EH: Reducerea incertitudinii este suportul necesar redresarii economice din 2021

Lockdown 2.0 sau „lockdown light” in Europa intruchipeaza strategia ”stop-and-go”, care ar trebui sa urmeze valurile epidemice pana la revenirea la normal in 2022 dupa posibila aparitie a unui vaccin. Cu toate acestea, noile restrictii nu sunt o reeditare a celor din primavara anului 2020, deoarece impactul lor economic asupra PIB-ul din Q4 2020 ar trebui sa fie cu 30-60% mai putin sever. Recuperarea Zonei Euro ar putea fi astfel intarziata, dar nu stopata. PIB-ul in Q4 2020 pare sa se contracte cu aproximativ -4% de la un trimestru la altul, aducand prognoza pentru intregul an 2020 la -7,6%. Cu toate acestea, se asteapta o recuperare timida in 2021 (+ 4,1% fata de + 4,8% preconizata pentru finalul lunii septembrie), in contextul in care regulile stricte privind interactiunile sociale raman in vigoare. Abia in a doua jumatate a anului 2021, disponibilitatea anticipata a unui vaccin eficient, urmandsa fie lansat inainte de sfarsitul anului, va oferi un avant necesar redresarii economice prin reducerea incertitudinii. Cu toate acestea, riscul de a afecta pe termen lungeconomia a crescut din cauza inmultirii insolventelor, a somajului mai ridicat si a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

O dubla scadere a Zonei Euro in Q4 este aproape sigura, avand in vedere al doilea val de restrictii. Revenirea puternica din Q3, cu mult peste asteptari, cu un record de crestere a PIB de 12,7% (trimestru la trimestru), a dovedit ca economiile Zonei Euro isi pot reveni destul de repede pe masura ce restrictiile sunt ridicate. Marea intrebare acum este daca pot face din nou acest lucru. La urma urmei, noua runda de restrictii dure anuntate in ultimele saptamani sigur va impinge economia Zonei Euro intr-o zona de contractiein ultimul trimestru al acestui an.

Cu toate acestea, nu va asteptati sa vedeti o reluare a ceea ce s-a intamplat in prima jumatate a anului 2020: exista diferente importante fata de primul val de restrictii din Europa. Vestea buna mai intai: impactul asupra activitatii economice pe termen scurt se va dovedi mai slab.. Ne asteptam ca restrictiile din noiembrie sa fie responsabile de 30-60% din vulnerabilitatea economica aZona Euro in comparatie cu socul din aprilie, deoarece i) masurile sunt mai specifice, afectand in principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat) si mai putin restrictive (scolile si intreprinderile neesentiale sunt mentinute deschise in majoritatea tarilor), ceea ce ar trebui sa sustina activitatea de productie si cea de constructii si astfel sa reduca socul de la aprilie cu 5 puncte procentuale[1]; companiile au castigat experienta in adaptarea la restrictiile dure (in principal, lucrand mai mult cu solutii digitale); iii) sectoarele cele mai afectate nu s-au intors inca la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar asta ne face sa credem ca noi restrictii vor declansa o scadere mai putin accentuata si iv) se asteapta o performanta mai buna a comertului exteriorri decat in primavara, China jucand rolul unei ancore de stabilitate.

Vestea mai putin buna este ca avantul de redresare dupa cea de-a doua redeschidere este posibil sa fie mai redus, chiar si atunci cand ne gandim la efecte mai slabe ale restrictiilor. In primul rand, guvernele sunt mai putin susceptibile in a usura restrictiile in acelasi mod in care au facut-o in lunile de vara, incercand sa invete din greselile care au dus la aceasta a doua perioada de restrictii majore. In special, ne asteptam ca regulile stricte privind interactiunile sociale sa ramana in vigoare pentru a reduce riscul unei recidive sanitare, si drept urmare o recesiune de trei ori mai puternica, in timp ce tarile au nevoie de mai mult timp pentru a stabili sisteme adecvate de urmarire, localizare si izolare. Intre timp, este posibil ca unele activitati economice sa nu reporneasca (de exemplu, intalnirile si evenimentele mai mari dar si calatoriile) pana cand nu este disponibil un vaccin si / sau teste mai rapide. In consecinta, cresterea PIB-ului din primul trimestru pare pregatita sa dezamageasca la doar + 1,9% (trimestru la trimestru).

