KPMG: Firmele progreseaza in raportarile ESG; sunt necesare eforturi suplimentare

Publicat pentru prima data in 1993, Studiul KPMG privind Raportarea de Sustenabilitate este elaborat la fiecare doi ani. Pentru editia din acest an au fost analizate rapoartele de sustenabilitate & ESG a 5.800 companii din 58 de tari si jurisdictii, inclusiv Romania. Constatarile publicate recent indica faptul ca inca exista o decuplare intre urgenta de a aborda schimbarile climatice si echitatea sociala si rezultatele financiare oferite de mediul de afaceri.

Se evidentiaza o crestere in ceea ce priveste raportarea de sustenabilitate. Aproape toate (96%) cele mai mari 250 companii din lume - cunoscute sub denumirea G250 - publica o forma de raportare de sustenabilitate.

De-a lungul timpului, s-a inregistrat o crestere constanta si consecventa in ceea ce priveste raportarea la nivelul asa numitelor N100 (cele mai mari 100 de companii din fiecare tara si jurisdictie analizata). Daca acum 10 ani doar doua treimi din cadrul companiilor din N100 publicau rapoarte de sustenabilitate, acum procentul a crescut la 79%.

 

Se poate observa un trend ascendent de recunoastere de catre mediul de afaceri a faptului ca au un rol in ceea ce priveste atingerea tintelor climatice globale. Astfel, 71% dintre N100 si 80% dintre G250 si-au stabilit tinte de reducere a emisiilor de carbon. Un aspect pozitiv este acela ca cele mai multe companii recunosc ca trebuie mai degraba sa iti reduca emisiile proprii pentru a-si indeplini tintele decat sa se bazeze exclusiv pe compensarea emisiilor de carbon. Numarul companiilor ce raporteaza conform indicatiilor Grupului Operativ pentru Raportarea Informatiilor Financiare referitoare la Schimbarile Climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures -TCFD) aproape s-a dublat.

Totusi, studiul evidentiaza si unele domenii cheie in care este necesar un progres mai rapid. Numai 64% din companiile G250 recunosc formal ca schimbarile climatice reprezinta un risc pentru afacerea lor si mai putin de jumatate din totalul companiilor analizate recunosc in prezent pierderea biodiversitatii ca fiind un risc.

 

Raportul de anul acesta evidentiaza mai multe provocari pe care le intampina cele mai mari companii din lume in ceea ce priveste raportarea ESG. De exemplu, in pofida nivelului tot mai ridicat de constientizare a legaturii dintre criza climatica si inegalitatea sociala, dintre miile de rapoarte analizate, in mai putin de jumatate s-au regasit informatii privind componentele ”sociale” (ex. sclavie moderna, diversitate, incluziune si echitate, implicarea in comunitate, si aspecte referitoare la munca). In acelasi timp, mai putin de jumatate dintre companii si-au comunicat riscurile de guvernanta (ex. coruptie, mita si anticoruptie, practici anti-competitive sau contibutii politice). In plus, numai o treime dintre companiile N100 au un membru al echipei lor de conducere alocat ca responsabil de sustenabilitate si mai putin de un sfert dintre aceste companii recompenseaza managerii in functie de atingerea tintelor de sustenabilitate.

Rapoartele ESG, in numar foarte mare, continua mai degraba sa fie descriptive si mai putin bazate pe date cantitative sau financiare asociate cu impactul. Evident, aceasta este o zona de imbunatatire pentru companiile din toata lumea.

Intr-o nota pozitiva, aproximativ trei sferturi dintre companiile ce raporteaza au realizat o analiza de materialitate si comunica aspectele materiale.

John McCalla-Leacy, Liderul ESG al KPMG la nivel global a declarat: “Oamenii de stiinta din cadrul IPCC au atentionat anul trecut ca lumea se afla in ”cod rosu” din cauza incalzirii globale provocate de oameni. Au urmat o serie de angajamente din partea liderilor politici la COP26. Pe masura ce ne indreptam catre COP27, este nevoie imediata de actiune pe o scara tot mai larga pentru a evita tragedii umane si de mediu.

Studiul KPMG privind Raportarea de Sustenabilitate 2022 releva ca reglementarea are un impact real. In opinia mea, este crucial sa indrumi companiile si sa sustii schimbarea de paradigma. Liderii de afaceri au acceptat ca au o responsabilitate si rolul de a sprijini eforturile de diminuare a impactului si, potential, de evitare a crizei spre care ne indreptam. Este necesar mai mult ca oricand sa avem din partea guvernelor standarde armonizate la nivel global. Totodata este nevoie de un efort colectiv din partea celor mai mari companii din lume de a raporta referitor la toate aspectele ESG, recunoscand legaturile evidente dintre mediu si aspectele ample de egalitate sociala.”

