Produsul Intern Brut - PIB al Romaniei, estimat pentru cel de-al patrulea trimestru al anului trecut si evaluat ca serie bruta, a fost de 258.046,5 milioane de lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu +6,9% fata de acelasi interval din 2016. Aceste date, evaluate si recalculate, reprezinta prima varianta a celor provizorii, dupa anuntarea estimarilor semnal ("flash"), in conformitate cu exigentele Uniunii Europene. Totodata, potrivit informatiilor atestate de INS, pentru seria ajustata sezonier (unde s-a consemnat un salt pe baze anuale de +7%, pana la 221.976,3 milioane de lei preturi curente, respectiv o crestere de +0,6% fata de trimestrul al treilea din 2017) nu s-au constatat modificari, revizuirea estimarilor pentru trimestrul al patrulea din 2017, fata de varianta „semnal” publicata anterior, fiind nesemnificativa. De aceea, dupa cum se arata si cu prilejul estimarii precedente, tara noastra a inregistrat cel mai mare ritm anual de majorare economica din UE. In acelasi timp, informatiile aferente intregului an 2017 indica sporiri de +7% pe seria bruta (pana la 856.351,8 milioane de lei preturi curente). „La cresterea din anul 2017 a PIB, fata de 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei (cu exceptia constructiilor si intermedierilor financiare, domenii ce au avut un aport nul), respectiv industria (cu +1,9%), avand o pondere de 24,2% la formarea PIB si care a inregistrat o crestere a volumului de activitate cu +8%, comertul cu ridicata si amanuntul, cu un salt de +1,6%, ceea ce a insemnat o pondere de 18,7% la formarea PIB, pe fondul cresterii in volum a activitatii cu +8,4%, agricultura (+0,7%), cu o pondere mai redusa, de 4,4%, la formarea PIB, dar care a inregistrat o majorare semnificativa, de +18,3%, a activitatii, precum si activitatile profesionale, stiintifice si tehnice (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB si al caror volum de activitate s-a majorat cu +9,9%. O alta contributie importanta, ce trebuie mentionata ca atare, au avut-o impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB si al caror volum de activitate a crescut cu +6,5%. In ceea ce priveste domeniul constructiilor, acesta are, insa, un aport de 5,9% la formarea PIB din 2017, cu o contributie nula la cresterea acestuia (0%), situandu-se pe un loc aproape singular (si nedorit) intre toate ramurile economiei, din acest ultim punct de vedere (deoarece intermedierile financiare au o contributie mai modesta, de 2,8% la formarea PIB, astfel incat aportul nul al acestora la cresterea PIB nu influenteaza economia in ansamblu). In consecinta, domeniul constructiilor (ca motor economic) continua sa fie devansat la acest capitol de toate categoriile de resurse pentru PIB - si anume de toate celelalte activitati economice”, se arata intr-un comunicat al INS.Realizarile valorice din constructii, devansate cu mult de cele din industrie
Dupa cum s-a precizat anterior, datele trimestriale indica faptul ca, in al patrulea trimestru din 2017, PIB ca serie bruta a fost de 258.046,5 milioane de lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu +6,9% fata de trimestrul similar din 2016, iar ca serie ajustata sezonier acesta a insumat 221.798,3 milioane de lei preturi curente, fiind mai mare - tot in termeni reali - cu +0,6% pe baze secventiale (respectiv, in raport cu iulie-septembrie 2017) si cu +7% comparativ cu aceeasi perioada din 2016. Analizand contributia categoriilor de resurse si de utilizari la modificarea Produsului Intern Brut, se observa, astfel, ca sectorul de constructii a avut un aport de 10,3% la formarea PIB din trimestrul al patrulea din 2017, respectiv de +0,1% la cresterea PIB (cel mai probabil, pe fondul finalizarii unor lucrari, ceea ce a adus incasari mai mari pentru companii). Ca serie bruta, realizarile din constructii au fost de 26.650,7 milioane de lei preturi curente, iar pe seria