Estimarile recente publicate de Eurostat confirma faptul ca economia Romaniei a continuat procesul de relansare economica post-pandemie in prima jumatate a anului curent, spre deosebire de ajustarea inregistrata in Polonia, Cehia si Ungaria. Aceasta evolutie a fost determinata, in principal, de continuarea ciclului investitional post-pandemie, pe fondul implementarii programelor lansate la nivelul Uniunii Europene dupa incidenta pandemiei COVID-19 - Next Generation EU si cadrul financiar multianual 2021-2027, precum si a cadrului financiar anterior, subliniaza economistii de la Banca Transilvania (BT).Astfel, conform Eurostat economia Romaniei (a doua din regiune, cu o dimensiune nominala de 0,29 trilioane euro in 2022) a crescut pentru al noualea trimestru la rand in T2 2023, insa cu o dinamica anuala in temperare la 1,1%, inregistrand cel mai slab ritm din T1 2021. Aceasta evolutie a fost determinata, indeosebi, de continuarea ciclului investitional post-pandemie, in contextul implementarii programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice, fenomenului de nearshoring si negocierilor de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Astfel, investitiile productive din Romania au crescut pentru al saselea trimestru la rand in T2, cu o rata anuala in accelerare la 11,7%.
Pe de alta parte, in Polonia (prima economie din Europa Centrala si de Est, cu un PIB nominal de 0,7 trilioane EUR in 2022) PIB-ul a scazut pentru al doilea trimestru la rand in T2, cu un ritm anual in intensificare la 0,6% (cea mai slaba evolutie din T4 2020, din perioada pandemiei COVID-19. Investitiile productive din Polonia s-au majorat pentru al optulea trimestru la rand in T2, cu o dinamica anuala in accelerare la 8,2%, cel mai bun ritm din T2 2022.
De asemenea, economia Cehiei (a treia din regiune, cu o dimensiune nominala de 0,28 trilioane EUR in 2022) a scazut pentru al treilea trimestru consecutiv in T2 2023, cu o rata anuala in intensificare la 1%, cea mai slaba evolutie din T1 2021. Investitiile productive au urcat cu 1,3% an/an in T2 in Cehia, dupa declinul din cele doua trimestre anterioare, cu rate anuale de 0,6%, respectiv 1,6%.
Nu in ultimul rand, PIB-ul Ungariei (a patra economie din Europa Centrala si de Est, cu un PIB nominal de peste 170 miliarde EUR in 2022) s-a ajustat pentru al doilea trimestru consecutiv in T2, cu un ritm anual in intensificare la 2,4%, cea mai severa ajustare din T4 2020, din perioada pandemiei coronavirus. Evolutia a fost determinata de declinul investitiilor productive pentru al treilea trimestru consecutiv in T2, cu o dinamica anuala record, de 15,6%.
Cele mai recente previziuni macroeconomice agregate de Bloomberg exprima perspective de crestere pentru economia Poloniei cu rate anuale de 0,6% in 2023, 2,6% in 2024 si 3,3% in 2025. PIB-ul Cehiei ar putea urca an/an cu 0,1% in 2023, 2,4% in 2024 si 2,9% in 2025. Pentru economia Ungariei prognozele Bloomberg indica scadere cu 0,2% an/an in 2023 si crestere an/an cu 2,8% in 2024 si 3,2% in 2025.
Nu in ultimul rand, in scenariul macroeconomic central BT economia Romaniei ar putea creste cu rate anuale de 2,1% in 2023, 3,5% in 2024 si 4,4% in 2025.
Prognoze actualizate privind evolutia economica a Romaniei
Pe baza noilor date Eurostat, economistii de la Banca Transilvania au revizuit scenariul macroeconomic central pe termen scurt si mediu pentru economia Romaniei. Previziunile revizuite exprima perspective de continuare a relansarii economice post-pandemie la nivelul economiei nationale in trimestrele urmatoare, pe fondul implementarii programelor lansate la nivelul Uniunii Europene dupa incidenta pandemiei, fenomenului de nearshoring si negocierilor de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Astfel, in scenariul macroeconomic central actualizat economia Romaniei ar putea creste cu dinamici anuale in ameliorare de la 2,1% in 2023, la 3,5% in 2024, respectiv 4,4% in 2025. Scenariul are la baza perspectivele de continuare a fluxurilor investitionale postpandemie. Conform prognozelor actualizate investitiile productive s-ar putea majora cu rate anuale de 8,2% in 2023 si 2024, respectiv 8,1% in 2025, cu impact de antrenare in economie.
Perspectiva continuarii ciclului investitional post-pandemie este sustinuta de implementarea programelor Uniunii Europene (cadrul financiar multianual 2014-2020, cadrul financiar multianual 2021-2027 si Next Generation EU), precum si de fenomenul de nearshoring si premisele pozitive induse de negocierile de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Pentru consumul privat (principala componenta a PIB), previziunile actualizate exprima crestere cu rate anuale de 2,9% in 2023 si 2024, respectiv 3,7% in 2025, scenariu sustinut de temperarea presiunilor inflationiste (convergenta graduala a ritmului anual al preturilor de consum spre nivelul tintit de banca centrala) si de climatul pozitiv din piata fortei de munca. Astfel, rata medie anuala a somajului s-ar putea situa la 5,5% in intervalul 2023-2025, cel mai redus nivel din 2019, din perioada de dinainte de incidenta pandemiei
COVID-19, cea mai severa criza sanitara la nivel mondial in ultimul secol.
Consumul public ar putea urca cu dinamici anuale de 3,1% in 2023 si 3,5% in 2024 si 2025, conform previziunilor macroeconomice actualizate, perspectiva sustinuta de implementarea programelor Uniunii Europene. La nivelul cererii externe nete prognozele revizuite exprima stagnarea exporturilor an/an in 2023 si cresterea lor cu 4,3% in 2024 si 2025. In acest scenariu importurile totale (bunuri si servicii) ar putea sa scada cu 0,5% an/an in 2023 si sa creasca cu dinamici anuale de 6% in 2024 si 5,3% in 2025.
"Nu in ultimul rand, atragem atentia cu privire la factorii de incertitudine pentru evolutia economiei nationale pe termen scurt si mediu: fluctuatia perceptiei de risc pe pietele financiare internationale (am putea asista la ajustari de amploare ale preturilor activelor), persistenta tensiunilor geo-politice mondiale (inclusiv a confruntarii totale SUA-China), deciziile de politica economica pe plan intern in context electoral si pre-electoral si modificarile climatice", subliniaza analistii Bancii Transilvania.
