O mare parte din companii (49,4%) anticipeaza pentru anul 2021 cresteri ale cifrelor de afaceri, conform rezultatelor sondajului derulat in cadrul Conferintei Anuale de Fiscalitate 2021 EY Romania, in randul a peste 1000 de reprezentanti ai mediului de afaceri, participanti la acest eveniment.Procesul de digitalizare a institutiilor statului, care va usura inspectiile fiscale, va continua in acest an, asa cum a dat asigurari inclusiv Presedintele ANAF, Mirela Calugareanu, invitatul special al Conferintei.
”Digitalul cred ca fost cuvantul anului 2020, iar digitalizarea economiei globale - cel mai mare catalizator al schimbarii recente. Si in Romania, in multe domenii, digitalizarea s-a produs aproape peste noapte. Anul acesta, dupa multi altii in care acest proces a trenat, sistemul SAF-T ar putea sa inceapa sa functioneze”, a declarat Alex Milcev, liderul practicii de Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania.
”Nu vom asista la majorari ale taxelor, dupa cum intelegem din declaratiile oficialilor, in ciuda presiunilor asupra bugetului de stat, provocate de deficitul inregistrat in 2020. In schimb, companiile trebuie sa se pregateasca, pentru ca numarul raportarilor catre institutiile de stat este in crestere, cum ar fi, de exemplu, asteptatul SAF-T sau iminentele raportari pe DAC 6”, a spus Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Asistenta fiscala si juridica pentru clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala (CESA).
”Schimbarile pe care le traim sunt necesare. Traversam o perioada dificila, care poate fi vazuta ca un moment de accelerare a anumitor procese - cum ar fi digitalizarea. Ne asteptam si la alte masuri de sustinere a mediului de afaceri - din cate intelegem, vor fi noi scheme de ajutor de stat promovate pe platforma unora dintre fondurile europene de care Romania va beneficia”, a punctat Mihaela Mitroi.
Semnale pozitive se regasesc si in asteptarile mediului de afaceri, avand in vedere ca multi dintre reprezentantii mediului de business estimeaza o crestere a cifrei de afaceri in 2021.
La intrebarea „In ce masura v-au ajutat facilitatile oferite de stat?”, un procent semnificativ de aproximativ 50% dintre respondenti au spus ca putin sau foarte putin. ”Explicatia ar putea fi ca aceste facilitati fie au venit prea tarziu, fie agentii economici in cauza nu le-au putut accesa”, a explicat Mihaela Mitroi.
In schimb, din randul companiilor care au apelat la facilitatile fiscale oferite de stat in perioada starii de urgenta si de alerta, de departe cea mai utilizata este reducerea la plata impozitului pe profit - mentionata de 40% dintre respondenti, urmata de somajul tehnic - 23% dintre respondenti, esalonarea la plata - 9% si ajutor de stat - 9%.
Conform sondajul EY, 44% dintre respondenti au folosit o singura facilitate fiscala, 15% doua facilitati fiscale si 12% trei facilitati fiscale in cursul anului 2020.
Echipa de fiscalitate a EY a purtat participantii si prin ”Odiseea fiscala” a anului 2021, punctand, pe baza modificarilor recente survenite in legislatie, cateva aspecte esentiale pe care mediul de afaceri ar trebui sa le cunoasca.
”Pandemia COVID-19 determina schimbari importante in ceea ce priveste capitalul uman, survenite cu viteza meteorica, dincolo de cele conexe cifrelor la nivel macro-economic. Forta de munca se transforma, relatiile de munca se flexibilizeaza si se digitalizeaza, modelele de taxare apar uneori ca anacronice. Intr-un viitor care se schimba cu viteza luminii, toti ochii trebuie sa fie atintiti asupra implicatiilor fiscale si juridice presupuse de diferitele tipuri de colaborare intre companii si indivizi, din ce in ce mai complexe”, a spus Claudia Sofianu, Partener, Lider EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala (CESA), Departamentul Impozit pe Venit si Contributii Sociale.
Georgiana Iancu, Liderul Departamentului de Impozite Indirecte EY Romania, considera ca, in contextul presiunii bugetare si al unui decalaj de TVA in crestere: ”Ne putem astepta la o intensificare a inspectiilor fiscale inclusiv in zona de TVA, iar mediul de afaceri trebuie sa actioneze suficient de agil, pentru a raspunde exigentelor inspectorilor fiscali”.
