RO EN
السلة فارغة

CF: Consolidarea bugetara este lenta, deoarece socuri repetate au afectat economia

Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune in consolidarea bugetara prin noi masuri fiscal/bugetare, care sa ajute Romania sa iasa din procedura de deficit excesiv, chiar daca nu imediat, a declarat, pentru Agerpres, Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal.
"Noua lege a pensiilor isi propune sa corecteze inechitati flagrante in sistemul public de pensii si sa ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiza de fundamentare realizata de Banca Mondiala si este inscrisa ca jalon in PNRR. Exista insa problema impactului bugetar pe termen imediat si mediu. Adoptarea legii pensiilor survine in contextul unei executii bugetare foarte complicate in 2023, care este probabil a se incheia cu un deficit ESA (ce include amanari de plati) in jur de 6% din PIB. Anii urmatori vor fi marcati de necesitatea realizarii corectiei bugetare catre un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerintele iesirii din procedura de deficit excesiv, in care se afla Romania. Si ce conteaza mai mult, pentru a tine sub control datoria publica si avea o finantare neproblematica pe piete", a spus Daniel Daianu.
Presedintele CF a afirmat ca indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB), si recalcularea pensiilor aflate in plata de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) in 2024 si de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) in 2025. Noua lege a pensiilor inseamna crestere de cheltuieli permanente ale bugetului public si accentueaza deficitul structural, spune el.
In opinia lui Daianu, pentru consolidare bugetara se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alaturi de masuri necesare de crestere a veniturilor fiscale si eficientizare de cheltuieli. Acesta a mentionat ca bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB.
"Consiliul Fiscal (CF) considera imprudent sa se compenseze aceasta crestere de cheltuieli permanente cu o prezumata colectare mai buna a veniturilor fiscale (exemplu: crestere de venituri din digitalizare). Tinta de deficit de 5% din PIB duce cu gandul la experienta din 2023; evaluarea CF este in jur de 6,4% pe baza proiectiilor macroeconomice si admitand ca nu se va recurge la inghetari si taieri fortate de cheltuieli (cum s-a procedat in 2023), unele amanate pentru 2024. Daca o colectare mai buna va avea loc, rectificarea bugetara o va consemna. Masurile fiscale anuntate de Guvern, ce ar opera in 2024, ar aduce, conform evaluarilor MF, in jur de 1% din PIB venituri suplimentare. Fara masuri compensatorii credibile este greu de orientat deficitul bugetar pe o traiectorie ferma de consolidare, intr-un viitor prefigurabil. Romania are nevoie de spatiu fiscal sa ajungem cu deficitul sub 3% din PIB, pentru a amortiza socuri viitoare. Dezbaterea publica privind corectarea deficitului, pe parte de venituri vs pe parte de cheltuieli, a evidentiat multa demagogie. Nu se poate obtine reducerea deficitelor fara costuri. Platim si pentru erori grave din anii trecuti (taieri de taxe si impozite fara noima), care au dus deficitul structural la circa 6% din PIB", a explicat Daianu.
In opinia presedintelui CF este dificil de evitat prociclicitatea in corectia macroeconomica cand deficitul este atat de mare, insa ne poate ajuta o absorbtie intensa a banilor europeni ce atenueaza efecte contractioniste.
"Ajustarea trebuie facuta in principal pe partea de venituri. Repet, cu riscul de a plictisi. Intr-un stat cu venituri fiscale (inclusiv contributii) ultrajoase (circa 27% din PIB, cand media in UE este de peste 40% din PIB), cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor (tax avoidance) aproape institutionalizate, cu gap la colectarea de TVA de circa 36% fata de media din UE de circa 6%, aceasta este alternativa de bun simt, logica. Romania trebuie sa cheltuiasca mai eficient. Dar nu exista spatiu bugetar de reducere masiva de cheltuieli. Rog sa se vada cat detin cheltuielile cu sanatatea, educatia, armata, politia si jandarmeria, cheltuielile de capital, in cele totale in raport cu veniturile fiscale si nefiscale (nu includ bani europeni). Se pot face unele diminuari relevante de cheltuieli in administratie, dar nu este simplu; aceste reduceri pot fi corelate cu o reorganizare administrativa, un proces nu simplu. Se poate recurge la reducere drastica de cheltuieli de capital, dar exista limite", a declarat Daniel Daianu.
El sustine ca taierea cheltuielilor publice sub un anumit prag critic poate cauza un salt de ineficienta si stricaciuni in economie.
"Sunt masuri in PNRR, in recomandari facute de BM si FMI, de analisti autohtoni, ce indica cai de urmat -inclusiv o eventuala adoptare a impozitarii progresive. Aceasta din urma ar fi atat mai oportuna daca, finalmente, s-ar recurge la crestere de TVA, indezirabila de altfel; ar fi si o modalitate de a proteja cetatenii cu venituri foarte mici. Este necesara continuarea reformei fiscale, care sa corecteze un regim fiscal inechitabil prin scutiri si portite -inclusiv microintreprinderi ce sunt folosite pentru diminuare de impozite; acest regim este rezultat si al capturarii politicii fiscale de catre grupuri de interese, al unor erori grave de politica fiscala. Regimul fiscal este acum regresiv, platesc proportional mai mult cei cu venituri mici. Trebuie totodata sa se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o "revolutie" in acest sens, ce implica nu numai digitalizare. Trebuie combatute fara menajamente evaziunea fiscala si optimizarea fiscala. Vama trebuie sa functioneze cum se cuvine", a spus Daniel Daianu.