Ne asteptam ca relaxarea restrictiilor din Europa sa intre intr-un nou capitol doar in al doilea trimestru al anului 2021, pe masura ce capacitatile adecvate din sectorul sanatatii vor permite acest lucru. In acelasi timp, vremea mai calda din preajma Pastelui ar putea pastra sub control rata de inmultire a cazurilor Covid-19 si ar putea da un imbold cheltuielilor sociale pentru activitati in aer liber. Cu toate acestea, nivelul ridicat de incertitudine economica pe fondul ingrijorarilor persistente cu privire la un posibil al treilea val de restrictii si, la randul sau, o recesiune de trei ori mai pronuntata, , vor continua sa treneze asupra ritmului de redresare, in timp ce companiile si gospodariile tin cu atentie de excesul economisit din precautie. Abia in a doua jumatate a lui 2021, disponibilitatea anticipata a unui vaccin eficient, urmand sa fie lansat inainte de sfarsitul anului, va oferi avantul necesar recuperarii economice, prin reducerea nivelului dealtfel ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, intrucat campania de vaccinare poate dura cateva luni, impactul schimbarii anotimpurilor asupra raspandirii virusului poate necesita o reinstaurare temporara a restrictiilor incepand din septembrie 2021.

In ansamblu, ne asteptam ca al doilea val de restrictii sa intarzie, dar sa nu stopeze recuperarea in 2021, PIB-ul Zonei Euro urmand sa aiba o recuperare moderata, in jur de + 4,1%, fata de + 4,8% cat este asteptat pentru sfarsitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o revenire completa la activitatea normala nu este de asteptat inainte de 2022, in timp ce pentru Zona Euro in ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criza vor fi atinse numai la trecerea dintre anii2022/23. Chiar si atunci, riscul de impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza inmultirii insolventelor, a somajului mai mare si a presiunii crescute asupra sectorului bancar.

Pentru ca scenariul nostru de baza sa se mentina, factorii de decizie politica vor trebui sa-si actualizeze rapid raspunsul la situatia de criza, cu o viziune catre sustinerea increderii sectorului privat, evitand o recesiune „tripla” si limitand pagubele irecuperabile asupra economiei. In acest context, sanatatea este pe primul loc. Fara o capacitate adecvata de urmarire, localizare si izolare a cazurilor Covid-19, al doilea val de restrictii va ramane ineficient. Intre timp, din punct de vedere fiscal, masurile minime care vizeaza limitarea daunelor pe termen lung asupra economiei - adica schemele de munca cu program redus si garantiile guvernamentale pentru credite - trebuie extinse rapid atat timp cat restrictiile privind activitatea economica raman in vigoare. In timp ce guvernele nationale sunt cele care pot da directia in acest sens, initiativele UE care actioneaza ca a doua linie de aparare prin extinderea plaselor de siguranta nationale - mai presus de toate programul SURE (“Suport pentru gestionarea riscurilor legate de somaj in starea de urgenta” - Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), precum si fondul paneuropean de garantare pentru imprumuturi corporative al Bancii Europene de Investitii - castiga importanta si ar trebui sa fie completate in functie de necesitati. Mai mult, obstacolele din calea punerii in aplicare a fondului de recuperare al UE trebuie abordate urgent pentru a evita un impact intarziat sau redus. Nu in ultimul rand, Banca Centrala Europeana va trebui sa continue sa sprijine expansiunea fiscala a guvernelor Zonei Euro, recalibrandu-si strategia politica la urmatoarea reuniune din decembrie. Ne asteptam sa vedem o crestere de 500 de miliarde de euro a programului sau de relaxare cantitativa pentru 2021, pentru a mentine controlul asupra costurilor de refinantare pentru guverne, precum si pentru sectorul privat. Puterea suplimentara derivata din aceasta actiune ar trebui sa fie mai mult decat suficienta pentru a absorbi intreaga emisiune neta de obligatiuni suverane, estimatasa ajungae la 400 miliarde EUR. In plus, este probabil ca BCE sa imbunatateasca conditiile privind finantarile pe termen lung TLTRO-III (Targeted Longer-Term Refinancing Operations) si ar putea relaxa si alti indicatori de reglementare bancara pentru a oferi mai mult spatiu de respiro bancilor.

