Sectoarele de constructii si materiale de constructii reprezinta domenii prioritare pentru Consiliul Concurentei, acestea fiind monitorizate in mod constant din punct de vedere al evolutiei si informatiilor care apar pe piata si in mass-media. Mai mult, in fiecare an autoritatea realizeaza un raport privind concurenta in sectoare cheie, in cadrul caruia analizeaza domeniile pe care le considera prioritare, utilizand un indicator - IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurentiala) pentru a identifica posibilele probleme de natura concurentiala, precum si evolutia in timp a acestora. In 2018, Consiliul Concurentei a analizat sectorul producerii si comercializarii cimentului, constatand ca in ultimii ani nu au existat fluctuatii semnificative, nivelul de concurenta fiind destul de redus. Din punct de vedere al IAPC, acesta se situeaza pe ultimul loc, avand cea mai redusa presiune concurentiala dintre cele 40 de industrii analizate. Evolutiile din sectorul materialelor de zidarie, care cuprinde productia de blocuri ceramice si de BCA, nu par a afecta concurenta din mediul de afaceri. La nivelul productiei de blocuri ceramice, calitatea produselor este un factor important, iar aparitia pe piata a unor noi produse arata manifestarea concurentei.Interviu cu Bogdan Marius Chiritoiu (49 de ani), Presedintele Consiliului Concurentei.
Bogdan Chiritoiu are o experienta profesionala de 10 ani la conducerea Consiliului Concurentei; 9 ani de activitate didactica in invatamantul superior; 11 ani in consultanta in domeniul politicilor publice si 10 ani in domeniul analizei economice. A ocupat, pe rand functiile de Consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale, Departamentele de "Planificare si analiza politica" si "Politici Economice si Sociale", Coordonator pe politici sociale pentru Raportul de Criza si Raportul asupra Dezvoltarii Umane ale PNUD. A fost consultant al Guvernului Romaniei pentru Integrare Europeana, dar si la Institutul European si Consilier al Ministrului Justitiei. In paralel, a desfasurat o bogata activitate didactica in invatamantul superior, in calitate de Asistent Universitar la Facultatea de Stiinte Politice (FSP), din cadrul Universitatii Bucuresti.
- Ce anchete aveti in derulare pe piata de constructii, in acest moment?
- Recent, pe piata de ciment am derulat o ancheta sectoriala cu scopul de a avea o imagine cat mai clara asupra mecanismelor de functionare, de a identifica eventualele disfunctionalitati la nivelul sectorului si de a formula recomandari care sa conduca la eliminarea acestora in scopul intensificarii concurentei. Analiza a indicat o situatie atipica, in care producatorii de ciment isi mentin cote de piata aproximativ egale si stabile in timp, crescand astfel riscul aparitiei unor forme de coordonare a activitatilor. Riscul este cu atat mai mare cu cat fluctuatiile cotelor de piata sunt reduse si nu exista schimbari in ierarhia la nivelul industriei. Acest aspect ridica suspiciuni sub aspect concurential, mai ales in conditiile in care cei trei mari producatori de ciment au capacitati de productie functionale diferite, iar gradul de utilizare a acestora este profund asimetric: producatorul de ciment cu cea mai mare capacitate de productie in functiune are cel mai mic grad de utilizare a acesteia.
Principalele companii active pe piata producerii cimentului sunt integrate pe verticala, pentru a eficientiza procesul de productie a cimentului, a reduce costurile si a facilita accesul la resurse, detinand capacitati de productie atat pe pietele de extractie/ prelucrare si comercializarea agregatelor minerale, cat si pe pietele producerii si comercializarii betoanelor, mortarelor si sapelor, prefabricatelor din beton. Astfel, cele trei mari companii - Holcim Romania, CRH Romania si HeidelbergCement Romania - sunt prezente si pe alte doua piete - producerea si comercializarea filerului de calcar, respectiv a liantilor hidraulici speciali/ rutieri (HeidelbergCement Romania nu produce astfel de lianti). Atat filerul de calcar, cat si liantii hidraulici se produc in fabricile de ciment.