Jennifer Shulman, co-autor al raportului si Lider al Centrului Global de Excelenta ESG al KPMG a comunicat: “Summitul COP26 a dat lumii o latura umana a tragediei climatice cu care planeta se confrunta. Reprezentantii unora dintre cele mai izolate si puternic afectate natiuni si teritorii au fost prezenti pentru a-si impartasi povestea. Insa, indiferent de recunoasterea tot mai larga a laturii umane a ESG, ultimul nostru studiu continua sa evidentieze o provocare reala a liderilor din Consiliile de Administratie - care se refera la cum demonstreaza si cum reflecta impactul extins al companiei lor asupra societatii.

Ar trebui sa incepem sa observam un progres in anii urmatori pe masura ce organizatii precum Consiliul pentru Standarde Internationale de Sustenabilitate (International Sustainability Standards Board - ISSB) emit noi standarde globale de raportare. Dar, companiile nu ar trebui sa astepte sa le fie impus. Implicarea activa a liderilor ca un factor catalizator este esential. Pandemia globala si COP26 au pus in lumina reflectoarelor inegalitatile tot mai mari din societate. Multe organizatii mari raspund prin masuri proactive ce ar trebui apreciate. Observam actiuni mult mai ample privind egalitatea de gen, remuneratie echitabila si evaluarea impactului in comunitate. Este momentul ca organizatiile sa fie transparente si sa raporteze pentru a evidentia ce au realizat si pentru a se responsabiliza referitor la zonele in care este necesar un progres suplimentar.”

 

Comparativ cu anul 2020 a fost inregistrata o crestere semnificativa in ceea ce priveste raportarea de sustenabilitate la nivelul a trei tari: Islanda (+ 39 puncte procentuale), Emiratele Arabe Unite (+ 22 puncte procentuale) si Coreea de Sud (+22 puncte procentuale).

Regiunea Asia Pacific conduce in ceea ce priveste raportarea de sustenabilitate (89% dintre companii raporteaza). Aceasta este urmata de Europa (82%), continentele americane (74%) si Orientul Mijlociu si Africa (56%).

Raportul din acest an evidentiaza variatii la nivelul regiunilor in ceea ce priveste continutul raportarii de sustenabilitate, generate in mare parte de prioritatile regionale si diferentele de reglementare. America de Nord (97%) si Europa de Vest (85%) ies in evidenta cu cele mai ridicate rate generale de raportare. Orientul Mijlociu (55%) si regiunea Asia Pacific (30%) se evidentiaza prin raportarea integrata. America Latina (50%) se evidentiaza prin raportarea aspectelor de biodiversitate si Africa se remarca in ceea ce priveste raportarea elementelor sociale si de guvernanta (51%, respectiv 49%).

 

Noile cerinte ESG determina o schimbare de paradigma si provoaca un set nou de conversatii in consiliile de administrare, impulsionand liderii de afaceri sa aiba o gandire aprofundata, iar deciziile strategice de sus in jos pe care le iau sa tina cont de aspectele climatice si alte elemente ESG.

Raportul KPMG evidentiaza directiile tangibile pe care companiile le pot urma in ceea ce priveste raportarea de sustenabilitate:

- Intelegerea asteptarilor partilor interesate

- Integrarea analizelor de materialitate in procesul de reportare

- Alinierea procesului de raportare la cadre obligatorii sau voluntare de raportare

- Realizarea de investitii in instrumente de gestionare a datelor non-financiare de calitate

- Intelegerea impactului schimbarilor climatice si a problemelor sociale asupra afacerii

Deoarece cadrele de reglementare se dezvolta continuu, cu siguranta afacerile vor fi presate sa raporteze date non-financiare. Actionand acum, companiile pot face alegeri informate pentru a produce schimbarea atat de necesara pentru a fi un bun cetatean corporativ in contextul actual.

 

Analiza primelor 100 de companii din Romania ierarhizate in functie de cifra de afaceri (N100) evidentiaza o crestere a numarului companiilor ce raporteaza informatii privind sustenabilitatea sau ESG (+ 8 puncte procentuale comparativ cu editia anterioara).

Din totalul companiilor analizate, 74 au publicat informatii privind performanta de sustenabilitate fie in cadrul unui raport local fie prin intermediul rapoartelor elaborate la nivel de Grup, ce au inclus si date privind operatiunile din Romania. Pentru elaborarea Studiului KPMG din acest an, au fost luate in considerare rapoartele publicate in perioada 2020-2022. S-a constatat ca din totalul companiilor care au publicat informatii non-financiare in aceasta perioada, 47 au raportat datele locale in cadrul raportului emis de compania mama sau a grupului din care fac parte, 21 de companii au realizat si publicat rapoarte locale si doar 6 firme cu capital romanesc privat sau de stat au publicat informatii consistente privind aspecte ESG sau de sustenabilitate.