Va fi evitata o criza la scara larga privind fluxul de numerar al intreprinderilor, gratie masurilor de suport fiscal si sprijinului continuu al lichiditatii, dar recesiunea de doua ori mai propuntata ar trebui sa slabeasca si mai mult increderea intreprinderilor. Ponderea IMM-urilor care au o marja EBITDA negativa, adica a celor mai preduspuse la un risc de criza a fluxurilor de numerar, este estimata la 15-20% in patru cele mai mari economii din Zona Euro si ponderea IMM-urilor zombi - cele cu niveluri ridicate ale datoriei, cu rentabilitate scazuta si rate scazute alecapitalurilor proprii - se situeaza intre 8-10%. In Q2, in timpul primului val de restrictii, companiile franceze par sa fi pierdut cel mai mult din punct de vedere al profitabilitatii (-4,0 puncte procentuale la 25,5%), in ciuda unui sprijin fiscal puternic fara precedent. Cu toate acestea, in situatia unei recesiuni duble, efectele asupra increderii s-ar putea dovedi mai periculoase, incurajand companiile sa acopere problemele de cash flow cu datorii suplimentare intr-un mediu in care cresterea cifrei de afaceri in sectoarele cele mai afectate nu este de asteptat sa revina la nivelurile dinaintea crizei mai devreme de 2023.

In primul rand, ne-am putea astepta la o intensificare usoara a curbelor randamentului suveran, mai mult in SUA decat in Uniunea Economica si Monetara, in tandem cu cresterea rapida a deficitului public si a ratelor de indatorare. Intr-un context politic conflictual, pietele pot deveni ingrijorate de sustenabilitatea datoriilor. Desi sunt gata sa extinda in continuare relaxarile cantitative, bancile centrale vor dori sa subventioneze indirect bancile comerciale, care in prezent isi extind rapid detinerile de obligatiuni de stat.

In al doilea rand, in ceea ce priveste valoarea actiunilor supraevaluarile sunt mai ingrijoratoare in SUA si in pietele emergente decat in Europa, deoarece ofera o amortizare slaba in cazul unor rezultate nefavorabile.. Potrivit IBES (Institutional Broker's Estimate System), prognozele de crestere pentru castigurile operationale pe termen lung din SUA si pietele emergente se situeaza in prezent la + 16% si, respectiv, la + 19%. Acelasi lucru se poate spune despre prognoza de crestere pe termen scurt a indicelui S&P 500 EPS, care este de + 24,5% pentru 2021 si + 16,8% pentru 2022. Asteptarile pe termen lung sunt mai rezonabile in Europa (+ 6,2%) dar asteptarile pe termen scurt prezinta acelasi tipar optimist ca in SUA: + 39% in 2021 si + 17% in 2022. Da, actiunile europene nu sunt la fel de supraevaluate ca cele din SUA, dar corelatiile dintre aceste clase de active sar la niveluri ridicate atunci cand actiunile din SUA nu performeaza conform asteptarilor. Supraevaluarea actiunilor din SUA este o sabie a lui Damocles asupra actiunilor europene si, de asemenea, un factornegativ pentru Dolarul American: dupa ce a luat parte la raliul de actiuni al SUA, va participa la corectarea sa.

In al treilea rand, ingrijorarile noastre cu privire la obligatiunile corporative au crescut, in special pentru segmentul celor cu randament ridicat, deoarece imprumuturile catre intreprinderi insolvabile nu fac parte din fisa postului bancilor centrale. Obligatiunile corporative au atras o cantitate mare de capital nou incepand din martie, ca urmare a anunturilor de politica ale bancilor centrale in favoarea obligatiunilor de tip “investment grade” (si a ingerilorcazuti [1] in SUA, cu posibilitatea ca BCE intre in joc chiar in decembrie). Cu toate acestea, in special in UEM, ar fi o greseala sa presupunem ca banca centrala poate sustine orice fel de obligatiuni corporative, indiferent de bonitatea acestora. Trezoreriile nationale vor trebui sa faca aceasta treaba, speram, dar nu neaparat in timp util. Prin urmare, diferentialele de dobanda -“spread-urile” de la limita inferioara a spectrului de credit se vor largi. In pietele emergente, chiar daca perspectivea de crestere pe termen lung este mai atractiva decat in pietele dezvoltate, o prognoza de crestere pe termen lung a castigurilor operationale de + 19% ofera o protectie redusa in cazul unor rezultate adverse. Datorita deprecierii valutare din trecut, obligatiunile in moneda locala ofera o anumita valoare, dar cu pretul unei volatilitati ridicate. In pofida unor corectii recente, obligatiunile in valuta sunt inca prea scumpe.