- Care sunt principalele observatii realizate in urma analizei pietei cimentului?
- In urma analizei efectuate in acest sector, Consiliul Concurentei a constatat ca ar putea exista o coordonare intre cei trei producatori la nivelul sortimentelor produse si livrate in scopul impartirii pietei, acesti producatori de ciment avand posibilitatea de a tine captivi anumiti clienti astfel incat sa mentina cote de piata simetrice. De asemenea, s-a observat ca preturile anumitor sortimente de ciment oferite de producatori au avut aceeasi evolutie, ceea ce poate constitui un indiciu privind mecanismul de coordonare prin care principalele companii de pe piata reusesc sa mentina cote de piata simetrice. Fiecare dintre cei trei producatori principali din Romania vand ciment in aproape toate regiunile tarii, dar este evidenta preponderenta clientilor situati in aria descrisa de o distanta definita la 350 de km in jurul punctului de desfacere. Astfel, nu se poate elimina posibilitatea de impartire a pietei geografice intre producatorii de ciment, criteriul distanta fiind extrem de important in alegerea furnizorului de ciment.
Avand in vedere aceste elemente, am declansat si o investigatie privind o posibila intelegere anticoncurentiala intre Holcim Romania, CRH Romania si HeidelbergCement Romania, realizata prin impartirea pietei productiei si comercializarii cimentului din Romania, din perspectiva cotelor de piata si/ sau produselor oferite pe piata, limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau investitiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preturilor practicate de companiile implicate.
- Ce alte sectoare de constructii ridica suspiciuni anticoncurentiale, in acest moment?
- Analizam o posibila intelegere intre cinci firme participante la o licitatie organizata de Administratia Domeniului Public (ADP) Pitesti pentru executia de lucrari de reabilitare a strazilor din municipiul Pitesti.
Un alt prilej cu care strangem informatii din anumite domenii este cand analizam operatiunile de fuziuni si achizitii pentru a vedea daca, in urma acestora, este afectata concurenta. Un exemplu in acest sens il constituie tranzactia prin care Weinerberger trebuia sa preia compania Brikston. Operatiunea arata indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal pe piata producerii si comercializarii de caramizi si blocuri ceramice din Romania, iar acestea nu au putut fi inlaturate prin angajamentele pe care le-a propus Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL. Ca urmare, noi am decis deschiderea unei investigatii, dar, ulterior, s-a renuntat la tranzactie.
Alte tranzactii importante pe care le-am analizat recent, dar care nu au ridicat probleme din punct de vedere al concurentei, sunt preluarea Macon SRL si Simcor VAR SA de catre Xella RO SRL, pe piata producerii si comercializarii de BCA, si achizitia companiei Cemacon SA de catre Dedeman SRL.
- Cati inspectori de concurenta aveti la nivel national? Sunt suficienti pentru o buna desfasurare a activitatii?
- Specializarea personalului este una dintre provocarile noastre. Suntem singura institutie din Romania care pune in aplicare prevederile nationale/comunitare din domeniul concurentei, iar angajatii sunt Inspectori de concurenta (functie specifica). Ca urmare, nu putem atrage de la alte autoritati personal format si familiarizat cu domeniul concurentei. Astfel, avem o procedura de evaluare a nevoilor de formare si pe baza acesteia, anual, realizam un plan de formare si specializare a inspectorilor de concurenta. Acoperim cu programe de formare atat zonele de executie, cat si pe cele de management si top management, iar, de regula, construim programele de instruire, nu le luam asa cum sunt pe piata.
Pe langa programul de formare anual, avem stagii de pregatire organizate de Comisia Europeana si programe de studiu si schimburi de experienta cu autoritati de concurenta din alte tari. In acelasi timp, insa, ne propunem sa realizam un echilibru al programelor de formare intre cele dedicate competentelor specifice activitatii de baza si cele dedicate abilitatilor de tip "soft skills" (comunicare, leadership, orientare spre rezultat, spirit de echipa).