”Nu ne dorim cresteri ale cotelor de TVA, cred ca o solutie alternativa pentru Romania poate fi largirea bazei impozabile, mai bine zis de reintregire a ei, raportata la corectitudinea aplicarii unor exceptii de la regulile de baza in materie de TVA. Concret, sustin mai degraba cresterea veniturilor din TVA corelata cu validarea aplicarii corecte si echitabile a cotelor reduse de TVA de catre toti contribuabilii sau prin identificarea acelor operatori economici care, desi angajati in activitati economice, nu declara TVA in legatura cu aceste operatiuni”, a completat Georgiana Iancu, liderul Departamentului de Indirecte, EY Romania.
Liderul practicii de Litigii si controverse fiscale, Emanuel Bancila, a subliniat importanta reexaminarii contestatiei fiscale: ”Codul de procedura fiscala a fost modificat la sfarsitul anului trecut, prin introducerea posibilitatii de reexaminare a contestatiei fiscale. Aceasta reprezinta o a doua sansa pentru contribuabil de a contesta rezultatele unei inspectii fiscale”.
”De asemenea, contribuabilii trebuie sa stie ca o noua regula obligatorie a fost instituita de Curtea Suprema pentru autoritatile fiscale, in ceea ce priveste perioada maxima care poate fi controlata. Inceteaza, astfel, o perioada de peste 17 ani in care organele fiscale controlau sase, in loc de cinci ani”, a mai anuntat Emanuel Bancila.
„Practica recenta a echipelor de inspectie fiscala indica o tendinta spre analizarea in detaliu a existentei unui sediu fix in Romania in cazul prestarilor de servicii”, a avertizat, la randul sau, Costin Manta, director in cadrul Departamentului de Taxe Indirecte, EY Romania. ”Aceeasi tendinta poate fi observata si in alte tari din regiune, precum Polonia. In principiu, existenta unui sediu fix nu are un impact negativ in sine din punct de vedere a TVA, dar predictibilitatea este cheia in acest caz. In cazul identificarii ulterioare a sediului fix de catre organele de inspectie fiscala, pot fi impuse atat TVA, cat si dobanzi si penalitati de intarziere, acestea din urma reprezentand adevaratul cost pentru contribuabili”, a subliniat Costin Manta.
In ceea ce priveste zona de taxe si operatiuni vamale, Mihai Petre, Director, Consultanta vamala si accize, EY Romania, a aratat ca tara noastra face un pas important inainte in normalizarea procesului de vamuire a marfurilor. ”Nevoia de utilizare a simplificarilor vamale a devenit parte din Programul de Guvernare a Romaniei 2020 - 2024. Cu o rata de utilizare de doar 10%, comparativ cu media europeana de 65%, autoritatile din Romania dau semnalul asteptat de mult timp in piata. Vom asista, sunt convins, la o crestere semnificativa a preocuparii societatilor comerciale pentru vamuirea simplificata, pentru reducerea costurilor si cresterea predictibilitatii vamuirii marfurilor. In fond, tinta asumata prin Programul de Guvernare, de 65% in 2024, nu este neaparat ambitioasa, avand in vedere ca exista foarte multe tari in Uniunea Europeana cu o rata de 70-80%”, a explicat Mihai Petre.
Blocajele din relatiile cu societatile din jurisdictiile necooperante au fost, de asemenea, subliniate. ”O modificare legislativa importanta este legata de considerarea drept nedeductibile la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor efectuate ca urmare a unor tranzactii cu parteneri situati in state incluse in listele UE ale jurisdictiilor necooperante in scopuri fiscale”, a aratat Ana Cristian, Director in cadrul Departamentului de Taxe Directe, EY Romania. Ea a avertizat ca tari precum Turcia si Australia, cu care rezidentii romani au relatii comerciale importante, sunt incluse pe aceste liste, ceea ce poate duce la concluzia ca nu se va beneficia de deductibilitate pentru achizitiile de bunuri si servicii din aceste tari. ”In perioada urmatoare asteptam clarificari din partea autoritatilor pe acest subiect foarte delicat”, a subliniat Ana Cristian.
