Mai bine de jumatate (55%) dintre angajatii si liderii unor companii din intreaga lume sunt de parere ca standardele de integritate institutionala au ramas la fel sau s-au deteriorat in ultimele 18 luni, potrivit editiei 2022 a studiului EY Global Integrity Report (pdf).In timp ce un procent record dintre respondenti (97%) considera ca integritatea este importanta in organizatia lor, 41% au declarat ca pandemia COVID-19 face mai dificila desfasurarea activitatii intr-un mod integru.
Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajati, sefi de organizatii si membri ai consiliilor de administratie din 54 de tari si teritorii a constatat ca liderii au dificultati in a crea si comunica o cultura a integritatii solida si eficace in cadrul companiilor lor.
Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services, a declarat: „Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate in companiile din intreaga lume. Schimbarea regimului de munca pe durata pandemiei a dat nastere unui risc ridicat de frauda si comportamente lipsite de etica. Modalitatile de munca hibride fac dificila o monitorizare eficace din perspectiva conformitatii, iar factorii de risc de frauda de obicei cresc in perioadele de criza, deoarece companiile si oamenii se confrunta cu presiuni financiare mai mari”.
Creste numarul de programe de conformitate, dar nu se reuseste rezolvarea problemei comportamentelor lipsite de etica
In ultimele 12 luni, au existat investitii mai mari in initiative de integritate si conformitate: 53% dintre organizatiile respondente au un cod de conduita implementat, fata de 47% in urma cu 18 luni. Exista, de asemenea, o crestere a numarului de programe de pregatire, 46% dintre companii oferind instruire periodica cu privire la cerintele legale sau profesionale de interes, fata de 38% in 2020.
Cu toate acestea, studiul evidentiaza ca aceasta majorare a investitiilor nu este comunicata intr-un mod eficace, iar conducerea organizatiei supraliciteaza frecvent eficacitatea programelor de integritate institutionala. De exemplu, in timp ce 60% dintre respondentii membri in consilii de administratie au declarat ca organizatia lor a comunicat frecvent in ultimele 19 luni importanta unei conduite integre, mai putin de o treime dintre respondentii salariati (30%) isi amintesc sa fi vazut comunicari pe aceasta tema.
Exista o discrepanta si intre opiniile membrilor consiliilor de administratie si cele ale angajatilor in privinta cunoasterii politicilor de telemunca (80% fata de 51%) si cunoasterea reglementarilor de confidentialitate a datelor (52% fata de 35%).
Pe langa lipsa de cunoastere, pare sa existe si o intelegere limitata a importantei critice a integritatii, dincolo de respectarea regulilor si reglementarilor. Numai o treime dintre respondenti (33%) au declarat ca o componenta importanta a integritatii este conduita in conformitate cu standardele etice.
Conduita etica, o disonanta interna
Studiul evidentiaza o alta discrepanta in ceea ce priveste conduita. In randul conducerii la nivel de varf, pare sa existe o disponibilitate de a actiona in afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administratie care au fost intervievati in cadrul cercetarii prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidentele financiare, decat angajatii (15% fata de 3%) si de sase ori mai mare sa declare ca ar fi dispusi sa induca in eroare parti terte, cum ar fi auditorii (18% fata de 3%).
Construirea de programe de conformitate adaptate scopului vizat
Studiul analizeaza, de asemenea, opiniile respondentilor privind protectia si confidentialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a facut obiectul unor noi reglementari in ultimii ani si 61% dintre respondenti au fost de acord ca acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.
Constatari pentru Romania
In Romania, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj considera ca este foarte important sa poata demonstra ca organizatia lor functioneaza intr-un mod integru, usor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenti au indicat ca publicul larg din Romania are asteptari mai mari decat inainte cu privire la modul in care oamenii trebuie sa se comporte la locul de munca.
Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a punctat: „Este foarte incurajator sa vedem ca majoritatea respondentilor (52%) au declarat ca standardele de integritate s-au imbunatatit in Romania in ultimele 18 luni, 45% sustinand ca au ramas la fel, in timp ce doar 3% cred ca s-au inrautatit. Pentru acest indicator, Romania se numara printre tarile cu cele mai pozitive raspunsuri.”
Pe de alta parte, 23% dintre respondenti au declarat ca ar fi dispusi sa se angajeze in diferite forme de abatere (precum falsificarea inregistrarilor financiare, angajarea intr-un comportament lipsit de etica, oferirea/acceptarea de mita sau inducerea in eroare a unor parti externe, cum ar fi auditorii sau autoritatile de reglementare), daca acest lucru ar insemna sa isi imbunatateasca propria cariera sau remuneratie.
Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a declarat: „Mediul de business s-a schimbat radical in ultimii doi ani, timp in care cu totii ne-am confruntat cu noi provocari atat operationale, cat si de cultura organizationala. Clientii nostri s-au confruntat, din pacate, cu o mare varietate de probleme de conformitate si integritate, de la cazuri de nerespectare a procedurilor interne, pana la cazuri mai complexe de delapidare si deturnare de active. Pana si cele mai bune sisteme de conformitate pot fi incalcate, daca nu exista o cultura de integritate. Oamenii, nu sistemele, sunt cei care, pana la urma, comit fraude. De aceea, construirea unei culturi a integritatii solide este la fel de importanta precum implementarea unor proceduri si controale de conformitate”.
Un domeniu de imbunatatire clara ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenti considera ca pot raporta in siguranta fapte gresite, fara a fi supusi unor represalii. Comparativ, in tarile mai dezvoltate, 69% dintre respondenti se simt in siguranta sa raporteze abateri.
Cu toate acestea, 63% dintre respondentii din Romania declara ca nu au raportat niciodata probleme de comportament necorespunzator, fie ca este vorba de management sau printr-o linie telefonica dedicata (un procent sub media est-europeana, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenti au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simtit supusi unor presiuni sa nu raporteze.
In plus, chiar daca raportarea a avut loc in mod corespunzator, doar o minoritate dintre respondenti (49%) considera ca intreprinderile lor au luat masuri impotriva angajatilor care au incalcat standardele de integritate.
Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a declarat: „Aceste rezultate subliniaza necesitatea de a imbunatati structura interna de raportare a abaterilor si de a promova o cultura de integritate si transparenta in cadrul organizatiei. Odata cu transpunerea Directivei Europene 2019/1937 privind protectia avertizorilor de integritate, organizatiile cu peste 250 angajati vor fi nevoite sa implementeze un canal confidential de raportare, sa adreseze abaterile raportate in maxim 3 luni si sa protejeze avertizorii impotriva oricaror represalii.”
Un procent de 56% dintre respondentii romani considera ca pandemia Covid-19 a ingreunat desfasurarea activitatii de catre organizatii intr-un mod integru.
