Inmultirea numarului cazurilor de coronavirus din judete precum Prahova, Brasov, Timis si Galati este cauzata de aparitia unor focare de COVID la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor. In unele dintre cazuri, de vina pentru cresterea numarului imbolnavirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat cu buna stiinta masurile de prevenire.Potrivit expertilor de la Frames, in multe firme, in special in zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protectie este, din pacate, facultativa.
,,Sunt companii unde angajatii nu poarta masti sau le poarta gresit, iar recipientii cu dezinfectanti sunt prezenti doar pentru a preintampina controalele autoritatilor, folosirea lor fiind facultativa. In spatiile comune, distanta dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost marita, iar la intalnirile dintre angajati sau la cele cu clientii si partenerii nu sunt purtate masti si nu se respecta distantare sociala. Aceasta este realitatea’’, afirma Adrian Negrescu (foto), managerul Frames.
Dincolo de faptul ca nu se poarta masti sanitare decat in situatii punctuale, in multe companii sunt probleme si cu asigurarea masurilor de dezinfectie si protectie a spatiilor in care se desfasoara activitatile economice.
,,Exista, din pacate, multe afaceri unde dezinfectantii sunt prezenti doar din prisma respectarii conditiilor legale, fara sa fie folositi dupa un program bine stabilit, in concordanta cu fluxul de lucru. Dincolo de cateva companii mari, din zona multinationalelor, unde exista protocoale bine definite privind coronavirusul, in zona intreprinderilor mici si mijlocii asigurarea dezinfectantilor este realizata, in multe situatii, doar pe un singur criteriu - pretul cel mai mic’’, spune Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production, compania care produce, in Romania, dezinfectantii Hygienium.
Asa s-a ajuns ca, in magazine, in retail in general dar si in companii mari inclusiv din zona de productie si logistica, angajatii sa foloseasca o serie de produse dezinfectante cu o provenienta discutabila.
,,De la geluri dezinfectante pentru maini la solutii dezinfectante pentru spatiile de lucru, se folosesc solutii epirice, ineficiente din punct de vedere al preintampinarii pericolului de infectare. Mai mult, au aparut inclusiv produse falsificate pe piata, iar in unele magazine am intalnit flacoane de produse dezinfectante autorizate de Ministerul Sanatatii umplute cu solutii pe baza de clor sau alcool, fara nicio legatura cu produsul original’’, a declarat expertul.
Masurile de protectie, dupa ureche
Dincolo de nerespectarea masurilor de protectie si de prezenta, pe piata, a unor dezinfectanti neautorizati, o mare problema in economia romaneasca, mai ales in sectorul de HORECA, o reprezinta absenta unor reguli clare privind asigurarea protectiei anti-covid.
Potrivit expertilor de la Frames, dincolo de masurile dispuse de autoritati, nu exista in acest moment un set de reguli clare, concrete, asumate la nivel institutional, in privinta prevenirii infectiilor cu COVID.
,,Multe dintre firmele din HORECA actioneaza asa cum pot, in conditiile unei legislatii ambigue. Isi igienizeaza spatiile de lucru, camerele de hotel, terasele etc. fara insa a avea garantia ca masurile implementate sunt de natura sa evite contaminarea cu coronavirusul COVID-19. Aceeasi situatie este prezenta, de exemplu, si in sectorul de retail’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Atunci cand vin in control, autoritatile verifica, in principal, actele societatilor, conditiile generale de igiena si cele specifice, prevazute in legislatie, insa n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului in care sunt respectate conditiile sanitare, din prisma pericolului infectarii cu COVID.
,,Organele de control nu pot verifica ce se afla in recipientii de dezinfectanti, ce solutii se folosesc si cu ce frecventa, care sunt concentratiile de substante active, cat de eficiente sunt etc. Este nevoie de o reglementare specifica in acest segment’’, afirma expertul Constantin Danciu.
Hygienium, impreuna cu o serie de companii de consultanta din sectorul industrial si HORECA, a demarat un proiect de sustinere a mediului de afaceri in scopul asigurarii unor masuri de protectie eficienta.
,,Trebuie sa gasim numitorul comun, regulile, masurile de protectie, certificarea care sa le ofere clientilor, consumatorilor, garantia ca, de exemplu, se pot caza la un hotel sigur din punct de vedere sanitar, in care sunt implementate masuri eficiente de preintampinare a contaminarii cu COVID’’, a declarat omul de afaceri.
Pericolul Covid in economie
Fara o reglementare concreta si o implementare optima a masurilor de protectie, multe companii risca sa se confrunte cu stoparea productiei si inchiderea activitatii, situatii care pot duce foarte rapid la insolventa si faliment.
,,Este de ajuns ca 1-2 angajati sa se contamineze pentru ca intreg personalul sa intre in izolare. Aceasta situatie poate determina inchiderea activitatii, cu consecinte directe in sanatatea financiara a companiei. Dincolo de efortul salutar al Guvernului, care asigura plata partiala a salariilor pentru angajatii afectati, firmele risca sa ajunga rapid in blocaj financiar’’, spun expertii de la Frames.
Cum peste 80% dintre firmele romanesti sunt slab capitalizate si nu dispun de fonduri pentru situatii de criza, pericolul de contagiune economica este major.
,,Dependenta intre companii a crescut in 2020, astfel ca, de exemplu, daca o firma intra in criza financiara, va trage dupa sine mare parte din furnizori. Vedem acum, in pandemie, cat de nociv este, din aceasta perspectiva, creditul comercial (furnizor). La noi, volumul creditului furnizor este de trei ori mai mare decat cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) fata de 117 miliarde lei (credit bancar)’’, arata analiza Frames.
Potrivit expertilor, pe fondul crizei economice cauzata de pandemia de coronavirusul, termenul mediu de plata al facturilor in Romania a trecut de 120 de zile, fata de 115 zile in 2019. Nivelul este dublu fata de media europeana si fata de nivelul inregistrat in urma cu 10 ani.
,,Dincolo de perspectiva sanitara, asigurarea masurilor de prevenire a cazurilor de COVID, din punct de vedere economic, poate sa faca diferenta intre supravietuire si faliment’’, afirma Constantin Danciu.
Potrivit expertilor, dupa perioada de concedii din aceasta vara, in toamna, atunci cand multe companii vor reveni la o activitate normala, cu toti angajatii prezenti la locul de munca, este nevoie mai mult ca oricand de asigurarea unui mediu de lucru sigur, atat din prisma materialelor folosite (masti si manusi de protectie, dezinfectanti autorizati de Ministerul Sanatatii) cat si a fluxurilor de productie si desfasurare a activitatii (amenajarea spatiilor, distantarea sociala etc.).
