CE: Optimizare a indicelui ESI din constructii in Romania

In editia pentru luna februarie 2019 a rezultatelor cercetarii privind indicatorul increderii in economie (Economic Sentiment Indicator - ESI), luat in considerare atat in general, cat si pe domenii de activitate (ESI in industrie, servicii, la nivelul consumatorilor – persoane fizice, in comertul de retail, in ramura de constructii si, separat, in servicii financiare), inclusiv pe baza unor date de la Eurostat, oficialii Directoratului-General pentru Afaceri Economice si Financiare (DGEFA) din cadrul Comisiei Europene (CE) au aratat ca, la nivelul zonei euro, ESI a ramas in general stabil, la 106,1 puncte. Pentru intreaga Uniune Europeana, indicele ESI s-a diminuat in continuare, pana la 105,3 puncte, in regres cu -0,9 puncte, dar ambii indicatori se mentin deocamdata in parametri optimi si raman la niveluri relativ ridicate, cel putin pentru unele componente (ESI in servicii, in constructii si, intr-o masura mai redusa, la nivelul comertului de retail).

„In zona euro, relativa stabilizare a ESI din ianuarie 2019 s-a datorat scaderii increderii in industrie si in constructii, trend contrabalansat de cresterea puternica a increderii in sectorul de servicii, respectiv intr-o masura mai redusa, in comertul de retail (cu amanuntul) si in randul consumatorilor. ESI s-a diminuat, insa, in unele economii importante ale tarilor din UE-19, mai precis in Franta (-0,9 puncte) si Italia (-1,6 puncte), s-a mentinut aproape la acelasi nivel in Germania (-0,1 puncte) si Spania (0 puncte), dar s-a majorat in Olanda (+3 puncte). In zona euro, indicele de incredere in piata constructiilor (ESI in constructii sau CCI – Construction Confidence Indicator) s-a prabusit in luna ianuarie 2018 cu -2 puncte, ca urmare a rectificarii in sens descendent a estimarilor privind numarul de salariati  (reflectand o situatie extrem de precara in ceea ce priveste forta de munca angajata in constructii) si, partial, pe fondul unei modificari in sens pronuntat negativ a perspectivei managerilor in ceea ce priveste dinamica portofoliului de contracte si comenzi. In principiu, planurile de angajare a fortei de munca s-au degradat relativ major, cu precadere, mai semnificativ in constructii, respectiv ceva mai ponderat in industrie si in comertul cu amanuntul, ramanand relativ neschimbate in servicii. Expectativele din februarie 2019 privind preturile de vanzare indica o ponderare in industrie, in domeniul serviciilor si, intr-o masura mai mica, in comertul de retail si in constructii, fiind aproximativ in aceeasi linie cu cele exprimate de consumatori. Astfel, asteptarile consumatorilor privind pretul reflecta o stabilizare a acestuia pe toate palierele, de vreme ce optiunile, fata de cercetarea anterioara, s-au modificat”, se arata in studiul citat. In consecinta, pentru zona euro, indicii ESI din perioada martie 2018-februarie 2019 se plaseaza la 112 puncte, 112,2 puncte, 111,5 puncte, 111,8 puncte, 111,2 puncte, 111 puncte, 110,4 puncte, 109,7 puncte, 109,5 puncte, 107,4 puncte, 106,3 puncte si 106,1 puncte, iar ESI sau CCI in constructii a fluctuat astfel: +5 puncte, +4,3 puncte, +6,8 puncte, +5,4 puncte, +5,2 puncte, +6,2 puncte, +8,3 puncte, +8 puncte, +8,3 puncte, +7,3 puncte, +8,4 puncte si +6,4 puncte (deci, cu praguri maxime in septembrie si noiembrie 2018, respectiv in ianuarie a.c., dupa care a urmat o scadere in februarie 2019), indicii fiind insa pozitivi si, evident, net superiori mediei de -17 puncte din sector, stabilita pentru perioada cuprinsa intre ianuarie 1990 si pana in februarie 2019. De asemenea, datele istorice indica un prag minim al ESI in constructii, la nivelul UE-19, de -45,3 puncte (in septembrie 1993) si unul maxim de +8,4 puncte (in ianuarie 2019).