Statele membre ale UE din Europa Centrala si de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte usor de infectii cu Covid-19 in primavara anului 2020, datorita masurilor de izolare precoce si stricte. Cu toate acestea, dupa o relaxare semnificativa a restrictiilor in timpul verii, majoritatea tarilor din regiune se confrunta acum cu un al doilea val de infectii foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi blocaje, stricte: Cehia, care se confrunta cu cel mai puternic val doi de infectii din toata Europa, precum si Polonia au impus pana acum cele mai stricte masuri, in timp ce Ungaria, Slovacia si Bulgaria aplica asa-numitele restrictii partiale sau usoare; Romania aplica o abordare mai regionala. Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru tari sa isi consolideze masurile in cazul in care numarul de noi cazuri Covid-19 va continua sa creasca.

Ca urmare a ultimelor evolutii, am revizuit prognozele noastre de crestere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic global al celui de-al doilea val de restrictii este de asteptat sa fie mai mic decat in timpul primaverii. Principalul motiv este ca masurile sunt mai vizate si, prin urmare, afecteaza in cea mai mare parte numai sectoarele de servicii „Covid-19-vulnerabile” (de exemplu, comert, transporturi, hoteluri si restaurante, educatie, asistenta sociala, activitati de agrement si sport), in timp ce sectoarele industriale, constructia si agricultura cu greu vor fi afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de restrictii variaza, de asemenea, in functie de tari, in functie de marimea sectoarelor de serviciile afectate, de strictetea restrictiilor, de dependenta de export, de situatia sanitara, de marja (ramasa) a politicii fiscale a guvernelor si de incredere in raspunsurile politice. In general, ne asteptam la recesiuni duble ca dimensiune in regiune (dupa T2 2020, contractii trimestriale ale PIB-ului reinnoite in T4), reveniri mai moderate in T1 2021 decat in T3 2020, urmate de o consolidare in T2 2021. In H2 2021, cresterea ar trebui oarecum moderata din nou deoarece masurile de izolare ar trebui mentinute mai stricte fata de anul precedent pentru a evita un al treilea val de infectii si blocaje. Tabelul de mai jos prezinta noile noastre prognoze trimestriale si de crestere pe intregul an pentru Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala pentru 2020 pentru intreaga regiune a fost revizuita la -5,2% de la -6,0% in septembrie - revizuirea ascendenta se datoreaza cresterii semnificativ mai bune decat asteptate in T3, care compenseaza mai mult decat contractia asteptata in T4. Totusi, acesta din urma implica un puternic efect de baza negativ pentru 2021, astfel incat cresterea pentru tot anul viitor a fost revizuita in scadere cu -1,1 puncte de baza la + 3,5%.

