Stratulat-Albulescu: Sistemele cloud sunt elemente esentiale in orice strategie IT

Prezicerea viitorului tehnologiei este destul de dificila intr-un an normal, avand in vedere ritmul de dezvoltare si continua inovare condus de imaginatia oamenilor. Cu toate acestea, anul 2020 a fost unul dintre cei mai provocatori, din ultima perioada, de vreme ce guvernele, companiile si persoanele fizice au trebuit sa se adapteze la impactul pandemiei COVID-19, facand destul de dificila utilizarea acestui an pentru orice predictie viitoare.

In contextul unei pandemii globale care a afectat intreaga populatie, ar putea parea nefiresc sa ne concentram pe dezvoltarea unui anumit sector al economiei.

In cele din urma, asa cum un fost CEO al bancii HSBC spunea: "Economia digitala consuma vechea economie"[1], si intr-o anumita masura, acest lucru s-a tradus intr-un an 2020 al "tech celerarii" si o mare trecere in online, care a comprimat schimbarile anticipate anterior in ani, in cateva luni.

Chiar si cu aceste provocari fara precedent avute in vedere, tehnologia si mediul electronic informational vor continua sa aiba un rol esental in toate aspectele economiei, si acest lucru va crea noi oportunitati si noi provocari atat pentru companii in general, cat si pentru companiile tech si start-up-uri tech in special. De asemenea, business-urile vor continua sa fie supuse unui control sporit si vor trebui sa navigheze intr-un climat crescut de risc si reglementare al economiei digitale.

Avand in vedere cele de mai sus, prezentam in continuare ceea ce credem ca vor fi tendintele globale cele mai importante in sectorul Tech si IT, ce vor creiona perspectivele juridice in afaceri in anul 2021 si nu numai.

Cu cat petrecem mai mult timp online, cu atat generam mai multe date care sunt inregistrate si analizate fara sa ne dam seama de instrumentele big-data si cele ale inteligentei artificiale. Persoanele fizice si celelalte entitati genereaza deja o cantitate enorma de date la fiecare minut. De exemplu, s-a estimat in anul 2020 ca volumul datelor medicale din intreaga lume s-a dublat la fiecare 73 de zile, un lucru care ne-a permis sa dezvoltam un vaccin impotriva virusului Covid-19 in cateva luni, fata de ani, cum ar fi fost cazul pana acum.

Din moment ce tot mai multe date sunt prelucrate si analizate, atat in timp real, cat si pe o perioada mai indelungata de timp, aceste lucruri vor duce la aparitia unor inovatii reale si a unor noi domenii de business.

Mai mult, IA, intalnita frecvent cand se vorbeste despre instrumentele de analiza, nu este un fenomen nou si a devenit un acronim pentru multe modele de tehnologie concepute pentru a entuziasma clientii si investitorii. Dezvoltarea IA a fost caracterizata de o serie de imbunatatiri treptate, marcate de schimbari neprevazute. Chiar daca oamenii de stiinta au sustinut ca dezvolta IA de peste 50 de ani, abia in ultimii 20 ani am vazut descoperirile in lumea reala. Aceste lucruri au fost conduse de aparitia big-data, permitand dispozitivelor sa analizeze si sa invete din seturi de date suficient de mari, ce determina dezvoltarea de produse, prin diverse moduri de la recunoasterea vocala la vehicule autonome.

Pe masura ce intram intr-o perioada normala, unde milioane de consumatori petrec mai mult timp acasa si mai putin timp calatorind si interactionand cu sisteme fizice de monitorizare, cum ar fi punctele de vanzare sau metodele de localizare, cea mai mare parte din activitatea oamenilor va avea loc online. Pentru a face previziuni in materie de business, va fi necesar sa urmarim si sa anticipam comportamentul virtual al oamnilor si sa utilizam aceste date pentru a obtine informatii despre schimbarile comportamentale ale acestora.

1. Efectul perturbator al reglementarii tech si cum acesta poate prinde pe picior gresit business-urile este aratat de adoptarea noului Cod European al Comunicatiilor Electronice (”CECE”) [2]. CECE a intrat in vigoare in data de 21 Decembrie 2020 ca parte unei serii de masuri care a inlocuit pachetul de reglementare european in telecomunicatii din 2002 si stabileste conditiile generale pentru serviciile de telecomunicatii.