Avem inspectorate teritoriale in toate judetele, fiecare avand 2-3 inspectori de concurenta. Inspectoratele nu au personalitate juridica, ele fiind coordonate de la Bucuresti, in cadrul Directiei Teritoriale. Toti inspectorii, chiar si cei din tara, sunt obligati sa participe la programul de instruire profesionala.
- Cum asigurati corectitudinea si impartialitatea angajatilor proprii?
- In ceea ce priveste corectitudinea si impartialitatea angajatilor, pot sa va spun ca procedurile noastre sunt destul de complicate, avand o serie de filtre pe parcurs si, de aceea, este foarte greu ca un inspector sa poata influenta o decizie. In primul rand, trebuie sa avem suficiente indicii privind o posibila fapta anticoncurentiala pentru a putea declansa o investigatie. Pentru a putea derula inspectii inopinate la sediile companiilor avem nevoie de mandat judecatoresc. In situatia in care, in cadrul unei inspectii, se copiaza informatii de pe unele computere, desigilarea si verificarea ulterioara a acestora se realizeaza in prezenta reprezentantilor companiilor.
Orice investigatie este gestionata de o echipa formata din minimum trei inspectori de concurenta, care, in urma analizei dovezilor, realizeaza un raport care contine toate constatarile si propunerile echipei. De multe ori, raportul este analizat de un grup de inter-consultare, dupa care ajunge la departamentul juridic. In situatiile in care este vizata si o posibila incalcare a Tratatului de Functionare a UE, raportul de investigatie este trimis la Comisia Europeana.
Apoi, partile investigate primesc si ele Raportul si transmit observatiile lor. Dupa aceea, respectandu-se dreptul la aparare, sunt organizate Audieri, ocazie cu care companiile investigate pot sa isi spuna punctul de vedere in fata conducerii Autoritatii de Concurenta. Abia apoi, Plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide cu privire la caz. Asadar, exista mai multe filtre, tocmai pentru a elimina orice aspect care ar putea fi in neregula.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul concurentei? Ce considerati ca ar trebui schimbat pentru o buna derulare a activitatii Consiliului? Ce obiective aveti in perioada urmatoare?
- Legislatia nationala de concurenta este similara celei europene, dar mai pot fi aduse imbunatatiri pentru aplicarea mai eficienta a acesteia. In acest sens, un obiectiv major este definitivarea procedurilor si implementarea Directivei ECN Plus, privind mai buna functionare a autoritatilor nationale de concurenta. Directiva instituie un set de masuri prin care autoritatile de concurenta din statele Uniunii Europene ar urma sa devina si mai eficiente in activitatea lor. In acest fel, se vor armoniza procedurile intre statele membre, astfel incat mecanismele de concurenta sa fie mai clare, la fel si obiectivele.
In acelasi timp, dorim sa finalizam investigatiile din domeniile financiar - bancar, licitatii, farmaceutic, masini agricole, iar in ceea ce priveste ajutorul de stat, speram sa avansam si cu alte cazuri pe care le avem in lucru: Complexul Energetic Hunedoara, CFR Marfa, Compania Nationala a Uraniului. Apoi, vrem sa finalizam anchetele sectoriale derulate pe pietele comercializarii carburantilor auto, serviciilor bancare, iluminatului public si servicii de alimentare cu apa si canalizare.
De asemenea, vom lansa comparatorul de preturi, respectiv vom extinde la nivel national platforma pilot "Monitorul Preturilor" (lansata in 2016), prin intermediul careia vor putea fi comparate preturile la alimente, dar si la carburanti.
Anul acesta ne-am propus sa implementam si proiectul Big Data, care va fi util in cadrul investigatiilor deoarece va gestiona volume mari de date, precum si la prevenirea, detectarea si luarea de masuri specifice in activitatea noastra. In 2019, ne vom continua eforturile atat de a interveni acolo unde exista tendinte de manifestare a unor practici anticoncurentiale, cu efecte nocive asupra economiei, cat si pentru a sprijini mediul de afaceri in scopul satisfacerii intereselor consumatorilor.