Pentru Germania, cererea chineza ca „stalp al stabilitatii” se va dovedi din ce in ce mai importanta in lunile urmatoare, pe masura ce partenerii comerciali cheie intaresc restrictiile Covid-19 pentru a lupta cu al doilea val de virus. In Germania, PIB-ul a crescut cu + 8,2% )trimestru la trimestru) in Q3, rata anuala revenind de la -11,3% la -4,3%. Dupa anuntarea unui blocaj de patru saptamani in noiembrie pentru a salva Craciunul, ne asteptam acum la o contractie de -3% (trimestru la trimestru) pentru Q4 2020 (-7% luna/luna in noiembrie - aproximativ 50% din socul din aprilie), urmata de o revenire relativ silentioasa de + 1% in primul trimestru al anului 2021, deoarece restrictiile de distantare sociala vor ramane ridicate pana de Paste anul viitor. Avantul venit dinspre China este un factor suplimentar care a ajutat Germania sa iasa mai repede si intr-o postura mai bunadin socul Covid-19 fata de colegii sai europeni. La urma urmei, aproximativ jumatate din exporturile UE-27 catre China provin din Germania. Intrucat perspectivele de export germane sunt vor fi afectate in contextul dublei scaderi a Zonei Euro in Q4, cererea la export oarecum mai rezistenta din partea Chinei aduce o raza de lumina in tot acest scenariu. De fapt, din primii 10 parteneri comerciali ai Germaniei, China se remarca ca fiind singura tara de la care ne asteptam sa se evite o inasprire pronuntata a restrictiilor Covid-19. Per ansamblu, PIB-ul german pare sa se contracte cu -6,2% in 2020 fata de -6% preconizat anterior, urmat de o redresare mai silentioasa in 2021 de + 2,4% fata de + 3,5% anterior. In consecinta, ne asteptam ca economia germana sa revina la nivelurile PIB-ului dinainte de criza abia la sfarsitul anului 2022.

In Franta, redresarea economica peste asteptari din Q3 (+ 18,2% trimestrial) ar trebui sa fie de scurta durata, pe masura ce economia va aluneca intr-o recesiune de doua ori mai adanca in Q4. PIB-ul francez si-a revenit cu + 18,2% in Q3, determinat de puternice efecte de baza post criza dar si de consumul robust din timpul verii. Cu toate acestea, odata cu cresterea ratelor de infectie in septembrie, atat consumul cat si increderea consumatorilor s-au deteriorat. Esecul masurilor de izolare partiala, menite sa reducaraspandirea exploziva a virusului, a dus la reinstaurarea restrictiilor nationaledin noiembrie. Franta implementeaza o versiune mai usoara a carantinei din martie-aprilie, o treime din economie fiind pusa pe pauza timp de cel putin patru saptamani. Ne asteptam la o scadere mai putin semnificativa a activitatii economice (-16% comparativ cu nivelurile dinaintea crizei) de aceasta data in comparatie cu perioada anterioara de restrictii (-30%). Cu toate acestea, avand in vedere capacitatea saturata a spitalelor din majoritatea oraselor, ne asteptam ca starea de carantina la nivel nationalsa fie prelungita in decembrie (cel putin inca doua saptamani) si sa fie ridicata doar partial (cu mentinerea starii de urgenta) in timpul sarbatorilor de sfarsit de an. In general, ne asteptam ca PIB-ul sa scada cu -7,1% (T4 2020 comparativ cu T4 2019), aducand contractia anuala in 2020 la -10% (de la -9,8% preconizata anterior). Al doilea val al pandemiei isi va pune amprenta asupra economiei, provocand pierderi semnificative de activitate in sectoarele deja slabite (turism, industria hoteliera si de recreere, transport si comert cu amanuntul). Au fost restabilite masuri importante de scutire fiscala. In noiembrie, guvernul francez a anuntat un pachet suplimentar de sprijin de 20 miliarde EUR (1% din PIB) prin reluarea schemei de ajutor partial de somaj si a Fondului de Solidaritate. Acesta constituie al patrulea amendament la legea financiara din 2020 si va duce deficitul fiscal la -11,3% din PIB in 2020 (in crestere de la -10,2%). In 2021, ne asteptam ca masurile sanitare stricte sa ramana in vigoare in ianuarie si februarie, inainte de a fi relaxate progresiv incepand cu luna martie. Astfel, preconizam o revenire moderata a activitatii:+ 3,4% in primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeasi perioada din 2020. Se asteapta ca cererea interna sa revina odata cu redeschiderea progresiva a economiei in trimestrul II 2021 (+ 3,6% trimestru la trimestru). Sub impulsul pachetului de stimuli de 100 miliarde EUR si al cresterii increderii dupa inceperea campaniei de vaccinare, ne asteptam la o redresare robusta in a doua jumatate a anului 2021.

