In sedinta plenara de joi, 1 decembrie 2011, Parlamentul European (PE) a aprobat majorarea nivelului de cofinantare din partea UE pentru proiectele ce pot fi sustinute prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social European (FSE). In acest fel, sase state membre UE (Romania, Ungaria, Letonia, Portugalia, Grecia si Irlanda) vor beneficia de un nou regulament, mult mai favorabil, ce prevede cresterea temporara cu o cota de 10% a contributiei europene pentru proiectele de dezvoltare regionala, avizate favorabil de autoritatile de management si control si acceptate de Comisia Europeana. Potrivit unui comunicat publicat pe portalul europarlamentarului Petru Luhan (membru PD-L), vicepresedinte al Organizatiei de Tineret a PPE din Parlamentul European si membru in Comisia pentru Dezvoltare Regionala, „daca pana acum cofinantarea Romaniei pentru un astfel de proiect era de 15% din totalul sumei, de acum aceasta se reduce la 5%, restul de 95% urmand sa reprezinte suma acoperita de catre Uniunea Europeana. Este o masura care vine in ajutorul beneficiarilor si care doreste sa sprijine dezvoltarea regiunilor mai sarace si predispuse sa fie afectate in continuare de criza economica si financiara. Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European, din care fac parte, a primit mandatul de a incheia negocierile cat mai rapid cu putinta, pentru a asigura eficienta deplina a majorarii contributiei europene si pentru a furniza imediat lichiditati statelor membre” Pentru a intra in vigoare, dupa ce a fost votat de Parlamentul European, prezentul regulament trebuie sa fie avizat favorabil de membrii Consiliului Uniunii Europene, cel mai probabil la data de 7 decembrie a.c. Aprobarea acestui important for, ce reuneste sefii de stat sau de guvern din fiecare tara a UE, este cruciala, specialistii sustinand ca ar putea exista si o eventuala opozitie in ceea ce priveste adoptarea noii masuri. Astfel, propunerea ar putea fi blocata de statele care urmaresc cu atentie bugetul UE, precum Germania si Marea Britanie, chiar daca nu sunt implicate noi cheltuieli, deoarece fondurile necheltuite sunt returnate principalelor tari care creeaza fondurile structurale, iar acestea ar putea avea nevoie de sumele respective pentru a impulsiona uriasul efort comun de salvare financiara a zonei euro si – implicit – a intregului spatiu comunitar. In general, in Consiliul Uniunii Europene deciziile sunt luate prin consens, insa – in acest caz special – se poate aplica regula unanimitatii sau cea a majoritatii calificate, in functie de prevederile Tratatului de Functionare a Uniunii Europene. Trebuie precizat ca presedintele Consiliului European, presedintele Comisiei Europene si inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate nu au drept de vot in Consiliul UE. In cadrul unui comunicat, Comisia Europeana sustine ca „aprobarea din partea Consiliului, care va definitiva procesul de adoptare, este asteptata in viitorul apropiat”.
Se pot debloca fonduri de zeci de miliarde de euro
Potrivit planului initial elaborat de inaltii oficiali ai Comisiei Europene, nivelul finantarii acordate de UE in cadrul programelor FEDR si FSE nu va fi majorat (pentru a nu impovara suplimentar bugetele tarilor din zona euro – care au cele mai importante contributii multianuale), insa reglementarile privind cofinantarea pentru Romania, Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria si Letonia vor fi mult simplificate, astfel incat aceste state sa nu mai fie nevoite sa vina cu la fel de multe fonduri proprii pentru a primi cofinantari UE. Proiectul, intocmit de presedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso si de comisarul pentru afaceri regionale Johannes Hahn, prevede faptul ca suma pentru cofinantare ce trebuie asigurata de cele sase state membre sa se diminueze cu aproape trei miliarde de euro in urmatorii trei ani. Oficialii europeni spera, insa, ca impactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care aceste state au dreptul, insa nu au reusit sa le acceseze. Sumele respective ar putea fi folosite, la fel ca si in prezent, pentru modernizarea si expansiunea infrastructurii rutiere, aeroportuare si pentru alte proiecte de dezvoltare. Conform oficialilor directiei de comunicare a Comisiei Europene, noul regulament "ar trebui sa contribuie la relansarea economiilor ce se confrunta cu mari dificultati la nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia si Ungaria, mai ales ca statele respective vor putea sa-si diminueze contributia in cadrul cofinantarii intr-o perioada in care bugetele nationale se confrunta cu presiuni considerabile”. La randul sau, José Manuel Durão Barroso a declarat ca "acest regulament constituie un raspuns exceptional la circumstante exceptionale, iar accelerarea accesarii fondurilor structurale, impreuna cu programele de asistenta financiara, demonstreaza inca o data angajamentul Comisiei Europene de a impulsiona prosperitatea si competitivitatea tarilor grav afectate in urma crizei financiare, contribuind in acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economica. Aceasta decizie va injecta fonduri esentiale in economiile nationale, reducand necesitatea de cofinantare a proiectelor din bugetele nationale. Invit Consiliul Europei sa aprobe de urgenta aceasta decizie, pentru ca fondurile sa ajunga la beneficiari in cursul primei parti a anului 2012”. Referindu-se la avizul PE, presedintele Comisiei Europene a mai aratat ca „s-a facut un pas important pe calea redresarii economiei europene. Ma bucur ca Parlamentul a actionat atat de rapid si a aprobat propunerea noastra. Aceasta masura este expresia solidaritatii si sprijinului Europei pentru statele membre care pun in aplicare programe dureroase de ajustare economica. Tarile respective nu au in prezent posibilitati semnificative de a investi in crestere economica si in noi locuri de munca. Masura noastra va permite o infuzie de fonduri in respectivele economii, esentiala pentru stimularea competitivitatii si a ocuparii fortei de munca”.
Impact maxim preconizat la circa 714 milioane de euro pentru Romania
Reamintim faptul ca, in cadrul noului regulament privind cofinantarea, impactul maxim preconizat al masurilor aprobate de PE a fost estimat de Comisia Europeana, in total, la peste 2,88 miliarde de euro. Pentru Grecia, diminuarea cofinantarii va genera o economie de 879 milioane de euro, pentru Romania de 714 milioane de euro, in timp ce in Portugalia se vor economisi 629 milioane de euro, in Ungaria 308 milioane de euro, in Letonia 255 milioane de euro si in Irlanda 98 milioane de euro. Conform oficialilor Comisiei Europene, viitoarea majorare a contributiei UE ar trebui sa fie insotita de acordarea prioritatii pentru proiectele axate pe crestere economica si ocuparea fortei de munca, crearea unor centre de intreprinderi sau investitii in infrastructura de transport. Astfel, se poate ridica nivelul executarii si absorbtiei fondurilor si se pot injecta mai rapid bani suplimentari in economie, mai cu seama in cazul Romaniei, unde rata de absorbtie evaluata de expertii neguvernamentali – respectiv cea reala - ramane putin semnificativa. In luna octombrie a.c., cu prilejul unei conferinte a Bancii Mondiale la Bucuresti, Benoit Nadler, oficial UE responsabil pentru Romania din cadrul directoratului general pentru dezvoltare regionala al Comisiei Europene (DG Regio) a avertizat ca rata reala - si corecta - de absorbtie a fondurilor UE de catre Romania este de numai 3,5%, chiar daca oficialitatile romane indica alte niveluri, evident mult mai ridicate. „Situatia este dramatica si Romania este de departe ultima tara pe lista absorbtiei fondurilor europene. Astfel, vor aparea consecinte nedorite, date de riscul de a pierde bani, in timp ce impactul economic va fi profund nefavorabil, de vreme ce, daca nu se aloca sumele puse la dispozitie, proiectele nu sunt implementate, iar Romania nu mai poate deveni atractiva pentru investitori”, a subliniat Benoit Nadler. Revenind la planul recent aprobat de PE, acesta are un caracter exceptional si va lua sfarsit in momentul in care statele membre vor inceta sa primeasca fonduri prin programele de asistenta financiara. Propunerile Comisiei Europene vizau initial finantarile alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Fondul European pentru Pescuit, respectiv Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, iar forul legislativ comunitar a avizat favorabil „cresterea cofinantarii UE in domeniul coeziunii, pescuitului si politicilor de dezvoltare rurala pentru tarile care primesc asistenta financiara in cadrul mecanismului de sprijin al balantei de plati (Romania, Letonia si Ungaria) sau in cadrul Fondului European pentru Stabilitate Financiara – EFSF (Grecia, Irlanda si Portugalia)”. Pentru informatii suplimentare, click aici!