In acelasi interval de referinta (februarie 2019), pentru Uniunea Europeana (UE-28), expertii DGEFA subliniaza ca actuala diminuare usoara, insa marginala, a ESI (-0,9 puncte), pana la un nivel mai scazut decat cel din UE-19 (adica 105,3 puncte), a avut loc pe fondul inrautatirii marcate si semnificative a sentimentului increderii in economie la nivelul celor mai importante tari europene (care nu utilizeaza moneda unica), mai ales in Marea Britanie (-4,5 puncte), in timp ce ESI din Polonia (a doua economie ca dimensiune din afara zonei euro) si-a inversat trendul initial descendent si a inceput sa avanseze intr-un ritm optim (+1,4 puncte). „In UE-28, premisele referitoare la dinamica sectoriala sunt, in linii mari, asemanatoare celor pentru zona euro, cu exceptia ramurii de servicii, unde se reflecta o deteriorare a increderii. Totusi, in contrast cu zona euro, increderea s-a majorat in comertul de retail. O deosebire fata de UE-19 este insa aceea ca pentru forta de munca din constructii si din comertul cu amanuntul expectativele indica o usoara imbunatatire in primul caz si o stabilizare in cel de-al doilea, in timp ce in industrie si in servicii se asteapta scaderi mai mult sau mai putin majore. In tot spatiul comunitar, estimarile managerilor privind dinamica fortei de munca sunt, astfel, usor diferite in raport cu cele din zona euro. Expectativele privind pretul indica, totodata, un progres in sectorul de comert cu amanuntul si in ramura de constructii, iar in linie cu cele din zona euro, reflecta o restrangere usoara in industrie si in servicii, toate acestea fiind semnalate destul de ferm atat de consumatori, cat si de manageri”, se mai arata in raportul elaborat de DGEFA.

Astfel, datele curente, prezentate de DGEFA, reflecta faptul ca indicele ESI din UE-28 a evoluat intre lunile martie 2018 si februarie 2019 astfel: 111,7 puncte, 111,8 puncte, 111,9 puncte, 111,7 puncte, 111,5 puncte, 111,5 puncte, 110,7 puncte, 110,1 puncte, 109,3 puncte, 107,5 puncte, 106,2 puncte si 105,3 puncte (seria fiind partial revizuita, doar pentru ianuarie a.c.). Aceasta reflecta cu destula acuratete situatia de ansamblu a economiei UE, care se inscrie pe un trend ascendent, de recuperare graduala a pierderilor din perioada recesiunii, dar care se mai confrunta cu unele probleme sistemice, precum si cu aspecte exogene, cum ar fi tensiunile socio-politice si cele ce vizeaza comertul exterior, vizibile cu precadere in ultima parte a anului trecut si la inceputul celui in curs. In particular, pentru sectorul de constructii din UE-28, cu o medie istorica de -17,7 puncte, un nivel minim al increderii de -44,1 puncte, conturat in iunie 1993 si unul maxim de +6,6 puncte, inregistrat in noiembrie 2018), ESI sau CCI s-a plasat la +2,8 puncte, +3,2 puncte, +4,5 puncte, +4 puncte, +3,3 puncte, +4,2 puncte, +5,3 puncte, +5,7 puncte, +6,6 puncte, +5,1 puncte, +5,4 puncte si +4,3 puncte in fiecare luna din intervalul martie 2018-februarie 2019.

In cadrul unui tabel distinct, unde sunt prezentati toti indicatorii de incredere si de sentiment economic (ca serie ajustata), specialistii DGEFA cuantifica si informatiile pentru Romania. Se iau initial in considerare ESI general si pe ramuri ale economiei, ca punct minim si maxim de inflexiune, respectiv ca medie din ianuarie 1990 pana in februarie 2019, dupa care seria datelor continua cu perioada martie 2018-februarie 2019. In consecinta, pentru tara noastra, potrivit datelor istorice, ESI minim s-a constatat in septembrie 1992 (cu 68,2 puncte), iar cel maxim in iunie 1996 (respectiv, 125,8 puncte). Totodata, pentru ca nivelurile minime si maxime sa poata fi comparate, media istorica si actuala a ESI in Romania si in toate celelalte tari este stabilita la 100 de puncte. In fine, dar nu in ultimul rand, seria datelor ESI din Romania in perioada martie 2018-februarie 2019 ramane in linii mari pozitiva (ba chiar in urcare in ultimul timp), cu fluctuatii de 100,7 puncte, 100,2 puncte, 101,4 puncte, 101,3 puncte, 100,2 puncte, 100 puncte, 101,9 puncte, 101,8 puncte, 101 puncte, 101,3 puncte, 101,5 puncte si 102,2 puncte pentru fiecare luna a intervalului analizat.