Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al Romaniei la "BBB minus" cu perspectiva negativa, aceasta fiind ultima nota din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investitii), se arata intr-un comunicat al agentiei de evaluare financiara.Ratingul Romaniei "BBB minus" este sustinut de apartenenta la Uniunea Europeana si fluxurile de capital din UE care sprijina investitiile si macrostabilitatea, si PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanta si dezvoltarea umana, care sunt peste cele ale altor state care beneficiaza de un rating din categoria "BBB". Insa acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar si un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor tari, de performante scazute privind consolidarea bugetara si rigiditati ridicate ale bugetului, si o pozitie de debitor extern net relativ ridicata, apreciaza Fitch.
Perspectiva negativa reflecta riscurile de evolutie negativa provocate de razboiul din Ucraina si criza energiei din Europa asupra performantei economice, fiscale si externe a Romaniei, agravata de perspectivele de crestere ale zonei euro mult mai slabe si de conditiile externe de finantare mult mai dificile decat la momentul precedentei analize a ratingului, in aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. Perspectiva negativa reflecta, de asemenea, incertitudinile continue privind implementarea politicilor care sa vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, in pofida progreselor din acest an, se arata in comunicatul agentiei de evaluare financiara.
Fitch estimeaza o reducere a deficitului fiscal in 2022 la 6,4% din PIB, in linie cu tintele bugetare intr-o mare masura, in urma performantei solide pe partea veniturilor. Cresterea cheltuielilor a fost mai atenuata in urma majorarilor moderate de pensii si salarii, dar a inceput sa accelereze, ducand la efecte negative asupra preturilor la bunuri si servicii si la masuri suplimentare de sprijin.
Agentia se asteapta la un cadru fiscal mai dificil in 2023, in contextul cresterii mai lente si a cererii pentru cheltuieli mai ridicate, ceea ce ar putea reduce transparenta fiscala. Pana acum schemele de sprijin pentru energie, care includ plafonari la electricitate si gaze pentru gospodarii si, intr-o masura mai mica, pentru firme, sunt planificate sa fie finantate din taxele exceptionale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus mai mult sprijin direct.
Fitch se asteapta ca deficitul sa scada la 5,5% din PIB in 2023 si la 4,7% din PIB in 2024, in special in urma imbunatatirii graduale a colectarii veniturilor, in linie cu reforma fiscala aprobata in trimestrul doi din 2022 pentru reducerea lacunelor si majorarea unor taxe. Reformele din schemele pentru pensii si salarii (scadente anul viitor conform angajamentelor din PNNR) sunt esentiale pentru asigurarea sustenabilitatii fiscale pe termen mediu, precum si pentru continuarea sprijinului finantarii UE, se arata in comunicatul agentiei de evaluare financiara.
Exista un angajament continuu al autoritatilor pentru implementarea acestor reforme, dar ele se vor dovedi costisitoare din punct de vedere politic, Romania avand antecedente slabe in aprobarea reformelor fiscale structurale. Per ansamblu, Fitch vede continuarea riscului derapajului fiscal, inclusiv potential pentru cheltuieli suplimentare inaintea ciclului electoral din 2024.
Cresterea nominala extrem de ridicata va compensa in mare masura costul dobanzii si deficitele fiscale primare inca mari, cu un nivel al datoriei publice ca procent din PIB care ar urma sa ramana in medie la 49,5% in 2022-2024 (fata de actualul nivel mediu de 55,5% al tarilor din categoria "BBB"). Romania se confrunta cu dificultati legate de finantare tinand cont de aversiunea fata de risc pe plan global si de nevoile de finantare ridicate. Desi nevoia de finantare ar urma intr-o oarecare masura sa se modereze in 2023-2024 (de la aproape 11% din PIB in 2022), aceasta inca va necesita emisiuni externe semnificative (de aproximativ 8 - 10 miliarde de euro) si dependenta de piata interna. Imprumuturile din Facilitatea de redresare si rezilienta si alt sprijin multilateral vor ajuta la reducerea unor presiuni, apreciaza Fitch.
O adancire mai solida decat se estima a balantei comerciale a determinat Fitch sa previzioneze un deficit de cont curent de de 9,9% din PIB in 2022 (cel mai mare in randul tarilor din categoria "BBB"si din UE).
Conform Fitch, economia ar urma sa inregistreze un avans de 6,2% in 2022, una dintre cele mai ridicate rate de crestere din UE, datorita performantei solide din primele doua trimestre ale anului. Cresterea este condusa de constituirea stocurilor (evolutie care s-ar putea modifica in urmatoarele trimestre), dar si de consumul privat solid, in pofida razboiului din Ucraina. Cu toate acestea, agentia se asteapta ca inflatia ridicata, majorarea dobanzilor si mediul extern mai slabit sa duca la o incetinire rapida a cresterii PIB-ului in urmatoarele trimestre, fiind posibila intrarea economiei intr-o recesiune tehnica in primul trimestru din 2023. Presiunile provocate de costul substantial al energiei a determinat Fitch sa previzioneze un avans al economiei de doar 1,6% in 2023, si o redresare la 3,7% in 2024, stimulata de investitiile publice legate de fondurile europene.
Perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt afectate de riscuri negative semnificative, in special in urma impactului costurilor mai ridicate cu energia in Europa. Romania este una dintre tarile cel mai putin expuse din Europa Centrala si de Est (CEE) la comertul cu energie cu Rusia, avand una dintre cele mai mari capacitati interne de producere a gazelor din Europa. Aceasta, combinata cu umplerea capacitatilor de stocare, inseamna ca in urmatoarele luni riscul intreruperii aprovizionarii cu gaze in iarna este scazut.
