BCR: Economia reporneste gradual, dar redresarea este mai lenta decat declinul

Activitatea din economie a stat la 76% din media unei luni normale in martie, la 37% in aprilie si la aproximativ 44% in mai, conform indicelui calculat de BCR Cercetare. Indicele BCR privind activitatea economica zilnica include opt indicatori: capacitatea de productie (derivata din contractele de munca suspendate si incetate), consumul de electricitate, consumul de gaze, poluarea aerului, volumele tranzactiilor cu carduri BCR si indicii de mobilitate comunicati de Google pentru locurile de munca, locurile de cumparaturi si recreere, piete si farmacii. Variabilele sunt normalizate si toate valorile sunt aduse in intervalul [0,1] astfel incat informatiile sunt agregate intr-un mod usor de inteles.

Cercetatorii de la BCR arata ca o luna normala pre-Covid-19 este considerata februarie 2020 avand in vedere si limitarile care tin de disponibilitatea datelor, si concluzioneaza ca motoarele economiei se tureaza gradual, dar redresarea este mai lenta decat declinul. Desi este prematur de spus ca suntem intr-o faza de revenire sustinuta, se pare ca minimul activitatii economice a fost lasat in spate, precizeaza cercetatorii.

"In luna mai am vazut imbunatatiri semnificative ale componentelor indicelui, mai putin pe zona pietei muncii. Dupa ce initial o parte a contractelor de munca suspendate (somaj tehnic) s-au transformat in contracte incetate definitiv, in a doua parte a lunii mai numarul contractelor de munca suspendate a ramas aproape constant in timp ce contractele incetate definitiv au crescut cu aproape 20%", precizeaza analistii.

 

Cresterea reala a PIB-ului a surprins in mod placut in primele trei luni din acest an, in conditiile in care dinamica inalta din ianuarie si februarie a compensat in mare parte decelerarea semnificativa din a doua jumatate a lunii martie. Cresterea economica a fost de +0,3% fata de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) si +2,4% fata de trimestrul similar de anul trecut.

"Estimarea noastra era de -0,9% fata de trimestrul anterior si +2,1% anual, in timp ce mediana estimarii analistilor intervievati de Bloomberg se situa la -0,9% si respectiv +1,9%. Daca Institutul National de Statistica (INS) nu va revizui datele pentru T1 2020 (comunicatul de presa a mentionat dificultati in colectarea datelor si posibilitatea unor revizuiri mai ample in viitor), atunci Romania are sansa evitarii recesiunii tehnice, definita ca doua trimestre cu scadere economica (raportat la cele trei luni anterioare). Pe baza datelor statistice lunare si in lipsa unei structuri a PIB-ului de la INS credem ca lucrarile de constructii, serviciile pentru companii si comertul retail au sustinut dinamica economica intr-o comparatie cu trimestrul anterior", mai spun analistii BCR.

Acestia estimeaza ca cifrele pentru al doilea trimestru vor veni mult mai slab dupa inchiderea pe scara larga a economiei in aprilie si redeschiderea graduala din mai - iunie. "Ne asteptam la o contractie a PIB-ului exprimata prin doua cifre in T2 2020 fata de T1 2020, urmata de o revenire destul de puternica in T3 2020. In acelasi timp, sunt riscuri ca redresarea sa fie mai lenta decat cea anticipata de noi, extinsa pe cateva trimestre. Ne mentinem estimarea privind o contractie economica de -4,7% in tot anul 2020, in ciuda faptului ca datele pentru T1 2020 au venit mai bine decat ne asteptam. Evolutia economiei de anul acesta depinde intr-o mare masura de revenirea zonei euro. Perspectiva pentru 2021 este strans legata de evolutiile fiscale, respectiv posibilele masuri care vor fi luate dupa alegeri pentru punerea bugetului de stat pe baze mai solide. Intrari mai mari de fonduri europene, inclusiv din cadrul noului pachet de sustinere postcoronavirus, ar putea reduce efectul negativ al unui impuls fiscal contractionist", arata BCR Cercetare.

 

Productia industriala a scazut mult mai abrupt in martie (-14,5% fata de martie 2019, dupa o rata de -2% in februarie). Evolutia sectorului manufacturier orientat spre export si care reprezinta cam 80% din toata industria a fost si mai slaba (-17,9%). Fata de trimestrul anterior, datele ajustate sezonier arata o contractie a industriei de -1% in T1 2020, dupa -1,5% in T4 2019. Prelucrarea tutunului (+4,3%), industria farmaceutica (+4,2%) si industria alimentara (+3,7%) au fost singurele pe plus in martie. Procesarea titeiului a fost constanta in termeni anuali. Cele mai abrupte scaderi din martie au fost in tabacirea pieilor (-42,5%), fabricarea articolelor de imbracaminte (-36,2%), industria mobilei (-32,8%), industria auto (-31,4%), fabricarea articolelor din lemn (-31,1%). Aceste sectoare au in comun orientarea puternica spre pietele externe si in unele cazuri o competitivitate afectata de cresterile salariale din ultimii ani si de cvasi-stabilitatea leului in termeni reali.

Industria va fi si mai slaba in aprilie din cauza inchiderii multor fabrici, dar mai - iunie vor aduce o revenire. Deja unii indicatori de incredere bazati pe sondaje s-au imbunatatit in mai dupa ce Europa a inceput sa revina la lucru (Ifo Business Climate pentru Germania, Markit Manufacturing PMI pentru zona euro).

