GUVERN: Eliminare a impozitului pe constructii

In sedinta Guvernului din 10 februarie a.c., membrii Executivului au prezentat in prima lectura noul cod fiscal, varianta 2015, ce a fost finalizat recent de expertii Ministerului Finantelor si va fi supus, in etapa urmatoare, dezbaterii publice. Printre masurile ce vor fi implementate se remarca diminuarea TVA, pentru a sustine economia si veniturile clasei de mijloc, taxa respectiva ajungand, pentru toate bunurile si serviciile, la 20% de la 1 ianuarie 2016, la 18% de la 1 ianuarie 2018, respectiv la 9% in cazul anumitor produse alimentare (carne, peste, legume si fructe), incepand cu data de 1 ianuarie 2016. Un element de stricta actualitate,  ce va influenta cu siguranta bransa de constructii si domeniul imobiliar, consta in introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de imobile si terenuri de orice fel, iar eliminarea completa a impozitului pe constructii se va aplica, in conformitate cu proiectul propus de Executiv, de la 1 ianuarie 2016, ca o „masura necesara pentru cresterea investitiilor si a competitivitatii interne”. Guvernul mai propune si scaderea cotei unice de impozitare la 14%, de la 1 ianuarie 2019 (atat pentru impozitul pe venit, cat si pentru cel pe profit). Reducerea fiscalitatii pentru microintreprinderile active, in paralel cu penalizarea microintreprinderilor fara angajati, reprezinta o alta masura prin care se spera ca economia se  va revigora, cotele de impozitare fiind de 1% pentru microintreprinderile cu peste doi salariati si de 3% pentru microintreprinderile cu un singur angajat . In acelasi timp, penalizarea  se va situa la 3% (plus 1.530 de lei trimestrial), in cazul microintreprinderilor fara salariati. Actionarii companiilor vor beneficia, in acelasi timp, de eliminarea impozitului pe dividende, incepand cu 1 ianuarie 2016. In opinia Guvernului, masura ar putea ajuta la eliminarea dublei impozitari, la cresterea competitivitatii Romaniei si la mentinerea in tara a capitalului strain.

Potrivit noului cod fiscal, scaderea accizei la mai multe produse, inclusiv la benzina si motorina constituie un alt procedeu de stimulare economica, iar din 2017 se mai propune si reducerea cotei contributiilor de asigurari sociale de stat pentru conditii normale de munca. Tot de la 1 ianuarie 2017 se vor aplica diminuari majore ale contributiilor la angajat, de la 10,5% la 7,5%, precum si a celor la angajator, de la 15,8% la 13,5%. Insa, se are in vedere si extinderea bazelor impozabile in cazul contributiilor de asigurari sociale si contributiilor de asigurari de sanatate, respectiv plafonarea acestora la 5 castiguri salariale medii brute pe tara. Pentru a creste gradul de pregatire pe piata muncii, Guvernul are ca scop si neimpozitarea totala a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru cursurile de scolarizare profesionala si perfectionare a angajatilor. O alta veste buna, in vederea debirocratizarii, consta si in faptul ca proiectul noului cod fiscal din 2015 prevede eliminarea a 19 taxe si impozite, dar se are in vedere si marirea marjelor in care autoritatile locale pot decide cu privire la impozitele si taxele locale (pentru o mai mare descentralizare a deciziei). Incurajarea transportului ecologic se va face inclusiv prin reducerea impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride. In final, pentru a preveni abuzul de putere si interpretarile eronate, Guvernul introduce reglementarea principiului "in dubio contra fiscum", astfel incat, in caz de dubiu cu privire la aplicarea normei fiscale, interpretarea se va face in favoarea contribuabilului. La inceputul intrunirii, prim-ministrul Victor Ponta a aratat ca „reforma Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala reprezinta una dintre reformele fundamentale de care Romania are nevoie. S-a lucrat foarte mult la acest proiect si anul trecut, s-a discutat foarte mult cu reprezentantii mediului de afaceri, dar niciodata nu suntem siguri de forma pana nu o discutam de zece ori. Vreau sa explic foarte clar ca in actuala sedinta de guvern s-a programat o prima prezentare, va exista o luna de discutii in comisiile de specialitate, vor fi si dezbateri cu mediul de afaceri, cu reprezentantii contribuabililor etc. Peste o luna, dupa ce toate ministerele dau avize, trimitem proiectul in Parlament. In Parlament se discuta din nou, in Senat si Camera Deputatilor, in asa fel incat, daca vedem de patru ori practic, si in guvern acum, si in guvern peste o luna, si in Senat, si in Camera, probabil vor fi foarte putine greseli care sa ramana in forma finala. Ideal ar fi sa adopte Parlamentul aceste noi coduri pana la sfarsitul sesiunii si sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016, deci sa fie sase luni in care contribuabilii sa invete noile reguli fiscale, reglementari care, cu siguranta, pe de o parte, vor mai simple, iar pe de alta parte vor indrepta toate aberatiile din nenumarate legi si ordonante date de-a lungul timpului”.