In Italia, lipsa unei politici fiscale puternice va afecta probabil performanta cresterii la trecerea dintre anii 2020/21. Datele preliminare privind PIB-ul in Q3 pentru Italia arata o revenire puternica de + 16,1% de la un trimestru la altul, determinata de consumul privat dar si de cererea externa sustinuta. Acest lucru se reflecta in productia industriala robusta, care, datorita pozitiei tarii in lantul economic global, este acum aproape de nivelurile dinaintea crizei. Cu toate acestea, cazurile de infectare au crescut de la mijlocul lunii octombrie. In timp ce dinamica ramane mai slaba decat in Franta sau Spania, unele masuri restrictive au fost reintroduse, cu orientate catre baruri si restaurante (orele de deschidere reduse), precum si catre activitatile de agrement si culturale (complet inchise). Dar exista diferente majore intre regiuni, masurile din zona de nord fiind mai aproape de restrictiile usoare din Germania. Aceasta inseamna ca sectoarele de retail si industrial raman pe deplin functionale. Cu toate acestea, o contractie a PIB-ului in Q4 este aproape sigura. In plus fata de efectul masurilor de distantare, avantul industrial este posibil sa slabeasca si sub influentareducerii stocurilor. Ne asteptam ca activitatea economica sa scada cu -3,0% de la un trimestru la altul in Q4, iar recuperarea sa fie stopata in primele luni ale anului 2021, deoarece vedem riscul unui deficit de stimulenti fiscali, , in ciuda mai multor anunturi in acest plan (guvernul italian a aprobat pachet suplimentar de masuri compensatorii in valoare de 5,4 miliarde EUR, care combina subventii, amanari / anulari fiscale si prelungirea schemei de munca cu program redus pana in ianuarie 2021). Mai exact, mai multe masuri de sprijin pentru gospodarii si intreprinderi ar putea sa se incheie la sfarsitul anului. Mai mult, masurile din planul national de redresare (150 miliarde EUR conform proiectului Ministerului Dezvoltarii Economice) sunt in principal orientate catre lantul de aprovizionare si au termene de livrare mai lungi, ceea ce va permite cu greu o implementare rapida. Toate acestea ne-au determinat sa revizuim previziunile de crestere a PIB-ului. Chiar si cu o scadere de -3,0% de la un trimestru la altul in Q4, ne asteptam la o contractie a PIB-ul real cu -9,0% in 2020 (-10,1% anterior). In acelasi timp, avand in vedere mostenirea nefasta a trimestrului IV, trebuie sa ne ajustam prognoza de crestere a PIB si pentru 2021 la + 3,8% (anterior + 4,1%).

Spania ramane alaturi de colegii sai europeni in ceea ce priveste raspunsul sanitar si fiscal. Cresterea PIB-ului din Q3 a fost, de asemenea, peste asteptari, dar activitatea a fost inca cu -9,1% sub nivelurile dinaintea crizei. De data aceasta, noile restrictii sau altfel spus “confinamiento” ar trebui sa fie, de asemenea, „usoare” pentru economia spaniola (inchiderea serviciilor neesentiale, dar continuarea activitatii de constructii, a productiei si a educatiei) si, prin urmare, mai putin daunatoare: estimam ca socul lunar ar putea fi la 40% din cel inregistrat in aprilie, adica activitatea se va desfasura la aproape 86% din nivelul lunii octombrie. Prin urmare, cu un blocaj de o saptamana in centrele economice ale tarii, PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ -2% (trimestru la trimestru) in Q4. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul sa anunte in plus in urmatoarele zile sau saptamani, o carantina de o luna la nivel national, avand in vedere ca numarul de cazuri noi a continuat sa atinga noi recorduri in ultima saptamana. Acest lucru ne conduce la revizuirea prognozei noastre anterioare privind PIB-ul pentru Q4, de la -1,3% la -5,5% (trimestru la trimestru). In luna Decembrie se va observa o redresare dar in Q1 2021 masurile vor ramane mai stricte decat dupa primul “confinamiento” , ceea ce va duce la o crestere slaba de + 1% comparativ cu Q1 2020. . Statutul de intarziat al Spaniei in Zona Euro ar trebui confirmat: dupa o contractie de - 12,1% in 2020, ne asteptam la o recuperare de doar + 4% in 2021 din cauza somajului ridicat, a activitatii turistice inca foarte reduse si a incertitudinii in jurul adoptarii si implementarii stimulului de 72 miliarde EUR. Activitatea economica reala la sfarsitul anului 2021 ar ramane cu - 8% sub nivelurile dinaintea crizei..

