Economia Romaniei a incetinit in partea a doua a acestui an iar cresterea reala a PIB va fi probabil in jur de 2%, sub cea prognozata, se arata in Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro MONITOR" nr. 14/2023, coordonat de academicianul Daniel Daianu, citat de Agerpres."Si 2023 a fost un an economic tare complicat pentru Romania. Inflatia a mers in jos, in ton cu evolutia in Europa, chiar daca mai lent. Dar economia a incetinit in partea a doua a anului si cresterea reala a PIB va fi probabil in jur de 2%, sub cea prognozata. Cea mai acuta problema a Romaniei (alaturi de deficitele externe si slabiciuni institutionale) este deficitul bugetar, care in 2023 a ramas probabil in jur de 6% din PIB - precum in 2022 (cand deficitul ESA, metodologie europeana, a fost 6,23%). Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are probabil cel mai mare deficit structural in UE. Tinta asumata de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealista si judecata ca atare de Consiliul Fiscal in opinia privind bugetul public, a carei constructie a fost cu hibe (venituri supraestimate si cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de masuri fiscal-bugetare care sa permita indreptarea deficitului bugetar catre 3% din PIB in cativa ani", se mentioneaza in raport.
Conform sursei citate, dezbaterea publica privind corectarea deficitului - pe parte de venituri versus pe parte de cheltuieli a evidentiat multa demagogie, detasare de realitate, neintelegerea unor compromisuri (trade-offs) inevitabile in politica economica.
"Nu se poate obtine reducerea deficitelor fara dureri, fara a distribui efortul de corectie echitabil. Daca fiecare vrea sa fie scutit de participarea la acest efort, cine sa suporte povara? Si nici nu este normal ca cei mai neajutorati sa fie cei care suporta costul cel mai mare. Pentru orice analiza serioasa este clar ca ajustarea trebuie facuta in principal pe partea de venituri. Intr-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contributii ultrajoase (circa 27% din PIB, cand media in UE este de peste 40% din PIB), cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor aproape institutionalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% fata de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simt, logica", se mentioneaza in raport.
Potrivit documentului, Romania trebuie sa cheltuiasca mai eficient si de aceea sunt necesare spending reviews (cum se fac in OCDE, organizatie in care Romania vrea sa intre) - pentru 2023 trebuie elaborate asemenea documente pentru sanatate si educatie.
"Dar nu poti taia cheltuielile publice cu satarul intr-o tara in care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, in care cetatenii sunt privati de bunuri publice si servicii in cantitatea necesara. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie sa faca bugetul public. De la un prag critic in jos, reducerea drastica de cheltuieli publice poate cauza un mare salt de ineficienta si stricaciuni de ansamblu economiei", se mai precizeaza in raport.
Pe de alta parte, desi necesara, Legea Pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetara, precizeaza sursa citata.
"Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi sa fie esalonata, pe cativa ani. A crede ca se poate realiza corectia deficitului bugetar prin taxa prin inflatie (engl. inflation tax) este o iluzie; aceasta taxa poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai daca ar mai exista un alt mare soc pe latura ofertei, care sa creeze un nou puseu inflationist si care sa nu fie urmat de indexari de salarii si pensii compensatorii. Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care sa corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri si portite), ce este rezultat si al capturarii politicii fiscale de catre grupuri de interese. Trebuie totodata sa se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revolutie in acest sens, ce implica nu numai digitalizare. In acest scop este nevoie si de combaterea ferma a evaziunii fiscale si a optimizarilor fiscale", se mai precizeaza in material.
Reforma fiscalitatii implica si reforme privind piata muncii, care este puternic distorsionata. Din populatia activa, numai 5,5 milioane sunt cu contracte de munca.
"Foarte multe persoane lucreaza in economie informala, peste 1,5 milioane sunt platite cu salariul minim, multi cetateni nu contribuie la sistemul de asigurari. Romania are cea mai scazuta participare pe piata muncii in UE - 68% fata de peste circa 78% in UE. Sunt multe de remediat pe piata muncii, cum arata si rapoarte ale BM si FMI, ale CE. Si PNRR are prevederi in acest sens, asa cum are privind reforma fiscala. Contextul schitat mai sus privind economia romaneasca subliniaza, fie si implicit, importanta enorma a fondurilor europene (PNRR si CFM) - pentru reforme necesare si finantarea de proiecte importante, digitalizare, tranzitie energetica, dezvoltarea infrastructurii, competitivitate. Banii europeni pot atenua efectul contractionist inevitabil al corectiei deficitului bugetar. Aceasta corectie este necesara si pentru a diminua deficitul de cont curent, care in 2023 se situeaza probabil in jur de 7% din PIB (sub cel de aproape 9% in 2022). Este de notat ca sistemul bancar romanesc a rezistat bine la socuri si ca va fi pusa in functiune, in sfarsit, Banca de Dezvoltare.", mai arata raportul.