In continuare, ministrul Finantelor Publice, Darius-Bogdan Valcov, a expus schematic cateva prevederi ale noului cod fiscal si codului de procedura fiscala, sustinand ca aceste documente cuprind peste 600 de modificari si completari, prezentate pentru o perioada de cinci ani, insa viziunea guvernantilor se refera la Romania anului 2030. „In cadrul codului fiscal, obiectivele generale pe care le-am urmarit sunt urmatoarele: imbunatatirea competitivitatii economiei romanesti in perspectiva intrarii in zona euro in anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investitiilor private autohtone si straine, reducerea evaziunii fiscale si a economiei subterane, intarirea autonomiei autoritatilor locale, eliminarea discriminarilor legate generate de sistemul fiscal actual, dar si indeplinirea obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislatiei europene si actualizarea acesteia. La taxa pe valoarea adaugata, propunerea pe care o facem este ca sa se reduca cota standard pentru toate bunurile si serviciile de la 24% in prezent, la 20%, incepand cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, sa se reduca cota de TVA pentru carne, peste, legume si fructe de la 24% in prezent, la 9%, incepand cu 1 ianuarie 2016. Introducem, de asemenea, de la 1 ianuarie 2016, taxarea inversa pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare. Ca o dispozitie tranzitorie, de la 1 ianuarie 2018, se va diminua cota de TVA de la 20 la 18%. Trebuie sa remarcam, printre argumentele pe care le-am prezentat, ca frauda fiscala din TVA a fost mai mare, dupa majorarea TVA-ului, respectiv de la 3,4% din PIB in 2010, la 6,3% din PIB in 2012, reducandu-se in anul 2013, la 5,7% din PIB. Practic, in momentul in care a crescut TVA-ul si evaziunea a crescut in acelasi timp sau chiar mai mult. In contextul in care impactul bugetar brut pentru 2016 este de 11,6 miliarde lei, recuperarea  veniturilor din TVA, contributii sociale si impozit pe salarii se situeaza la 6,4 miliarde de lei. Deci impactul bugetar net pe care noi il asteptam pentru 2016 pentru toate aceste masuri pe TVA este de 5,2 miliarde lei. In acelasi timp insa, tintim o crestere economica suplimentara fata de cea de 2,6%, stabilita pentru anul 2016, de un punct procentual. De asemenea, estimam o crestere a numarului locurilor de munca in 2016 cu 145.000 si, in anii urmatori, 2017 si 2018, cu 75.000. In ceea ce priveste contributiile sociale de stat, masurile pe care le propunem sunt urmatoarele:  introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si a CASS de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, dorim introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri. Vorbim de aproximativ 828.000 de persoane. Incepand cu 1 ianuarie 2017, va avea loc reducerea contributiei de asigurari sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%. Modificarile legislative sunt necesare pentru ca sistemul romanesc de impozitare a muncii actioneaza astazi ca un factor descurajator. Astazi, aproximativ 73% platim taxe asimilate unui angajat. Impactul pentru 2017, impactul bugetar brut, este 5,2 miliarde lei, iar din recuperarea veniturilor din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, avem o reducere a acestui impact de 2,7 miliarde lei. In total, impactul bugetar net pentru 2017 va fi de 2,5 miliarde lei. El va presupune insa si o crestere economica suplimentara de 0,5 puncte procentuale si estimam o crestere a numarului locurilor de munca de circa 65.000 in 2017 si cu 8.000 in 2018”, a subliniat ministrul de resort.