Studiul din acest an evidentiaza urmatoarele tendinte la nivelul companiilor ce au publicat un raport local de sustenabilitate:

- Companiile care raporteaza au o preferinta evidenta pentru comunicarea informatiilor ESG prin intermediul unui raport separat in detrimentul includerii acestor date in rapoartele lor financiare anuale. Astfel, doar 12 companii din N100 au comunicat la nivel national aspecte de sustenabilitate si ESG in raportul anual disponibil.

- Constatam un interes tot mai mare pentru folosirea unor standarde de raportare recunoscute. 25 din cele 27 rapoarte locale analizate au mentionat utilizarea Standardului Initiativei Globale de Raportare (GRI) in procesul de elaborare a rapoartelor, mai mult decat o dublare a rezultalelor din studiul anterior.

- Verificarea datelor raportate de catre o terta parte este o practica aflata inca in stadiu incipient, analiza din acest an evidentiind doar 8 rapoarte pentru care a fost emisa o opinie de catre un verificator independent. In majoritatea cazurilor, opinia este de asigurare limitata si se refera la un set restrans de indicatori.

- Preocuparile referitoare la schimbarile climatice au un caracter pronuntat si la nivel local, 18 companii dintre cele ce publica un raport local avand stabilite tinte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Cu toate acestea, doar 4 dintre companiile incluse in analiza raporteaza la nivel local riscurile asociate schimbarilor climatice conform recomandarilor TCFD, iar conectarea remuneratei membrilor consiliilor de administratie de atingerea unor indicatori de performanta de sustenabilitate a fost identificata la nivelul a doar 3 organizatii ce raporteaza local.

Ovidiu Popescu, Director Energie, Sustenabilitate si Schimbari Climatice al KPMG in Romania mentioneaza: ”Ne aflam intr-un punct de inflexiune in ceea ce priveste efectele in lant provocate de schimbarile climatice. Astfel, este nevoie acuta de actiuni coordonate si cooperare la nivelul tuturor palierelor societatii.

Din perspectiva rezultatelor acestui studiu, dincolo de progresul aparent inregistrat la nivel local, se evidentiaza un decalaj semnificativ al stadiului si maturitatii nivelului de raportare comparativ cu media regionala. Astfel, este momentul pentru companii sa analizeze mai profund in ce masura afacerea lor poate fi rezilienta pe termen lung si care este impactul real pe care il au la nivelul lantului valoric. Cerintele mai stricte de raportare si solicitarea de date privind performanta ESG de catre diverse grupuri de parti interesate sunt un factor important. Insa, pentru o schimbare reala, companiile trebuie sa fie pregatite pentru un proces transformational care sa rezulte intr-o definire mai clara si o aliniere mai buna a obiectivelor de afaceri cu cele de sustenabilitate. Raportarea trebuie vazuta ca un instrument de monitorizare si comunicare a progresului ca urmare a implementarii unei strategii coerente de sustenabilitate, si nu un scop in sine.

Astfel, in functie de nivelul de maturitate curent in ceea ce priveste gestionarea aspectelor ESG, tranzitia va avea un alt ritm. Iar organizatiile ce vor avea cat mai rapid o imagine cuprinzatoare a interdependentelor si ramificatiilor dintre procesele de afaceri si aspectele ESG vor putea capitaliza noi oportunitati.

Ca sa dau un ton pozitiv, inchei prin a spune ca este o cursa contra cronometru pe care nu o putem evita, insa partea buna este ca la linia de final putem avea o organizatie pregatita pentru viitor.”

Aurelia Patulea - Manager, Energie, Sustenabilitate si Schimbari Climatice, KPMG in Romania, incheie: ”Este de asteptat ca in urmatorii ani sa vedem o evolutie pozitiva a tendintelor la nivel european evidentiate de Studiul KPMG pentru ca ne apropiem tot mai mult de momentul adoptarii Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativa (CSRD). Consider ca este definitoriu sa avem o schimbare de optica in sensul de a percepe cum poate fi folosit tot contextul CSRD ca si cadru de orientare pentru incorporarea oportunitatilor si riscurilor ESG in strategia corporativa si in procesul de raportare, si nu ca un simplu instrument de conformare.

Companiile ce intra sub incidenta acestei Directive si nu numai ar trebui sa isi canalizeze tot mai mult eforturile pe analiza de dubla materialitate deoarece acesta este un pilon central si punctul de pornire pentru identificarea aspectelor relevante la nivelul fiecarei organizatii si a carei valoare nu ar trebui subevaluata. In plus, un alt element ce nu ar trebui neglijat este acela al valorii si credibilitatii pe care o poate aduce verificarea independenta a datelor raportate.

Daca ne gandim ca finalmente un raport de sustenabilitate sau ESG este elaborat si publicat pentru a oferi mai multa transparenta, iar publicul tinta devine tot mai pregatit sa analizeze cu un ochi critic o astfel de publicatie, este cu atat mai important ca informatia comunicata sa fie relevanta, ancorata in contextul sustenabilitatii la nivel global si local, dar, mai ales, comparabila”.