Conform vechilor reglementari, serviciile "over the top" (OTT) - apelurile si mesajele pe internet, precum cele furnizate de WhatsApp erau in afara legii telecomunicatiilor, nefiind considerate servicii de comunicatii electronice reglementate.

Cu toate acestea, in conformitate cu noul CECE cele mai multe dintre serviciile OTT sunt cuprinse in notiunea de servicii de comunicare electronica. Prin urmare, daca vorbim despre serviciile publice de comunicatii electronice (unde, in esenta, oricine isi poate crea un cont), acestea sunt supuse anumitor reguli prevazute de CEEC care protejeaza utilizatorii.

CECE este creat pentru a imbunatati cadru de reglementare modelat de Directiva ePrivacy, - care este asteptata sa fie inlocuita, probabil in acest an de Regulamentul ePrivacy - impunand reglemantari privind comunicatiile, traficul de date si localizare si cerinte de confidentialitate.

In acest moment, Romania nu a implementat CECE, dar exista un proiect aflat in dezbatere publica si ne asteptam la o implementare complete pe parcursul acestui an. Trebuie sa avem in vedere faptul ca termenul de transpunere deja a trecut, Romania fiind in procedura de infringement, in acest moment.

2. O alta descoperire pentru a remodela fata tehnologiei telecomunicatiilor este implementarea mult disputatei tehnologii 5G.

Din punct de vedere istoric, evolutia de la tehnologia 3G la 4G a fost incrementala si a permis serviciilor de streaming sa se dezvolte printr-o viteza de transfer crescuta, adaugand un nou rol datelor mobile in vietile noastre. Aparent, impactul noii tehnologii 5G va fi semnificativ mai mare, oferind noi posibilitati pentru evolutia tehnologiei.

In prezent, tehnologia 4G depaseste o viteza teoretica de 100 megabits pe secunda (Mbps), in timp ce tehnologia 5G depaseste 10 gigabits pe secunda (Gbps). Acest lucru inseamna ca tehnologia 5G este de o suta de ori mai rapida fata de tehnologia actuala 4G.

Dar nu viteza crescuta de descarcare face tehnologia 5G atat de revolutionara - este vorba de noile dezvoltari pe care le creeaza. De exemplu:

- Tehnologia 5G poate permite conectarea mai multor dispozitive in acelasi timp. O retea 5G poate suporta in jur de un milion de dispozitive pe fiecare kilometru patrat, conectate la internet in acelasi timp.

- Accesul in timp real al aplicatiilor de invatare automata de inteligenta artificiala la punctele de date.

- Retelele bazate pe cablu si fibre optica - cu nevoia de a fi conectati dintr-o anumita locatie - pot deveni inutile.

- Serviciile care se bazeaza pe o latime de banda imbunatatita si o latenta scazuta vor deveni mult mai prezente in vietile noastre, astfel incat, apelurile video 3D vor deveni o normalitate.

In acest moment, Romania a amanat actiunile pentru implementarea retelei 5G dar ne asteptam ca acest proces sa fie reluat in prima jumatate a acestui an.

3. In ultimul deceniu, fara indoiala, sistemele cloud au fost un element esential in orice strategie IT. Evenimentele iesite din comun si lockdown-ul general din ultima perioada au aratat nevoia companiile de a da dovada de flexibilitate si rezilienta in raport cu datele pe care le detin, pentru a permite acestora sa isi continue activitatile din afara biroului, adica de la distanta.

Avand flexibilitatea si rezilienta ca principii generale pentru un succes viitor, organizatiile se vor adapta la mentalitatea tehnologiei cloud cand vine vorba de construirea sau modernizarea infrastructurii IT. Cu toate acestea, ne asteptam ca foarte putine companii sa isi transfere toate aplicatiile si datele in cloud. O astfel de reticenta poate fi bazata pe lipsa de cunostinte privind infrastructurile cloud, pe sensibilitatea datelor sau chiar pe amenintari reale sau potentiale ale vietii private.

Desi au existat putine dezbateri cu privire la importanta cloud-ului in ultimii ani, nevoia de servicii cloud, va reprezenta in continuare un lucru revolutionar in perioada urmatoare. In loc sa aiba in vedere decizii de portare a sistemelor IT, companiile vor modifica sau vor alege sisteme care sa se potriveasca strategiei cloud. Evaluarile de securitate, cerintele de integrare si comparatiile intre furnizori vor reprezenta o parte a acestei directii. Totusi, vedem in infrastructura cloud un bun punct de plecare in eforturile de reconstructie post-pandemice in urmatorii ani.

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din anul 2020, in cazul Schrems II care a invalidat Scutul de Confidentialitate intre UE si SUA a fost perceput ca un moment de fragmentare a economiei digitale in Europa. Pana in acel moment, Scutul de Confidentialitate a fost doar un simplu instrument care permitea transferul datelor personale din UE catre SUA. In sens mai larg, decizia a impus companiilor nevoia de a evalua conformitatea transferurilor transfrontaliere de date cu caracter personal efectuate in temeiul clauzelor contractuale standard intre operatorul de date si imputernicit.

In acest nou context de reglementare, companiile, incluzand companiile din Romania sau companiile cu activitate in Romania, care opereaza transferuri internationale de date vor fi nevoite sa reevalueze fluxurile de date transfrontaliere in temeiul cerintelor de localizare a datelor si a deciziei Schrems II. In particular, companiile vor trebui sa determine daca datele europene cu caracter personal vor beneficia de o protectie adecvata in jurisdictiile care sunt considerate ca avand norme puternice de securitate si supraveghere.

O decizie si mai recenta a Inalte Curti de Casatie si Justitie din Romania, chiar daca nu impacteaza in mod direct sectorul confidentialitatii datelor, arata preocuparea ridicata a autoritatilor pentru confidentialitatea si protectia vietii private. In acest sens, instanta suprema a decis ca deschiderea unui cont pe platformele de socializare utilizand datele unei alte persoane poate reprezenta o fapta penala ce va fi sanctionata in consecinta.

Avand in vedere cele de mai sus, este foarte probabil sa vedem mai multe companii care incep sa restructureze operatiunile si sa reduca sau chiar sa elimine transferurile internationale de date. Pentru unele companii, aceasta face parte dintr-o intrebare mai extinsa cu privire la modul in care isi construiesc afacerea, isi gestioneaza lanturile de aprovizionare si opereaza in diferite jurisdictii, pentru a incuraja o rezistenta operationala mai mare.

Pe masura ce masurile de "stat in acasa" s-au prelungit de la saptamani la luni, multi consumatori au fost nevoiti sa se adapteze cumparaturilor online, ce a produs o crestere fara precedent in domeniul comertului electronic.

In esenta, introducerea mai multor cumparatori in ecosistemul online a fost alimentata de lockdown-ul produs de pandemie. De la cresterea vanzarilor globale la noi oportunitati in nisele neexploatate anterior de antreprenori, comertul electronic in 2021 va continua sa avanseze in moduri care, anterior pandemiei, ar fi parut imposibile.

Cu toate acestea, un cuvant care a fost pe buzele tuturor in ultima vreme este "experienta utilizatorului", iar 2020 a fost despre a oferi cea mai buna experienta posibila, indiferent daca ne refeream la client, comert sau produs. Dar de ce acest subiect va fi inca in prim-plan in 2021? In mare parte pentru ca exista multe lucruri de imbunatatit. Economia emergenta trebuie sa tina pasul cu tendintele comertului electronic pentru a reduce din complexitate, a fi vizibila si a atrage clienti.

Intrebarea in anul 2021 nu va mai fi "ar trebui sa-mi pun afacerea online?" ci "cand ar trebui sa o fac?". Iar raspunsul este destul de simplu - daca nu sunteti online, este posibil sa pierdeti. Din fericire, este mai bine sa ajungeti mai tarziu decat sa nu ajungeti deloc si, totodata, exista o multime de modalitati de a va face afacerea online intr-un mod rapid si fiabil, gata de implementat.

In 2021 vom continua sa vedem companii care isi schimba afacerea intr-un format digital si nu exista niciun dubiu ca anul 2021 va fi unul profitabil pentru comercianti nativi digital.