Potrivit economistului, fiscalitatea este de pus in legatura si cu reforme privind piata muncii, ce este puternic distorsionata. Foarte multe persoane lucreaza in economie informala, peste 1,5 milioane dintre ele sunt platite cu salariul minim, multi cetateni nu contribuie la sistemul de asigurari. Romania are cea mai scazuta participare pe piata muncii in UE - 68% fata de peste circa 78% in UE.
"Corectia deficitului bugetar prin "taxa prin inflatie" este iluzorie; aceasta taxa poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea ajuta semnificativ numai daca ar mai exista un alt mare soc pe latura ofertei, care sa creeze un nou puseu inflationist de amploare si care sa nu fie urmat de indexari de salarii si pensii compensatorii. Dar nu este un scenariu plauzibil. Consolidarea este absolut necesara fiindca, desi datoria publica nu este "coplesitoare," serviciul ei (ce este in jur de 2% din PIB) poate deveni mai impovarator, existand si un risc valutar. Consolidarea bugetara ar reduce considerabil deficitul de cont curent care este o alta mare vulnerabilitate economica a noastra", a explicat Daniel Daianu.
El a afirmat ca, daca masurile de corectie vor fi credibile, fie ele cu efecte manifestate in timp, iar absorbtia fondurilor europene va fi intensa, nu exista risc de deteriorare a ratingului Romaniei. Parte mare din deficitul de cont curent este acoperit prin fluxuri ce nu creeaza indatorare si acest fapt ajuta rating-ul suveran al Romaniei. Si apartenenta la UE ajuta, inclusiv prin mecanismele de supraveghere a dezechilibrelor. Rezervele valutare al Romaniei au crescut considerabil alimentate fiind de resurse europene.
"Consolidarea este un proces dificil fiindca avem un deficit structural mare, dar nu exista o alta cale. Nu ne poate pica din cer un flux vesnic de venituri bugetare care sa acopere mare parte din deficit. Guvernul rezultat din alegeri va trebui sa adopte masuri de ajustare a deficitului, care sa insemne cateva procente din PIB, chiar daca rezultate nu se vor vedea imediat", a declarat Daniel Daianu.
Potrivit presedintelui CF, consolidarea bugetara este foarte lenta fiindca socuri repetate au zguduit economia -pandemia, criza energetica, razboiul din Ucraina. Dar au fost si hibe in constructiile bugetare, cu supraestimare de venituri si subestimare de cheltuieli, au fost si imprudente. Si, a subliniat el, avem si un deficit structural intre cele mai inalte din UE.
"Traiectoria de consolidare va fi prelungita daca nu vom vedea o crestere importanta a veniturilor fiscale. 2025 poate fi un punct de inflexiune in consolidare prin noi masuri fiscal/bugetare, care sa ajute Romania sa iasa din EDP, chiar daca nu imediat. Mai important decat iesirea din EDP este sa se transmita pietelor ca Romania isi controleaza deficitele, ca datoria publica se poate stabiliza. Trebuie in primul rand sa gandim ce poate fi un orizont realist de ajustare avand in vedere si legea pensiilor. Conteaza nu mai putin masurile fiscale/bugetare ce pot si vor fi adoptate, cum vor fi introduse. Absorbtia fondurilor europene reprezinta o variabila cheie intrucat poate atenua mult efectul contractionist al corectiei si sustine reforme necesare. Putem considera ani de ajustare pentru a atinge pragul de 3% deficit bugetar si chiar a cobori sub pornind de la deficitul de acum de circa 6% din PIB. Si putem judeca pasi necesari ca medie de corectie in fiecare an. Dar mediile au relevanta limitata. Deoarece pot exista surprize pozitive, insa si socuri negative; acestea din urma daca sunt temporare nu ar trebui insa sa afecteze traiectoria de baza de ajustare. Esential este ca demagogia si fundamentalisme sa nu tina politica economica captiva", a spus Daniel Daianu.
El a mentionat ca, la orizontul anilor 2027-2028, Romania, prin reforme fiscale si pe piata muncii, printr-o colectare de venituri fiscale mult mai buna, prin alte reforme, ar putea sa ajunga la venituri fiscale peste 30% din PIB, aproape de cat are Bulgaria, ceea ce este inca sub nivelul de circa 34-35% din Cehia, Ungaria, Polonia. Este obiectiv foarte indraznet, dar nu imposibil, a punctat Daniel Daianu.
De asemenea, el a explicat ca o consolidare fiscala clara, chiar daca nu rapida, poate linisti pietele, poate mentine economia atractiva pentru investitori si impreuna cu reforme din PNRR si cu investitii majore publice si private ar creste PIB-ul potential si sustine o crestere economica peste media din UE. Totodata, ar aduce si o diminuare importanta a deficitului de cont curent.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter