BNR: Scaderea inflatiei din al doilea trimestru a fost in linie cu previziunile

In cadrul celei mai recente sedinte, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca accelerarea scaderii ratei anuale a inflatiei din primele doua luni ale trimestrului II 2023 – pana la 10,64 la suta in mai, de la 14,53 la suta in martie –, a fost in linie cu previziunile, si a fost antrenata de accentuarea trendului descendent al dinamicilor preturilor energiei si combustibililor, sub impactul unor efecte de baza, al diminuarii cotatiei titeiului si al schemelor de plafonare a preturilor la energie electrica si gaze naturale.

S-a observat ca o contributie dezinflationista a avut-o, de aceasta data, si inflatia CORE2 ajustat, a carei rata anuala si-a continuat descresterea graduala inceputa in martie, coborand in luna mai la 13,6 la suta, conform asteptarilor, de la 14,6 la suta la finele trimestrului I, pe fondul decelerarii puternice a cresterii preturilor alimentelor procesate. Pe segmentul marfurilor nealimentare, dar mai cu seama pe cel al serviciilor, dinamica preturilor s-a marit insa si in acest interval, in conditiile unor noi scumpiri lunare semnificative inregistrate de anumite bunuri si servicii de piata, au remarcat mai multi membri ai Consiliului.

In urma analizei, s-a convenit ca decelerarea inflatiei de baza a decurs in principal din efecte de baza si din descresterea cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, precum si din ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, care s-a accelerat in ultimele luni, indeosebi in cazul agentilor economici din comert, servicii si constructii. Actiunea dezinflationista tot mai intensa a acestor factori a surclasat influentele de sens opus ce au continuat sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum si din conservarea marjelor de profit, in contextul unei cereri de consum inca solide, au evidentiat membrii Consiliului.

 

Totodata, s-a sesizat ca dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru piata interna si-a accelerat descresterea in aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, in principal pe seama decelerarii cresterii preturilor celor de uz curent. Expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari s-au redus totusi doar marginal in iunie fata de decembrie 2022, mentinandu-se astfel deasupra intervalului tintei, iar puterea de cumparare a consumatorilor a cunoscut o relativa redresare in martie-aprilie, in conditiile revenirii in teritoriul pozitiv a cresterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scaderii ratei anuale a inflatiei, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica si-a incetinit peste asteptari cresterea in trimestrul I 2023, la 0,1 la suta, de la 1,0 la suta in precedentele trei luni, evolutie ce face probabila o restrangere ceva mai pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval fata de cea anticipata.

S-a observat ca avansul in termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decat s-a previzionat, la 2,3 la suta, de la 4,5 la suta in trimestrul IV 2022, dar cu precadere pe seama variatiei stocurilor, in timp ce consumul gospodariilor populatiei a continuat sa isi accelereze cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar formarea bruta de capital fix si-a majorat din nou dinamica anuala de doua cifre. Totodata, exportul net si-a marit relativ modest aportul negativ la cresterea PIB, in conditiile in care descresterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o usor pe cea a volumului importurilor de bunuri si servicii. Deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au consemnat insa scaderi substantiale in trimestrul I 2023 fata de aceeasi perioada a anului anterior, in principal pe fondul ameliorarii raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.

 

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au evidentiat evolutiile peste asteptari ale parametrilor acesteia din perioada recenta, aratand ca efectivul salariatilor din economie si-a reaccelerat cresterea lunara in martie-aprilie, preponderent pe seama angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului BIM s-a mentinut relativ stabila in aprilie-mai, dupa ce in trimestrul I a consemnat o scadere, pana la 5,5 la suta, in timp ce rata locurilor de munca vacante s-a marit semnificativ. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp si-au accelerat cresterea in trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse in prima parte a anului 2022. In schimb, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accentuat scaderea in aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuarii acestuia in industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.

In acelasi timp, s-au facut referiri la dinamica anuala de doua cifre si in ascensiune a salariului mediu brut nominal din primele luni ale anului curent, precum si la nivelul pozitiv semnificativ atins in aprilie de variatia salariului net real, in principal pe fondul scaderii ratei anuale a inflatiei. Preocupanta a fost considerata mai cu seama cresterea deosebit de alerta si in continua accelerare a costului unitar cu forta de munca - pe ansamblul economiei, dar mai ales in industrie.

S-a apreciat ca, in contextul dat, presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul in crestere dintre cererea si oferta de forta de munca calificata, precum si de noile majorari acordate in sectorul public, in timp ce in sens opus sunt de asteptat sa actioneze, cel putin in anumite domenii, costurile mari ale firmelor, conditiile financiare inasprite si slabirea cererii pe plan intern si extern, precum si descresterea relativ alerta a ratei inflatiei si perspectiva continuarii scaderii acesteia.

Totodata, au fost reiterate potentialele implicatii pe piata muncii decurgand din sistarea intr-o perspectiva nu prea indepartata a masurilor de sprijin guvernamental, precum si din nevoia de tehnologizare - de natura sa afecteze viabilitatea unor afaceri -, alaturi de cele asteptate sa vina din extinderea digitalizarii si automatizarii, dar si din recursul in crestere la angajati extracomunitari.