ajustata indicatorul respectiv s-a plasat la 12.841,1 milioane de lei preturi curente. Insa, comparativ cu trimestrul al patrulea din 2016, aceeasi perioada a anului in curs a adus fluctuatii pentru ramura de constructii, deoarece pe seria bruta rezultatele au insemnat 100,7% ca indici de volum si 106,3% ca indici de pret. In conformitate cu seria ajustata - si in comparatie cu trimestrul al treilea din 2017 - in perioada octombrie-decembrie a anului trecut s-au consemnat ponderi de 101,6% si 99,6%, ceea ce inseamna o depreciere doar pentru a doua componenta. Totodata, in 2017, ca serie bruta, realizarile din constructii nu au depasit 50.489,6 milioane de lei preturi curente, ceea ce a insemnat o cota de 99,7% ca indici de volum si 108,8% in ceea ce priveste indicii de pret, comparativ cu 2016. In acest caz, totusi, ca realizari, piata de constructii a fost depasita (evident) de aproape toate celelalte ramuri economice, surclasand in schimb, ca valoare, activitatile de spectacole, culturale si recreative, informatiile si comunicatiile, intermedierile financiare, respectiv agricultura (care a crescut totusi puternic ca volum de activitate si are o contributie pozitiva la majorarea PIB). Totodata, decalajul dintre industrie si constructii a devenit tot mai puternic, dat fiind faptul ca prima ramura economica a raportat realizari pe seria bruta de 207.511,5 milioane de lei preturi curente in 2017.
Reluarea ascensiunii in constructii este improbabila pentru trimestrul intai al anului in curs
De vreme ce piata de constructii a reinceput sa se confrunte cu probleme deosebite (date de recesiunea tehnica pe care o parcurge momentan), o ascensiune pe termen scurt - si de aceasta data pe baze sustenabile - in sectorul respectiv de activitate este tot mai improbabila. Insa, inclusiv ca urmare a asa-numitului factor sezonier, se asteapta ca - macar din al doilea trimestru a.c. - dinamica sa fie asemanatoare celei din perioada similara din 2017, pe fondul unei perioade relativ propice de finalizare a unor proiecte (eventual, rezidentiale), desi atitudinea managerilor din bransa, descrisa in cadrul celui mai recent studiu de conjunctura elaborat de INS, nu sustine momentan aceasta supozitie, indicand o scadere pentru ianuarie-martie 2018. Comentand succint datele prezentate, expertii INS au mai aratat ca „din punctul de vedere al utilizarii PIB, majorarea din intervalul analizat (respectiv, cele 12 luni din 2017) s-a datorat in principal cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum a sporit cu +10,3%, contribuind cu +6,4% la cresterea PIB, precum si formarii brute de capital fix, cu o contributie de +1,2%, ca o consecinta a cresterii cu +5,4% a volumului sau. Totusi, o contributie negativa importanta la cresterea PIB (-0,8%) a avut-o exportul net, ca o consecinta a cresterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri si servicii (+11,1%), comparativ cu majorarea celui al exporturilor de bunuri si servicii (+9,5%)”. Dupa cum se poate observa, ca o concluzie succinta, sectorul de constructii a revenit la o contributie nula in ceea ce priveste dezvoltarea economica a tarii noastre, dar cel putin nu mai este negativa, ca in momentul de maxima intensitate a recesiunii, pentru ca, dupa aceea, a avut in trecut un aport mediu de +0,2% la cresterea PIB, iar in 2016 acest indicator a ramas pozitiv, plasandu-se la +0,1%. In plan general, specialistii INS mai arata ca „seria ajustata sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s‐a modificat, revizuirea estimarilor pentru trimestrul al patrulea din 2017, fata de varianta «semnal» publicata in luna februarie a.c., fiind nesemnificativa”. Seriile ajustate sezonier se recalculeaza trimestrial, ca urmare a modificarii modelelor adoptate, a numarului de regresori folositi, a modificarii seriilor brute si a numarului de observatii disponibile. Informatii suplimentare, la www.insse.ro