Cu toate acestea, accesul online va fi doar primul pas in transformarea afacerii. Chiar daca oamenii au tendinta de a face cumparaturi online din ce in ce mai mult, asteptarile privind experienta de cumparare cresc. In acest moment, crearea unui site web si vanzarea produselor online pur si simplu nu mai este de ajuns.

Pe baza studiilor existente, clientii petrec mai mult timp facand cumparaturi online atunci cand experienta lor este personalizata. Pentru a oferi clientilor o experienta personalizata si pentru a prezenta oferte relevante, este important sa adunati cat mai multe informatii despre acestia. Aceasta va fi o sarcina foarte provocatoare in urmatorii ani, avand in vedere preocuparea crescanda a clientilor, precum si a autoritatilor, de a proteja la cele mai inalte niveluri datele personale si confidentialitatea persoanelor din mediul electronic.

Din fericire, pentru moment, majoritatea cumparatorilor online se simt confortabil cu schimbul de informatii personale cu un anumit brand, daca este in beneficiul experientei lor de cumparaturi. Cu toate acestea, in viitorul apropiat, comerciantii vor trebui sa ia in considerare si alte modalitati de a colecta (mai multe) date despre clienti. De exemplu, daca nu adopta deja o abordare directa catre consumatori (D2C), comerciantii ar putea sa o ia in considerare. Gamificarea este o alta strategie, in care companiile pot desfasura o tombola care impune clientilor sa ofere mai multe informatii despre ei insisi. Sau s-ar putea oferi pur si simplu clientilor o reducere daca completeaza un sondaj.

Tehnologiile Low code si No Code schimba lucrurile in care echipele si companiile se organizeaza.

Accelerarea afacerilor digitale, imbunatatita de adoptarea rapida a solutiilor muncii de la domiciliu in contextul pandemiei, pune presiune asupra companiilor IT pentru a creste dramatic viteza de livrare a aplicatiilor si valoarea acestora. Cresterea cererii de solutii software personalizate in sprijinul transformarii digitale a amplificat aparitia dezvoltatorilor in afara sectorului IT care, la randul lor, au influentat cresterea platformelor si solutiilor low code si no code.

Desi tehnologiile low code nu reprezinta un lucru nou pe piata, existand de peste un deceniu, dezvoltarea acestor aplicatii a devenit din ce in ce mai populara in 2020 iar adoptarea rapida a tehnologiei low code este asteptata sa creasca. Conform predictiilor Forrester pentru anul 2021 in ceea ce priveste dezvoltarea software, tehnologia low code va deveni un lucru cat se poate de normal, 75% din serviciile de dezvoltare web adoptand aceasta platforma. Aceasta schimbare se datoreaza in mare parte noului mediu de lucru si a cererii produselor cauzate de criza provocata de COVID-19.

Analistii Forrester au constatat faptul ca: "intreprinderile care au adoptat platformele tehnologiei low-code, procesul automat de digitalizare si managementul colectiv au reactionat mai rapid si mai eficient fata de firmele care s-au bazat pe dezvoltarea traditionala."

Studiul Gartner constata faptul ca, in medie, 41% din angajatii din afara domeniul IT - sau a business-urilor tehnologice personalizeaza sau creeaza solutii pentru date si tehnologie. Cei de la Gartner preconizeaza faptul ca jumatate din noii clienti low-code vor fi din categoria celor care provin din afara sectorului IT, pana la sfarsitul anului 2025.

"Consecintele economice provocate de pandemia COVID-19 au validat beneficiile pe care tehnologia low-code o ofera clientilor" a precizat Fabrizio Biscotti, vicepresedinte Gartner. "Capacitatile tehnologie low-code care accepta functia muncii de la distanta, cum ar fi formularele digitale si automatizarea fluxului de lucru, vor fi oferite cu preturi mai flexibile, din moment ce acestea vor fi necesare pentru a mentine motoarele turate."

Mai mult, in prezent toti furnizorii SaaS ofera capacitati care incorporeaza tehnologii de dezvoltare low-code. Pe masura ce SaaS creste in popularitate, iar platformele acestor furnizori sunt adoptate din ce in ce mai mult, piata low-code cel mai probabil va avea o crestere fara precedent in 2021.

