In ultimii 30 de ani, Fondul de coeziune a investit aproximativ 179 miliarde EUR in coeziunea economica, sociala si teritoriala a UE.Instituit prin Tratatul de la Maastricht ca o completare necesara a pietei unice in setul de instrumente al politicii de coeziune, Fondul de coeziune a primit misiunea de a sprijini investitiile in infrastructura de transport si in protectia climei si a mediului. Printre obiectivele sale principale se numara imbunatatirea aprovizionarii cu apa si a tratarii deseurilor, eficienta energetica, energia din surse regenerabile si infrastructura rutiera si feroviara.
Fondul se axeaza pe statele membre cu un venit national brut sub 90 % din media UE pentru a stimula convergenta intre economiile europene. Sprijinul din partea Fondului de coeziune, asemenea tuturor finantarilor din cadrul politicii de coeziune, au contribuit la cresterea veniturilor nationale ale tarilor beneficiare. Irlanda si Spania au fost primele tari care au inregistrat o crestere a VNB peste pragul de eligibilitate de 90 % din media UE.
Poduri, metrouri, aeroporturi, trenuri de mare viteza si multe altele
Fondul de coeziune a finantat proiecte emblematice, care au transformat regiuni si orase intregi, ajutandu-le sa recupereze decalajul fata de restul UE. De exemplu, in 1998, fondul a sprijinit construirea podului „Vasco da Gama” de la Lisabona (Portugalia) care, cu o lungime de 12,3 km, este cel mai lung pod din UE. De asemenea, Fondul de coeziune a sprijinit construirea „barajului Alqueva” de pe raul Guadiana, din sudul Portugaliei, care este una dintre cele mai mari rezerve strategice de apa din Europa.
Fondul a jucat un rol esential si la dezvoltarea retelei transeuropene de transport (TEN-T), prin sprijinul acordat construirii si modernizarii a 7 800 km de drumuri TEN-T si a 3 650 km de cale ferata TEN-T si a numeroase apeducte si tuneluri. Acesta a finantat cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat in constructie, intre Elin Pelin – Vakarel – Kostenets, Bulgaria. Fondul a sprijinit, de asemenea, constructia a celei de a doua cai ferate dintre Koper (principalul port la Marea Adriatica din Slovenia) si Divača, care va creste in mod semnificativ capacitatea de transport de marfa si va asigura conectarea la reteaua feroviara din Austria.
In Spania, Fondul de coeziune a contribuit la construirea retelei sale moderne de trenuri de mare viteza. Linia de mare viteza Madrid-Barcelona-frontiera franceza, cu o lungime totala de 804 km, este una dintre principalele axe de comunicare dintre Spania si restul Europei.
Datorita fondului, linia de cale ferata Warsaw-Gdynia din Polonia a imbunatatit transportul de calatori pe Coridorul Baltic-Adriatic, in timp ce intre principalele orase din Polonia circula un material rulant modern.
Fondul a facut de asemenea investitii in transportul public durabil in orase, de exemplu in retelele de metrou din Varsovia, Budapesta, Bucuresti, Sofia si Praga. In Bratislava, linia de tramvai Petrzalka, cu podul sau emblematic, a fost, de asemenea, construita cu ajutorul Fondului de coeziune.
In plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la UE in anii 2000. Aeroporturile din Tallinn, Varsovia, Wroclaw si Rzeszow sunt doar cateva exemple.
Combaterea schimbarilor climatice si protectia mediului si a sanatatii cetatenilor
Fondul a sprijinit, de asemenea, investitiile in infrastructura, printre care racordarea a 6 milioane de persoane la apa potabila curata si a 10,5 milioane de persoane la tratarea apelor reziduale. Fondul de coeziune a sprijinit totodata reciclarea a 4,2 milioane de tone de deseuri urbane.
Un proiect de mare importanta din punctul de vedere al protectiei mediului pentru o economie ecologica si durabila, care imbunatateste calitatea vietii a mii de cetateni, este statia de tratare a deseurilor din Alexandroupolis, Grecia, care a permis reducerea cu 60 % a deseurilor colectate din patru municipalitati ale prefecturii Rodopi si din doua municipalitati ale prefecturii Evros.
Infrastructura de tratare a apelor uzate din sudul Maltei si gestionarea apei pentru cele mai mari aglomerari urbane din Letonia au imbunatatit tratarea apelor uzate si calitatea apei potabile pentru cetateni.
In domeniul energiei curate, Fondul de coeziune a sprijinit instalarea in Lituania de tehnologii care utilizeaza energie din surse regenerabile pentru a produce energie electrica pentru aproape 20 000 de gospodarii.
Fondul a investit, de asemenea, in protectia impotriva incendiilor forestiere si in sisteme de protectie impotriva inundatiilor, care vizeaza 8,3 si, respectiv, 11,4 milioane de oameni. Printre acestea figureaza construirea unui sistem de protectie impotriva inundatiilor si a unui rezervor pentru a proteja zona Tisa Superioara impotriva inundatiilor provocate de raul Tisa din Ungaria.
„Instrumentul financiar de coeziune”, astfel cum a fost denumit initial, a fost instituit la 1 aprilie 1993 si a intrat in vigoare in 1994, avand scopul de a consolida coeziunea economica, sociala si teritoriala a UE si de a contribui la recuperarea decalajelor tarilor cu restul UE.
Primii beneficiari ai Fondului de coeziune au fost Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania (1994-1999); au urmat, incepand din 2004, Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; Bulgaria si Romania (incepand din 2007); si Croatia (incepand din 2013).
Bugetul Fondului de coeziune s-a extins in mod semnificativ odata cu extinderea din 2004: 18 miliarde EUR in perioada 1994-1999, 30,6 miliarde EUR in perioada 2000-2006, 68,5 miliarde EUR in 2007-2013 si 61,4 miliarde EUR in perioada 2014-2020.
Pentru perioada de programare 2021-2027, peste 37 % din cele 48,03 miliarde EUR alocate fondului vor sprijini obiectivele climatice. Astfel, 6,9 miliarde EUR vor fi alocate pentru transportul urban curat, 3,3 miliarde EUR pentru eficienta energetica si 16,9 miliarde EUR pentru investitii in retelele feroviare si rutiere TEN-T.
In prezent, Fondul de coeziune aduce beneficii unui numar de 15 state membre cu un venit national brut (VNB) pe cap de locuitor mai mic de 90 % din media UE la momentul acordului privind cadrul financiar multianual 2021-2027: Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia si Slovenia.