Prin noul cod fiscal, Guvernul acorda o importanta majora microintreprinderilor, considerate a fi „baza” economiei nationale. Referindu-se la acest subiect, ministrul Darius-Bogdan Valcov a precizat ca „astazi, microintreprinderile se impoziteaza cu un procent de 3%, iar noua propunere este ca, incepand de la 1 ianuarie 2016, microintreprinderile care au peste doi salariati sa plateasca un impozit de 1%. Cele care au un salariat vor achita un impozit de 3%, iar cele care nu au niciun salariat platesc un impozit de 3% plus o suma fixa de 1.530 lei trimestrial; aceasta, de fapt, reprezinta contributiile pentru un salariat. Valoarea respectiva va fi modificata prin hotarare de guvern anual, in functie de cresterea salariului minim. De asemenea, propunem modificarea pragurilor, incepand cu 2017, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor. In 2017 aceste praguri vor ajunge la 75.000 de euro, in 2018 la 85.000 de euro, iar in 2019 la 100.000 de euro. Argumentele pentru aceasta propunere constau in insusi faptul ca, astazi, in Romania, microintreprinderele reprezinta 78,3% din totalul societatilor comerciale active, realizand insa o cifra de afaceri de numai 2,4%, din totalul cifrei de afaceri raportate de societatile comerciale din Romania. Forta de munca angajata in microintreprinderi, deci in cele 78,3%, reprezinta doar 14% din totalul salariatilor din societatile comerciale care depun bilanturi contabile.  Totodata, 47,2% din microintreprinderi inregistrau pierdere neta la sfarsitul anului 2013. Numarul total al microintreprinderilor este 498.583 de agenti economici. Trebuie sa remarcam si ca 56,1% dintre acestea nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat si 23,9% au doi sau mai multi angajati. Estimam ca, in urma acestei masuri legislative, 80.000 de microintreprinderi, care in 2013 nu inregistrau nici cifra de afaceri, nici numar de salariati, vor ramane inactive. Veniturile suplimentare pentru 2016 sunt estimate la 316 milioane de lei. De asemenea estimam o crestere a numarului locurilor de munca cu circa 101.000, dar si cresterea profitului si pierderilor pentru microintreprinderile cu peste doi salariati. Atat pentru microintreprinderi, cat si pentru companiile mari, propunem eliminarea impozitului pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2016. Argumentele sunt urmatoarele: eliminarea dublei impuneri economice la nivelul companiei si al actionarilor, companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti vor deveni mai atractive, iar indicele BET va reveni la valorile inregistrate inainte de criza financiara. Se va imbunatati guvernanta corporativa, actionarii urmarind reflectarea reala a rezultatelor economice si financiare. Companiile mari nu-si vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunta la tendintele de comportament evazionist, prin diminuarea bazei de impozitare, prin inregistrarea de cheltuieli fictive. Eliminarea impozitului pe dividende va conduce la cresterea incasarilor in special din impozitul pe profit, care este astazi evaluat la 12 miliarde lei. Impactul bugetar brut al acestei propuneri este de 1,86 miliarde lei. Recuperarea, dupa cum s-a aratat anterior, este de aproximativ un miliard de lei, deci practic impactul bugetar net este de 0,86 miliarde de lei in anul 2016. Prin acest lucru se urmareste stimularea pietei de capital din Romania, cresterea interesului din partea investitorilor locali si straini pentru ofertele publice initiale ale companiilor de stat, dar si stimularea mediului de afaceri datorat imbunatatirii sursei alternative de imprumut de pe piata de capital.

Din punct de vedere al cotei unice, Guvernul considera ca nivelul de 16% si-a atins tinta, astfel incat se impune schimbarea pragului respectiv. „Se propune ca in anul 2019 sa aiba loc reducerea cotei de impozit pe profit, dar si a impozitului pe venit de la 16% la 14%, precum si taxarea veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti, de la 16% tot la 14%. Argumentele tin in special de cresterea gradului de conformare voluntara la plata obligatiilor bugetare si de rolul stimulativ al reducerii impozitarii directe asupra muncii si capitalului. Pentru 2019 impactul bugetar brut a fost evaluat la 4,8 miliarde lei, iar impactul bugetar net va fi de 2,5 miliarde de lei. Cresterea economica suplimentara este de aproximativ 0,5 puncte procentuale si estimam o majorare a numarului de locuri de munca numai prin aceasta masura de 50 de mii de persoane nou-angajate. La accize, propunerile de modificari legislative prevad urmatoarele reduceri: scaderea cu 20% a accizei la motorina, de la 1.897 lei la 1.518 lei, reducerea cu 18,62 a accizei la benzina fara plumb, cu 15,38 a accizei pentru bere, cu 70% a accizelor la vinuri spumoase, cu 77,7% pentru bauturile fermentate, spumoase si cu 30% pentru alcoolul etilic”, a concluzionat ministrul Finantelor. Informatii suplimentare, la www.gov.ro