Sectorul constructiilor este "extrem de privilegiat" prin scutiri de impozite pe venit si TVA redus pentru o mare parte a livrarilor. Suplimentar, angajatii din constructii au primit scutirea de contributia la sanatate, in cota de 10%, reducerea contributiei la pensii, de la 25% la 21,25%, precum si reducerea contributiei asiguratorii pentru munca, de la 2,25% la 0,3375%. Impactul eliminarii scutirilor (excluzand TVA) este de 5,4 miliarde lei in 2023, potrivit studiului "Reforma fiscala: propuneri pe termen scurt", publicat de Fundatia Friedrich Ebert Romania (Friedrich Ebert Stiftung - FES). Este important de precizat, insa, ca studiul nu analizeaza impactul pe care eliminarea facilitatilor l-ar aduce asupra implementarii proiectelor majore de dezvoltare a infrastructurilor critice pana in 2030, intr-un sector care se confrunta deja cu probleme legate de disponibilitatea fortei de munca. Riscul de pierdere a unor finantari importante, de zeci de miliarde de euro, fara a lua in calcul investitiile ulterioare generate de infrastructura de baza, cu siguranta reprezinta un pericol mult mai mare la adresa bugetului statului decat facilitatile acordate constructorilor.Conform raportului citat, introducerea unor reforme fiscale relativ modeste, printre care impozitarea progresiva si eliminarea scutirilor din constructii, IT si agricultura ar aduce la bugetul de stat venituri substantiale, de aproximativ 7,6 miliarde euro in 2023. "Jumatate din acesti bani ar veni din introducerea unui impozit moderat progresiv la cote competitive regional (care ar reduce in acelasi timp si nivelul ridicat al inegalitatii de venit). Cealalta jumatate ar putea fi generata, in aceasta ordine, din marirea impozitului pe dividende, eliminarea scutirilor din constructii, un impozit de 1,2% pe cifra de afaceri peste pragul de un miliard de lei pentru firmele din energie, 100 de milioane de lei pentru firmele din retail, toate firmele de jocuri de noroc, coborarea pragului la microintreprinderi la 250.000 de euro si eliminarea scutirilor din IT, constructii si agricultura", noteaza autorii studiului.
Aproape 61% din acest efort de mobilizare fiscala va trebui sa vina din mariri de impozite si taxe, iar restul din eliminari de scutiri si taxe sectoriale.
"Romania are nevoie de un pachet de reforme fiscale pentru a depasi impasul fiscal si pentru a aduce la bugetul de stat 38 miliarde lei (7,6 miliarde euro), ceea ce ar permite finantarea golului bugetar din prima parte a anului 2023 (20 miliarde lei) si un raspuns pozitiv la subfinantarea invatamantului reliefata de greva profesorilor (8 miliarde lei, 1,6 miliarde euro). Aceste calcule adreseaza urgentele anului 2023 si nu propun o transformare sistemica a sistemului fiscal pentru a-l aduce la media regionala a tarilor cu care ne comparam cel mai des: grupul Visegrad. Pentru a ajunge la media ponderii veniturilor fiscale din grupul de referinta reprezentat de tarile Visegrad, ar mai fi nevoie de 130 miliarde lei (26 miliarde euro). Aceasta tinta va cere, simultan, impozite chiar mai mari si marirea capacitatii de colectare a ANAF pentru a reduce mai ales flagelul neincasarii TVA, al preturilor de transfer si transferurilor de datorie", se mai precizeaza in studiu.
Studiul "Reforma fiscala: propuneri pe termen scurt", autor Cornel Ban, modelare econometrica Petre Buciu, a fost lansat pe 21 iunie la Bucuresti, si poate fi consultat aici!