”Companiile nu ar trebui sa se multumeasca in a spune ca nu au nimic de raportat, pentru ca decizia de a nu raporta trebuie sa fie documentata si sustinuta in fata autoritatilor fiscale. Astfel, orice societate trebuie sa isi faca o lista a tranzactiilor transfrontaliere ca punct de pornire in analiza DAC 6. Primele doua termene de raportare sunt 31 ianuarie, pentru tranzactiile intre 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020, si 28 februarie 2021 - pentru tranzactiile din ultimi doi ani, adica incepand cu 25 iunie 2018 pana la 30 iunie 2020. Ceea ce arata ca mai este foarte putin timp de pregatire”, a avertizat Raluca Popa, Partener Asociat EY Romania.
In privinta tichetelor cadou, o problema spinoasa cu care se confrunta companiile de cel putin doi ani, Stela Andrei, Partener Asociat in cadrul Departamentului de Impozit pe Venit si Contributii Sociale, a explicat: „In ceea ce priveste controalele din partea ANAF, se asteapta ca acestea sa continue, ba chiar sa se extinda in contextul detasarilor, privind sumele refacturate versus cele impozitate sau ca urmare a schimbului de informatii intre state.”
Pana acum, au fost intense inspectiile fiscale pentru transportatori privind diurnele acordate soferilor. Nu excludem pe viitor ca inspectiile fiscale sa acopere din ce in ce mai mult si partea de impozit pe venit si contributii sociale - atat la modul general, cat si specific, de exemplu, privind indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru diverse facilitati fiscale prevazute de Codul fiscal si a documentatiei (IT, constructii), pentru stimulente primite de la autoritati. Ne asteptam si la controale la nivelul persoanelor fizice: fie in contextul marilor averi, dar nu numai - de ex. pe tranzactii imobiliare, tranzactii on-line, posibil si chirii”, a anticipat Stela Andrei cateva dintre tendintele anului 2021.
Analizand impactul evolutiei tehnologice, Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistenta fiscala in tranzactii, a declarat: “Economia romaneasca se pregateste de impactul evolutiei tehnologice, al trecerii in on-line si digital al multor activitati de zi-cu-zi. Avem exemplul altor tari europene, care deja au implementat taxarea serviciilor digitale (Franta, Italia, Austria, Spania), dar si presiunea din partea Uniunii Europene, care, pe 14 ianuarie, a relansat consultari in ceea ce priveste acest tip de taxa, si din partea OCDE, care are doua proiecte in lucru. Astfel, ne asteptam ca in perioada urmatoare sa vedem o astfel de initiativa legislativa si in Romania. In legatura cu evolutia on-line, asteptam ca pana in 2023 sa fie implementata o noua Directiva privind raportarea acestui tip de tranzactii, iar monitorizarea criptomonedelor este urmatorul subiect al Comisiei Europene.”
In zona preturilor de transfer, Adrian Rus, liderul Departamentului de Preturi de Transfer, EY Romania, atrage atentia ca: ” In ansamblu, in climatul actual din ce in ce mai transparent, contribuabilii se pot astepta la o crestere a numarului si intensitatii controalelor fiscale in privinta preturilor de transfer, dar si la o crestere exponentiala a cazurilor de dubla impunere in aceasta zona. Deci pregatirea pentru aceste inspectii este extrem de importanta si de actualitate.”
”Ghidul emis in decembrie 2020 de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) privind impactul pandemiei asupra preturilor de transfer nu propune solutii pentru toate provocarile, insa aduce clarificari privind aplicarea principiului valorii de piata si indeamna la o analiza atenta a Liniilor Directoare OCDE privind preturile de transfer, la dialog intre contribuabili si autoritati fiscale si la flexibilitate in analizele de preturi de transfer”, spune Gabriela Bancescu, Director in cadrul Departamentului de Preturi de Transfer. ”Companiile pot reduce proactiv controversele din domeniul preturilor de transfer asigurandu-se, in primul rand, ca practicile lor sunt bine documentate si in conformitate cu reglementarile de preturi de transfer specifice din Romania. Controversele asociate unei inspectii pot fi, de asemenea, reduse prin efectuarea de ajustari voluntare de preturi de transfer, atunci cand este cazul. In contextul amnistiei fiscale, companiile pot beneficia de amnistie pentru accesoriile generate de baza de impozitare suplimentara declarata in mod voluntar”, a conchis Gabriela Bancescu.
