La 31 ianuarie, termenul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere derulate in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020 realizate cu scopul de a obtine un avantaj fiscal a expirat. De asemenea, 28 februarie a fost termenul final pentru raportarea aranjamentelor ”istorice”, din perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020. Potrivit unei comunicari a Camerei Consultantilor Fiscali, Fiscul a primit doar 400 de raportari ale tranzactiilor transfrontaliere pana la finele lui martie. Aparent este un numar mic, insa, momentan, nu sunt disponibile informatii suficiente astfel incat sa putem compara cu ce s-a raportat in alte state europene. De asemenea, acest numar nu foarte mare ar putea ajuta autoritatile fiscale la stabilirea unei strategii de control orientata catre companiile care au avut tranzactii raportabile.Contribuabilii trebuie sa tina cont ca, pentru acele aranjamente realizate dupa 1 ianuarie 2021, se aplica regula generala a celor 30 de zile si ca, in cazul Romaniei, amenzile pentru neraportare sau raportarea cu intarziere pot ajunge la 100.000 de lei, adica la cel mai mare nivel din legislatia fiscala (exista ceva similar doar pentru neprezentarea Raportarii pentru fiecare tara in parte – CbCR/DAC4). In plus, desi obligatia de raportare revine in primul rand intermediarilor (consultanti, contabili, avocati), sunt si state membre, cum este cazul Romaniei, unde intermediarii raporteaza doar cu acordul contribuabilului relevant. In lipsa acestui acord, obligatia de raportare ii revine automat contribuabilului. Desi poate parea simplu, se pare ca nu este chiar asa, avand in vedere numarul dosarelor depuse.
La ce sa fie atente companiile si ce actiuni sa intreprinda?
Momentul raportarii. Este important pentru companii sa nu omita un detaliu important - momentul de la care incep sa curga cele 30 de zile, si anume de la primul pas in implementare. Altfel, este posibil ca, la momentul semnarii documentelor de implementare a tranzactiei, termenul sa fie deja expirat. Prin urmare, departamentul financiar trebuie sa fie extrem de agil si vigilent, ca sa identifice aceste tranzactii inca din stadiile incipiente, pentru a putea indeplini obligatiile de raportare la timp. Pe de alta parte, insa, companiile pot avea tranzactii raportabile care, in final, nu se implementeaza. Totusi, daca decizia de a nu implementa se ia dupa trecerea celor 30 de zile, obligatia de raportare ramane.
Sa nu plece de la premisa ca nu au nimic de raportat. Am observat in practica faptul ca multe companii nu primesc instructiuni clare din partea grupului referitoare la ce au de raportat. Sau situatia in care li se transmite ca nu au nimic de raportat. Insa, la nivel de grup, nu se cunoaste lista de tranzactii derulate de societatile din Romania in extenso (analiza vizeaza de cele mai multe ori tranzactii materiale).
La nivel de grup pot exista, de asemenea, anumite contracte la care este parte si Romania (de ex. contracte de cash pooling), pe care compania din Romania nu le-a raportat, dar le raporteaza entitati afiliate din alte tari. In astfel de situatii, companiile nu trebuie sa fie pasive, ci e important sa verifice analiza facuta de entitatea din grup care a realizat raportarea – analiza poate fi relevanta si pentru Romania. De asemenea, DAC6 ne cere sa declaram orice alte entitati afectate de tranzactia raportabila, prin urmare, este posibil ca societatea din Romania sa fi fost mentionata de o alta entitate care a facut raportarea. Avand in vedere ca informatiile raportate in baza DAC6 vor fi disponibile autoritatilor fiscale la nivel european, Fiscul din Romania poate afla pe aceasta cale de tranzactiile raportate de entitatile afiliate si poate veni la firma locala cu intrebari. Astfel, trebuie urmarita orice tranzactie raportata la nivelul altor societati din grup si in ce masura aceasta poate avea un impact asupra activitatilor societatii din Romania.
Analiza in detaliu a informatiilor. Indiferent de ce actiuni de analiza si selectare a tranzactiilor in vederea raportarii s-au intreprins la nivel de grup, este nevoie ca firmele din Romania sa preia informatia si s-o detalieze. Pentru ca mai mult ca sigur, grupul s-a concentrat pe tranzactiile mari de care avea cunostinta si nu a stabilit o lista detaliata a tranzactiilor. In plus, firmele locale parte a unui grup multinational trebuie sa verifice toate documentele justificative pentru a putea decela daca concluzia trasa de grup, „nu aveti nimic de raportat”, este cea corecta. Firmele mai trebuie sa fie atente si sa solicite grupului toate documentele de care au nevoie pentru un dosar complet in Romania. Firmele locale sunt cele care vor trebui sa justifice actiunile intreprinse in fata autoritatilor fiscale din Romania.
Nu in ultimul rand, amintim companiilor sa aiba in vedere cazurile in care DAC6, asa cum a fost transpusa in Romania, poate devia de la textul original al Directivei, precum si interpretarile incluse in Ghidul emis de autoritatile fiscale.
Tratamentul tranzactiilor circulare. Este un exemplu de abatere de la textul Directivei. Potrivit OG 5/2020, semnul distinctiv cu privire la tranzactiile circulare face trimitere la actiuni de spalare a banilor, restrangand, astfel, sfera de aplicare fata de textul original al directivei.
Pe de alta parte, ghidul DAC6 se refera generic la tranzactii circulare care presupun interpunerea unor entitati fara scop comercial sau tranzactii care se compenseaza/anuleaza reciproc. Cu alte cuvinte, ghidul largeste aria de analiza din perspectiva regulilor anti-abuz in cadrul viitoarelor inspectii fiscale, atragand atentia asupra acelor tranzactii realizate fara un scop economic (care nu sunt destinate sa produca avantaje economice, beneficii si profituri) sau acelor tranzactii care nu sunt oneste (au ca scop obtinerea avantajului fiscal).
Desigur, este discutabil in ce masura un Ghid de aplicare poate prevala asupra textului OG 5/2020, dar ma astept ca transarea acestei probleme sa fie subsecventa identificarii unor tranzactii circulare, potential efectuate pentru obtinerea unor avantaje fiscale. In acest caz, fiscul are si alte instrumente prin care sa penalizeze companiile care au implementat aceste tranzactii.
Un material de Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania
