Daca in urma cu un an studiul PwC Romania Workforce Disruption Index arata ca, in urmatorul deceniu, 275.000 angajati romani ar trebui sa invete abilitati digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-si mentine sau gasi locuri de munca, estimarile in contextul pandemiei - care a accelerat digitalizarea - devanseaza termenul cu cel putin cinci ani.Deja considerata de mai multi ani un fenomen disruptiv pentru forta de munca, transformarea digitala a fost grabita in ultimele luni odata ce multe activitati s-au mutat in mediul virtual mai rapid decat se anticipa. In aceste conditii, adaptarea competentelor trebuie sa aiba loc mai repede atat pentru ca tot mai multe activitati economice si sociale se desfasoara online, cat si pentru ca automatizarea va inlocui mai curand decat se prognoza unele locuri de munca. Aceasta nu este o amenintare, este un indemn pentru angajati si angajatori sa fie pregatiti pentru realitatea pe care trebuie sa o gestionam. Nevoia de abilitati digitale tot mai sofisticate creste rapid si schimba cererea pe piata muncii. In ultimele luni, am fost toti obligati sa evoluam in lumea online - unii fiind abia in faza de “alfabetizare” digitala, in timp ce altii au adaugat noi competente sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au aparut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente si s-au accentuat cerintele de securitate cibernetica. Si lucrurile nu se opresc aici. Trebuie sa ne analizam mai cu atentie ceea ce stim sa facem efectiv si cum ar putea sa arate in viitor profesia pentru care suntem pregatiti in acest moment.
Daca ne uitam la industriile puternic afectate de criza pandemica, putem anticipa ca multe activitati se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, pana de curand, necesitau intr-o masura insignifianta competente digitale incep sa adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai putin pana acum ca fiind ”tintele” digitalizarii sau automatizarii, insa tot mai multe companii au inceput sa exploreze interactiunea virtuala acolo unde e posibil, chiar si in acest domenii. In acelasi timp, angajatii aflati in pericol sa-si piarda locurile de munca sau care si le-au pierdut deja, trebuie sa se reorienteze, fie sa transpuna in online o parte a activitatii, in masura in care este posibil, fie sa invete altceva.
Un impact mare au resimtit si vor resimti tot mai puternic, industriile unde digitalizarea si automatizarea preiau treptat din locurile de munca. In industria manufacturiera, de exemplu, robotii sunt tot mai prezenti. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grabi acest proces. Chiar si in serviciile publice, se vede o tendinta de digitalizare, mai ales dupa ce perioada de lockdown a pus autoritatile in situatia de a gasi solutii pentru a derula activitati si a oferi servicii publice fundamentale. Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de catre entitati private, iar acum au inceput sa fie familiare spitalelor si clinicilor de stat. Scoala online, un experiment cu totul nou pentru Romania, desi a functionat cu sincope, este inceputul unui proiect care, cu siguranta, va continua.
Preocuparea pentru educatie si recalificare poate sa atenueze presiunea asupra persoanelor ”vulnerabile” pe piata muncii in viitor. Romania are nevoie de investitii in educatie atat pentru copii, cat si pentru adulti, cu accent pe digitalizare, dar si pe acele competente inca neinlocuibile de tehnologie: capacitatea de a lua decizii, sa-si exerseze creativitatea, sa lucreze bine in echipa, sa isi dezvolte inteligenta emotionala si abilitatea de a invata si a se reinventa, aptitudini care vor fi esentiale pentru adaptarea la ceea ce se va cere pe piata muncii.
Responsabilitatea educatiei, in mod realist pentru a atinge rezultate, trebuie impartita intre guvern, prin educatia formala, angajatori, prin programele de formare la locul de munca si, nu in ultimul rand, fiecare individ in parte. Cei care sunt pro-activi si investesc in propria educatie, vor avea beneficii reale in urmatorii ani, restul, raman la discretia sistemelor de ajutoare sociale sau primesc locuri de munca prost platite. Investitia este de timp si energie, mult mai mult decat de bani, avand in vedere multitudinea de instrumente accesibile mai ales online. De exemplu, aplicatia generata de PwC, Digital Fitness App, este utila pentru cei care vor sa-si verifice abilitatile digitale si sa se inscrie intr-un plan de ”fitness” digital.
Ce spun directorii generali din Romania despre upskilling
Inainte de criza generata de pandemia COVID-19, directorii generali intervievati de PwC Romania in cadrul CEO Survey 2020 aratau ca una dintre cele mai mari preocupari ale lor este disponibilitatea competentelor in cadrul organizatiei, indiferent ca era vorba despre abilitati interpersonale, de lucru cu volume mari de date sau competente digitale. Totodata, cei mai avansati respondenti in adoptarea unor programe de upskilling au aratat ca principala provocare este pastrarea angajatilor, in timp ce companiile la inceput de drum invocau motivatia si lipsa de resurse drept cele mai mari obstacole. Intrebati despre zonele in care companiile pe care le conduc deruleaza cele mai eficiente programe de upskilling, liderii le-au mentionat pe cele care pun accent pe cresterea productivitatii fortei de munca (72%) si pe cresterea afacerii (70%), respectiv proiectele in vederea reducerii lacunelor si nepotrivirilor de competente (67%).
Desi este de inteles ca in aceasta perioada sa punem la indoiala nevoia de investitii in programe de training profesionale, atata timp cat incercam simultan sa reducem costurile, trebuie sa avem in vedere ca exista mai multe modalitati de a folosi resursele interne pentru a oferi instruire. Chiar daca implica cheltuieli, aceste programe sunt necesare si nu trebuie privite ca un cost suplimentar, ci ca o investitie in pregatirea echipei si a organizatiei pentru viitorul muncii.
Imbunatatirea competentelor digitale este, prin urmare, o initiativa esentiala pentru afacere care ar putea fi abordata in orice moment in care exista timpi morti sau scaderi in productivitate. Pregatirea fortei de munca a viitorului va necesita investitii mari, dar costul inactiunii va fi si mai mare.
