Printre prioritatile Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) anuntate pentru anul 2016 se afla noi investigatii privind coruptia in achizitiile publice, in special in domeniul sanatatii si in infrastructura, precum si frauda cu fonduri europene. Totodata, cu prilejul prezentarii bilantului activitatii pentru anul 2015, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a enumerat, printre prioritatile institutiei din acest an, investigatii privind coruptia in administratia publica locala, in sistemul judiciar, in institutiile de control si executare a pedepselor, precum si recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa. "Exista sectoare in domeniul achizitiilor publice in care coruptia este generalizata. De multe ori, atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor sunt conditionate de primirea unor sume de bani mascate prin intelegeri frauduloase sau contracte fictive. (...) In multe cazuri, sumele care se dau mita functionarilor sunt obtinute prin evaziune fiscala, delapidare sau alte infractiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit sa ajunga la salarii sau pentru investitii publice intra in buzunarele functionarilor corupti", a declarat procurorul-sef al DNA.Potrivit bilantului prezentat, in 2015 au fost trimisi in judecata peste 1.250 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu. "In dosarele trimise in judecata, banii dati mita au fost de 431 milioane de euro. O suma comparabila cu bugetul prevazut pentru cofinantarea programului de autostrazi pentru anii 2016, 2017 si 2018", a mai spus Laura Codruta Kovesi.
Aproape 500 de persoane cu functii conducere au fost trimise in judecata, in crestere cu 30% fata de anul trecut. "Rezultatele anchetelor DNA trebuie sa fie un semnal puternic. Este necesara o abordare strategica de prevenire a coruptiei si o comunicare in timp real intre toate institutiile care verifica achizitiile publice. O cooperare mai stransa cu sectorul privat poate duce la cresterea increderii investitorilor corecti in a semnala eventuale fapte de coruptie. (...) Cat timp planificarea unei achizitii publice nu va fi transparenta, se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate. Cat timp se poate decide discretionar ordinea efectuarii platilor, vor fi in continuare functionari care vor primi mita pentru a favoriza anumite firme", a precizat procurorul-sef al DNA.
Au fost luate masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro
Recuperarea produselor infractiunii a reprezentat o componenta importanta in anul 2015, compartimentul de investigatii financiare al DNA fiind operationalizat, ceea ce a determinat cresterea gradului de recuperare a produselor infractiunilor. "De multe ori, in cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase si beneficiaza uneori de complicitatea unor autoritati. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Se achizitioneaza bunuri in alte tari", a declarat Laura Codruta Kovesi.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internationale catre autoritatile judiciare straine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "Este cel mai mare numar comisii rogatorii de la infiintarea DNA. Probele obtinute in acest mod arata ca niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii", a mai spus procurorul-sef.
In dosarele DNA in care s-au pronuntat hotarari definitive in anul 2015 statul roman are de recuperat aproape 200 milioane euro, suma ce ar trebui sa intre efectiv in bugetul statului, daca va fi executata de organele fiscale. "Este important ca hotararile judecatoresti definitive sa fie executate efectiv. Doar asa scopul pedepsei poate fi atins. Sa nu uitam ca aceste sume apartin de drept bugetului de stat si trebuie sa fie utilizate in folosul societatii", potrivit aceluiasi oficial.
Principala provocare pentru DNA, in aceasta perioada, este determinata de cresterea continua a volumului de activitate, in contextul in care numarul dosarelor a depasit 11.000 de documente, dublu fata de nivelul din 2010. In prezent, DNA are de solutionat peste 7.100 de cauze, de doua ori mai multe decat pot fi solutionate de institutie intr-un singur an.