 

Vanzarile cu amanuntul au scazut in aprilie cu -18,5% fata de luna similara din 2019, in conditiile in care mallurile au fost inchise, comertul cu alimente a resimtit stocurile efectuate de cumparatori pe seama panicii in martie, iar carburantii auto au fost afectati de restrictiile de circulatie. Vanzarile de alimente s-au comprimat cu -5% in termeni anuali, cele de bunuri nealimentare cu -21,6% iar carburantii auto cu -37,7%. In randul bunurilor nealimentare, comertul cu imbracaminte si incaltaminte s-a prabusit in aprilie (-83,5%) deoarece aproape toate magazinele fizice au fost inchise. Electronicele si mobila au pierdut -23,4% iar vanzarile de medicamente au fost mai mici cu -6,8%. Comertul on-line a crescut cu +33,6% fata de aprilie 2019, dar ponderea sa inca mica nu a facut o diferenta prea mare in total.

Perspectiva comertului retail se confrunta cu doua mari riscuri: pe termen foarte scurt evolutia pandemiei Covid-19, iar la anul masurile fiscale care ar putea fi luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Piata muncii deja a inceput sa dea semne de deteriorare. Rata somajului a ajuns la 4,8% in aprilie de la 4,3% in martie si 4% in decembrie anul trecut. Cresterea salariilor medii nominale a incetinit la un ritm anual de +7,1% in martie de la +9,2% in februarie, dupa intrarea a somaj tehnic a cateva sute de mii de salariati si dupa micsorarea sau eliminarea unor bonusuri. Numarul de salariati din economie sa redus cu 20.800 la finalul lui martie fata de finalul lui februarie (-0,4%), cea mai mare scadere lunara de la criza din 2010 si pana in prezent daca ajustam datele cu variatiile sezoniere normale.

Pe piata creditului bancar, volumele noi de credite de consum au scazut cu aproape -69% in aprilie fata de luna corespunzatoare de anul trecut, o alta evolutie care aduce aminte ca magnitudine de criza din 2009-2010. Lipsa unor resurse financiare suplimentare imprumutate de la bancii a pus astfel consumatorii in dificultate in decizia de cumparare de diverse bunuri.

Slabiciunile au persistat pe piata muncii in luna mai. Unele contracte de munca suspendate (somaj tehnic) s-au transformat in contracte incetate definitiv. In preajma datei de 15 mai cand s-au eliminat anumite restrictii de afaceri si de miscare a oamenilor am asistat totusi la o scadere a contractelor de munca suspendate cu aproximativ 300.000 de unitati, spre pragul de 600.000 contracte. Dupa aceea insa numarul somerilor tehnici a ramas relativ constant la 600.000 persoane in timp ce contractele incetate definitiv au continuat sa creasca (+20% in ultimele doua saptamani din mai, echivalentul a aproape 75.000 contracte in plus).

 

Rata anuala a inflatiei a scazut la 2,7% in aprilie de la 3,1% in cele doua luni precedente. Un efect statistic favorabil (rata lunara a inflatiei a fost mare in aprilie anul trecut si acum a fost eliminata din baza de calcul) precum si ieftinirea carburantilor auto au contribuit la aceasta.

Fata de luna anterioara, preturile de consum s-au majorat cu +0,3% in aprilie cu presiuni mari din partea scumpirii alimentelor (+1,3%). Pretul serviciilor a fost constant la nivel lunar, influentat de conditiile de afaceri mult schimbate in pandemia Covid-19. Bunurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,3% in aprilie fata de martie, ajutate de carburantii auto.

Inflatia de baza core 2 ajustata care elimina din indicele general preturile administrate, volatile, tutunul si alcoolul si care este atent urmarita de BNR a scazut marginal la 3,8% in aprilie de la 3,9% in martie.

"Estimam o rata a inflatiei intre 2,5% si 3% in cea mai mare parte a acestui an. Inflatia mica si deciziile similare ale altor banci centrale din regiune au permis BNR sa reduca din nou dobanda de politica monetara la finalul lunii mai, la 1,75% (-25 de puncte de baza), in cadrul unei sedinte neanuntate. Astfel s-au confirmat asteptarile noastre de reducere a dobanzii in luna mai conform sondajului Reuters, chiar daca previziunile noastre erau de -50 de puncte de baza, in opozitie cu asteptarile tuturor celorlalti analisti intervievati care vedeau nivelul dobanzii ca neschimbat. Decizia BNR a venit dupa ce alte banci centrale din regiune luasera deja decizii similare, ceea ce facea ca diferentialul de dobanda dintre Romania si tarile respective sa se majoreze, cu posibil efect de stimulare nedorita a intrarilor de capitaluri speculative. Astfel, doar cu o zi inainte de decizia BNR, Banca Centrala a Poloniei a redus dobanda la 0,1%", explica analistii BCR.

 

Dupa ce a anuntat in luna martie un program de cumparari de obligatiuni de stat in lei, BNR a inceput achizitiile de pe piata secundara dar volumul acestora a fost mic pana in prezent. Pana la mijlocul lui mai BNR cumparase obligatiuni guvernamentale in lei de 3,1 miliarde lei, ceea ce sugereaza ca banca centrala este preocupata mai curand de stabilizarea randamentelor decat de finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice la costuri semnificativ mai mici.

Forma curbei randamentelor in lei sugereaza ca cele mai mari presiuni asupra obligatiunilor pe termen lung, detinute majoritar de nerezidenti, au trecut. Diferenta de randament dintre obligatiunile pe 10 ani si cele pe 3 ani a scazut spre 80 de puncte de baza in luna mai, de la 120-130 de puncte de baza in a doua jumatate a lunii martie, dupa scaderea mai accentuata a randamentelor pe termen lung. Diferenta ramane totusi mai mare decat media din ianuarie - februarie cam cu 60 de puncte de baza. Noi episoade de risc la adresa obligatiunilor in lei nu sunt excluse pentru perioada urmatoare.

Pentru informatii suplimentare, click aici!