In plus, profesionistii din tehnologie doresc sa isi creeze si sa implementeze propriile idei pentru a aduce mai multa automatizare in cadrul aplicatiilor si fluxurilor de lucru. Nevoile automatizarii business-urilor vor reprezenta unul dintre principalii factori pentru adoptarea tehnologiei low-code in urmatorii ani.

Anul 2020 va ramane in memoria noastra ca anul cand distantarea sociala a schimbat peisajul educatiei.

Pandemia nu a schimbat doar modul in care studentii si elevii participa la cursuri, ci in cele din urma a fortat sectorul EdTech sa isi ridice standardul.

Inchiderea generala de care am avut parte in anul 2020 a fortat mii de scoli si milioane de profesori si cursanti sa se adapteze la invatatul de la distanta, aproape peste noapte. Din fericire, scoala digitala a facut lucrurile mai usoare, mutand metodele traditionale de invatare in online.

Orice predictii pe care le putem face cu privire la tendintele tehnologiei educationale pentru 2021 trebuie sa tina cont de acest lucru: cel putin primele luni ale anului vor fi in mare parte la fel, dar de aceasta data vom avea experienta de parte noastra. Desi, cel putin in Romania, invatarea fata in fata a fost reluata in scoli, este discutabil cum va evolua aceasta pe termen lung.

Majoritatea oamenilor va fi de acord cu faptul ca scolile nu au fost pregatite pentru o schimbare atat de drastica, si chiar daca utilizarea tehnologiei pentru a sprijini invatarea poate fi o oportunitate noua si interesanta, o trecere fortata fara o perioada de tranzitie adecvata poate fi traumatizanta pentru toata lumea.

A face educatia accesibila tuturor este o problema care a capatat si mai multe nuante in epoca coronavirusului. Accesibilitatea nu inseamna doar a avea o platforma de comunicare online. Astfel, anul 2020 a creat un decalaj semnificativ intre cei care au acces la tehnologie si cei care nu au.

Mai mult, in ultimii ani, utilizarea invatarii video a devenit din ce in ce mai populara in salile de clasa. Aceasta tendinta creste si in conditii de invatare la distanta, in care elevii invata prin intermediul calculatoarelor. Videoclipurile, in special cele animate, sunt extrem de benefice pentru a imbogati lectiile si a face continutul usor de inteles. Acest lucru imbunatateste rezultatele cursantilor si reduce volumul de munca al profesorilor.

Tehnologia registrului distribuit (DLT) a blockchain va aduce, de asemenea, multe beneficii educatiei, in special in ceea ce priveste stocarea datelor. De fiecare data cand se adauga date noi, se adauga un alt "bloc" la sistem, stocarea fiind tehnic nelimitata. In acelasi timp, datele vor fi criptate si distribuite pe mai multe calculatoare din sistem. In acest fel, tehnologia blockchain poate raspunde unor problemelor de autentificare sau de prevenire a fraudei.

Cu toate acestea, o tendinta la care ne asteptam sa creasca in 2021 este invatarea adaptiva compatibila cu inteligenta artificiala. Invatarea adaptiva este o forma de inalta tehnologie a educatiei personalizate.

Datorita IA, interfetele digitale de invatare se pot adapta la nevoile elevilor in timp real, oferind lectiile si exercitiile necesare pentru a completa lacunele si a consolida conceptele , toate la nivelul de competenta a fiecarui student.

Astfel de sisteme de indrumare automate si inteligente nu sunt noi, fiind in crestere de cativa ani, prima "masina de invatare" fiind creata in 1924. Dar abia mai recent, puterea de procesare - atat in cloud, cat si pe dispozitivele locale - a devenit destul de mare pentru a utiliza IA in acest scop, deblocand posibilitati nelimitate de personalizare.

De la invatarea bazata pe inteligenta artificiala la eLearning si multe altele, de la gradinita pana la cursurile urmate de adulti, multe dintre aceste tendinte sunt pregatite sa schimbe domeniul educatiei asa cum il cunoastem, speram noi in bine. Si acesta este doar inceputul.