Expertii Financial Times (FT) au dat, recent, publicitatii un plan elaborat de inalti oficiali ai Comisiei Europene, ce prevede o posibila scadere a cofinantarii nationale de la 15% la 5% (pentru Romania si alte cinci tari membre), in vederea facilitarii accesului la fondurile structurale si de coeziune. "Planul nu va implica majorarea finantarii ce revine UE, insa va simplifica reglementarile privind cofinantarea pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letonia si Romania, astfel incat aceste state sa nu mai fie nevoite sa vina cu la fel de multe fonduri proprii pentru a primi finantari UE", se arata in analiza Financial Times. Potrivit reprezentantilor UE, in cazul in care proiectul intocmit de presedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso si de comisarul pentru afaceri regionale Johannes Hahn va fi aprobat in toamna a.c. de Parlamentul Europei, cofinantarea ce trebuie asigurata de sase state ar putea fi redusa cu aproape trei miliarde de euro in urmatorii trei ani. Oficialii europeni spera, insa, ca impactul sa fie mult mai mare, prin deblocarea de fonduri de zeci de miliarde de euro, la care aceste state au dreptul, insa nu au reusit sa le acceseze. Sumele respective ar putea fi folosite, la fel ca si in prezent, pentru modernizarea si expansiunea infrastructurii rutiere, aeroportuare si pentru alte proiecte de dezvoltare. A fost luata, insa, in considerare si o eventuala opozitie in ceea ce priveste adoptarea noii masuri. Astfel, specialisti ai UE sustin ca "propunerea ar putea fi blocata de statele care urmaresc cu atentie bugetul UE, precum Germania si Marea Britanie, chiar daca nu sunt implicate noi cheltuieli, deoarece fondurile necheltuite sunt returnate principalelor tari care creeaza fondurile structurale". La putin timp dupa publicarea analizei FT, directia de comunicare a Comisiei Europene a confirmat existenta unei propuneri care "ar trebui sa contribuie la relansarea economiilor ce se confrunta cu mari dificultati la nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia si Ungaria". Statele respective vor putea sa-si diminueze contributia in cadrul cofinantarii intr-o perioada in care bugetele nationale se confrunta cu presiuni considerabile. Contributia UE va creste la 95%, daca acest lucru va fi solicitat de unul dintre cele sase state. "Aceste propuneri constituie un raspuns exceptional la circumstante exceptionale. Accelerarea accesarii fondurilor structurale, impreuna cu programele de asistenta financiara, demonstreaza angajamentul Comisiei Europene de a impulsiona prosperitatea si competitivitatea tarilor grav afectate in urma crizei financiare, contribuind in acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economica. Aceasta decizie va injecta fonduri esentiale in economiile nationale, reducand necesitatea de cofinantare a proiectelor din bugetele nationale. Invit Parlamentul European si Consiliul Europei sa aprobe de urgenta aceasta decizie, pentru ca fondurile sa ajunga la beneficiari in cursul primei parti a anului urmator", a declarat José Manuel Durão Barroso.
Impact maxim preconizat la circa 714 milioane de euro pentru Romania
Impactul maxim preconizat al noilor masuri a fost estimat de Comisia Europeana, in total, la peste 2,88 miliarde de euro. Pentru Grecia, diminuarea cofinantarii va genera o economie de 879 milioane de euro, pentru Romania de 714 milioane de euro, in timp ce in Portugalia se vor economisi 629 milioane de euro, in Ungaria 308 milioane de euro, in Letonia 255 milioane de euro si in Irlanda 98 milioane de euro. Potrivit analistilor britanici, "Romania a atras pana in prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 miliarde euro disponibile pentru agricultura si dezvoltare in actualul plan bugetar pe sapte ani, pana in 2013, al blocului comunitar". Lipsa cofinantarii constituie cel mai des invocat motiv de autoritatile centrale pentru a justifica lipsa de performanta in ceea ce priveste accesarea fondurilor structurale, insa oficialii UE atrag atentia ca principalii factori negativi sunt reprezentati de coruptie si de lacunele administrative. Conform oficialilor Comisiei Europene, eventuala majorare a contributiei UE ar trebui sa fie insotita de acordarea prioritatii pentru proiectele axate pe crestere economica si ocuparea fortei de munca, crearea unor centre de intreprinderi sau investitii in infrastructura de transport. Astfel, se poate ridica nivelul executarii si absorbtiei fondurilor si se pot injecta mai rapid bani suplimentari in economie. Planul are caracter exceptional si va lua sfarsit in momentul in care statele membre vor inceta sa primeasca fonduri prin programele de asistenta financiara. Propunerile Comisiei Europene vizeaza finantarile alocate prin Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit, respectiv Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala. Pentru informatii suplimentare, click aici!
