele acestui soc fara precedent.
Economiile Germania, Frantei, Italiei si Spaniei (primele patru ca dimensiune din Zona Euro) au inregistrat scaderi cu ritmuri anuale de 7%, 12.4%, 11.4%, respectiv 13.1% in prima jumatate a anului curent. Eurostat va comunica la inceputul lunii septembrie estimarile cu privire la dinamica componentelor PIB din Zona Euro si tarile membre din trimestrul II si semestrul I.
Subliniem faptul ca indicatorii macroeconomici avansati si coincidenti s-au ameliorat in regiune in perioada recenta, intr-o evolutie determinata de eliminarea graduala a restrictiilor implementate in martie pentru contracararea crizei sanitare si resimtirii mix-ului relaxat (fara precedent) de politici economice.
In acest context se mentioneaza revenirea indicatorilor PMI (Purchasing Managers Index) peste pragul de 50 puncte (care separa scaderea de crestere) in luna iulie, aspect evidentiat in al doilea grafic din partea dreapta. De asemenea, increderea investitorilor din regiune s-a ameliorat semnificativ in ultimele luni, spre cel mai ridicat nivel din 2015, dupa cum se poate observa in ultimul grafic alaturat.
Totodata, increderea in economia regiunii a crescut in iulie spre maximul din martie, conform indicatorului calculat de Comisia Europeana. Aceste evolutii exprima faptul ca ceea ce a fost mai greu a trecut (in trimestrul II), iar economia regiunii se indreapta spre ciclul post-pandemie.
Cele mai recente prognoze disponibile pe Bloomberg indica perspectiva ajustarii economiei regiunii cu 8.1% an/an in 2020, pe fondul declinului investitiilor productive cu peste 10% an/an (data fiind intensificarea perceptiei de risc dupa incidenta crizei sanitare). De asemenea, consumul privat (principala componenta a PIB) ar putea sa scada cu 8.8% an/an in 2020.
Pe de alta parte, economia regiunii s-ar putea redinamiza in 2021 si 2022 (ritmuri anuale de 5.5%, respectiv 2.2%), prin intermediul relansarii investitiilor productive (dinamici anuale de 7%, respectiv 3.1%), cu impact de antrenare pentru consumul privat (crestere cu 6.5% an/an, respectiv 2.5% an/an). La nivelul pietei fortei de munca rata medie anuala a somajului ar putea sa creasca de la 7.6% in 2019 la 8.9% in 2020, respectiv 9.4% in 2021, o ajustare la 8.7% fiind prognozata pentru 2022, conform Bloomberg.
In incheiere mentionam principalii factori de risc pentru evolutia economiei regiunii pe termen scurt: climatul din pietele financiare internationale; dinamica indicatorilor care comensureaza criza sanitara; provocarile regionale in implementarea programului de relansare si cadrului financiar multianual 2021- 2027; incertitudinile privind ordinea economica mondiala post-pandemie si climatul geo-politic mondial si regional.