 

In ceea ce priveste conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au stopat miscarea descendenta la mijlocul lunii mai, in timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat sa se reduca gradual pana spre finele lunii iunie, in conditiile cresterii atractivitatii relative a plasamentelor in lei, inclusiv pe fondul accelerarii descresterii ratei anuale inflatiei si al reconfirmarii traiectoriei descendente anticipate a acesteia.

Totodata, s-a observat ca rata de schimb leu/euro s-a repozitionat la mijlocul lunii mai si s-a mentinut apoi la valori usor superioare celor prevalente in semestrul I 2022, inclusiv in contextul revizuirii expectatiilor investitorilor privind perspectiva apropiata a conduitei politicii monetare a Fed. In raport cu dolarul SUA, leul a consemnat, de asemenea, o depreciere in luna mai, ce a fost insa recuperata in buna masura in iunie, in conditiile in care moneda americana si-a reluat tendinta de slabire fata de euro, pe fondul cresterii apetitului global pentru risc si al asteptarilor de inasprire relativ mai pronuntata a politicii monetare de catre BCE in perioada urmatoare.

Riscuri la adresa evolutiei cursului de schimb al leului continua totusi sa vina din dimensiunea inca considerabila a dezechilibrului extern, precum si din cresterea incertitudinilor asociate consolidarii bugetare in actuala conjunctura economica si sociala, au atentionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, insa, ca in perspectiva apropiata vor ramane probabil dominante influentele de sens opus decurgand din atractivitatea relativa a plasamentelor in moneda nationala, dar si din actiunea unor factori sezonieri si conjuncturali, cu implicatii inclusiv asupra asteptarilor privind evolutia cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp.

In acelasi timp, s-a remarcat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reaccelerat usor descresterea in primele doua luni din trimestrul II, ajungand la 7,8 la suta in mai, de la 10,2 la suta in martie, in conditiile in care ritmul componentei in lei a continuat sa decelereze alert, iar dinamica celei in valuta si-a stopat ascensiunea, consemnand scaderi succesive in aprilie si mai. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a temperat considerabil trendul descendent, reducandu-se doar marginal, la 67,6 la suta in mai, de la 67,8 la suta in martie.

 

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada in urmatoarele luni in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, publicata in Raportul asupra inflatiei din mai, care anticipa coborarea acesteia la nivelul de o cifra in trimestrul III, iar apoi la 7,1 la suta in decembrie 2023 si la 3,9 la suta la finele orizontului proiectiei.

S-a observat ca determinantii majori ai descresterii viitoare a ratei anuale a inflatiei raman factorii pe partea ofertei, in principal efectele de baza dezinflationiste si ameliorarea functionarii lanturilor globale de productie/aprovizionare, alaturi de amplele corectii descendente consemnate in ultimele trimestre de cotatiile unor marfuri, mai ales ale energiei, titeiului si materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros. Efectele de baza vor continua sa se manifeste indeosebi pe segmentul produselor energetice, precum si pe cel al alimentelor procesate, afectand astfel vizibil si dinamica inflatiei de baza in perioada urmatoare, in timp ce influentele descresterii unor cotatii sunt de asteptat sa se transmita treptat, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini si riscuri la adresa actualei perspective a inflatiei decurg totusi din reducerea suplimentara a livrarilor de titei anuntata recent de catre tarile OPEC, dar si din masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, au semnalat membrii Consiliului.

In acelasi timp, s-a convenit ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste mai moderate si in atenuare mai pronuntata pe orizontul scurt de timp decat in prognoza precedenta, in conditiile in care noile evaluari indica o crestere economica mai modesta pe ansamblul trimestrelor II si III comparativ cu previziunile anterioare, dupa incetinirea peste asteptari a ritmului acesteia in trimestrul I. Evolutiile fac probabile valori mai reduse si in descrestere mai rapida ale excedentului de cerere agregata in perspectiva apropiata, fata de cele evidentiate in prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.

De asemenea, s-a observat ca evolutiile implica o crestere anuala mai temperata a PIB in acest interval decat s-a anticipat anterior, sustinuta si in trimestrul II in principal de consumul privat, dar intr-o oarecare masura si de formarea bruta de capital fix, dupa cum sugereaza cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este insa posibil un impact contractionist, in conditiile in care scaderea relativ mai pronuntata de ritm consemnata din nou in aprilie de importurile de bunuri si servicii este atribuibila prioritar ameliorarii raportului de schimb, au sustinut membrii Consiliului, remarcand si accentuarea pe acest fond, in prima luna din trimestrul II, a declinului deficitului comercial si al celui de cont curent fata de perioada similara a anului anterior.

 

Totodata, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, decurg din prelungirea razboiului din Ucraina si a sanctiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra increderii populatiei si investitorilor, precum si asupra veniturilor acestora, dar si asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale si celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la datele privind executia bugetara din primele cinci luni ale anului, precum si la majorarile salariale recente sau potentiale acordate in sectorul public, in actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global. Au fost evocate insa si procedura de deficit excesiv si angajamentele asumate in cadrul acesteia, de natura sa reclame adoptarea unor masuri fiscal-bugetare consistente in vederea continuarii consolidarii bugetare conform calendarului stabilit.

Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au insistat asupra importantei atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt conditionate de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte, dar sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan mondial.

S-a subliniat din nou ca un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung, sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si pentru intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.