In Marea Britanie, Brexit-ul va actiona probabil ca un obstacol in recuperarea post-lockdown. Costul celui de-al doilea val de restrictii este asteptat sa creasca pana la o treime din cel anterior. Cheltuielile sociale, afectate in primul rand de masurile de distantare, reprezinta 48% din PIB. Prin urmare, contabilizand doua treimi din impactul carantinei anterioare din aprilie si o redresare limitata in restul economiei, prognozam evolutia PIB-ului astfel:aproximativ -9% (luna la luna) in noiembrie urmata de o revenire usoara in decembrie ( + 2% luna la luna) daca va fi posibila o redeschidere temporara in preajma Craciunului. In general, ne asteptam ca PIB-ul in Q4 sa scada intre -5% si -6% (trimestru la trimestru). Au fost reactivate masuri de sustinere fiscala similare cu cele din martie (schema de ajutor de somaj temporar, amanari de rambursare a impozitelor si ratelor la creditele ipotecare, scheme cu garantie de stat), care ar trebui sa adauge in jur de 1,5-2puncte procentuale din PIB la datoria publica. Cu toate acestea, masurile de scutire fiscala, impreuna cu achizitii suplimentare de relaxare cantitativa in valoare de 100 miliarde GBP pana la sfarsitul anului (echivalentul a 5% din PIB) vor juca un rol extrem de stabilizator si vor tine sub control riscurile de solvabilitate. Scenariul nostru de baza (un acord de ultima ora cu UE) a castigat teren in mod considerabil in ultimele doua saptamani, in special pe masura ce situatia sanitara s-a agravat in toata Europa. Pe fondul masurilor de restrictie generalizate (mai usoare) din Europa, o prelungire tehnica (scurta) a perioadei de tranzitie va evita probabil blocajele la frontiera cauzate de implementarea formalitatilor vamale la data iesirii din UE. Prin urmare, este de asteptat ca Brexit sa taie2,5puncte procentuale din redresarea post-carantina din Q2 (la 4,5% trimestru la trimestru). In ansamblu, ne asteptam la o crestere a PIB-ului de + 2-2,5% in 2021, deoarece costul Brexitului nu ar fi pe deplin compensat de stimulentul fiscal asteptat (in jur de 3% pana la 4% din PIB, concentrat in principal pe cheltuielile cu infrastructura si reducerea taxelor pe bunurile de consum pentru a reduce povara preturilor la import mai mari dupa Brexit).

Ce putem invata din gestionarea altor valuri de Covid-19 din alte tari? Mai multe economii din Asia-Pacific au trecut deja si au controlat al doilea val de infectii cu Covid-19. In Vietnam, Australia si Hong Kong, masuri mai stricte de izolare au fost puse in aplicare rapid dupa ce au izbucnit (in iunie-iulie). Varfurile focarelor au fost atinse intre una si doua luni de la inceperea lor, iar o relaxare treptata a masurilor de izolare a inceput doar o luna mai tarziu. In special in Australia, in statul Victoria, epicentrul celui de-al doilea focar, a fost instituit un blocaj indelungat de aproape patru luni. Reducerea restrictiilor a inceput doar cand numarul de noi infectii zilnice a scazut la aproape 0. In Coreea de Sud, strictetea masurilor de izolare nu s-a schimbat prea mult in al doilea val de infectii, iar strategia de izolare s-a bazat in principal pe urmarirea si izolarea riguroasa a contactelor. Masurile sanitare mai stricte au fost completate de initiative politice de sprijinire a economiei. In Australia, de exemplu, schema de subventii salariale a fost prelungita cu sase luni cand a izbucnit al doilea val de infectii (marind dimensiunea programului de la 3,3% la 6,2% din PIB). Conform analizei noastre, restrictiile care sunt puse in aplicare in prezent in Europa vin mai tarziu in comparatie cu experienta din Asia-Pacific. Varfurile focarelor actuale din Europa ar putea fi astfel mai ridicate si mai tarziu decat in Asia-Pacific.