Ministerul Fondurilor Europene face un bilant al principalelor masuri strategice adoptate in primele 120 de zile de la preluarea portofoliului de catre ministrul Marcel Bolos, precum si o prioritizare a obiectivelor ce trebuiesc avute in vedere de Romania in negocierea alocarilor financiare pentru exercitiul financiar 2021-2027.„Suntem intr-un moment aparent dificil politic si social, dar care ne permite sa invatam din lectiile trecutului si sa conturam urmatorii sapte ani astfel incat sa crestem absorbtia fondurilor europene, sa alocam cat mai eficient resursele si sa avem in vedere impactul real in economia romaneasca”, a declarat ministrul Marcel Bolos cu ocazia evaluarii interne a primelor 120 de zile de la preluarea mandatului pe 4 noiembrie 2019.
„Impreuna cu echipa Ministerului Fondurilor Europene avem ca prioritate schimbarea paradigmei in procesul de atragere a fondurilor europene, astfel incat banii europeni sa nu se mai cheltuie in initiative care ajuta preponderent la indeplinirea gradului de absorbtie, ci sa fie investiti cu cap in proiecte ale caror efecte produc impact real, masurabil in urmatorii ani si chiar asupra generatiei viitoare”, declara Marcel Bolos.
Conform reprezentantilor Ministerului Fondurilor Europene, principalele masuri strategice sunt sintetizate in continuare:
1. Evitarea riscului de dezangajare si realizarea a unor declaratii de cheltuieli de 1,02 miliarde euro de la inceputul lunii noiembrie pana la finalul anului 2019, dintre care 467 milioane euro au fost peste tinta de dezangajare.
2. A fost reglementata posibilitatea supracontractarii in cazul proiectelor majore pentru a pune astfel bazele crearii unui portofoliu de infrastructura pentru viitoarea perioada de programare (2021-2017) care sa contribuie la dezvoltarea Romaniei.
3. Obtinerea finantarii de la bugetul de stat a ratei forfetare de 6% pentru proiectele de apa si apa uzata finantate din Programul Operational Infrastructura Mare, in urma modificarii OUG 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.
4. Au fost adoptate masuri pentru corelarea cadrului legislativ national cu tipurile de abateri/ sanctiuni pe care Comisia Europeana le aplica statelor membre in cazul nerespectarii legislatiei privind achizitiile publice.
5. Negocierile pentru urmatorul exercitiu financiar 2021-2027 si respectarea calendarului agreat cu Comisia Europeana. Acestea se fac in functie de cele 5 Obiective ale Politicii de Coeziune:
Obiectivul de Politica 1: „O Europa mai inteligenta” cu o alocare de cca. 6 mld. Euro pentru Romania
Obiectivul de Politica 2: „O Europa mai verde”
Obiectivul de Politica 3: „O Europa mai conectata”
Obiectivul de Politica 4: „O Europa mai sociala” cu o alocare de cca. 8 mld. Euro pentru Romania
Obiectivul de Politica 5: „O Europa mai aproape de cetatenii sai”
Toate prioritatile de finantare ale Romaniei au fost stabilite in urma consultarilor la care au participat nu doar reprezentanti ai autoritatilor publice, ci si membri ai societatii civile, universitatilor, mediului de afaceri etc.
6. Crearea unui program operational dedicat sanatatii pentru perioada 2021-2027. Ca urmare a consultarilor publice, pentru viitorul exercitiu financiar a fost propus un program special dedicat sanatatii. Ca masura imediata au fost modificate ghidurile privind programele regionale de preventie, depistare precoce, diagnostic si tratament precoce al cancerului de san si colorectal. Valoarea apelurilor este de 103 milioane euro.
7. Dublarea finantarii pentru mediul antreprenorial de la 1,5 la 3 miliarde euro in viitorul exercitiu financiar. Provocarea avuta in vedere de Ministerul Fondurilor Europene pentru urmatoarea perioada o reprezinta gandirea altui tip de initiative antreprenoriale care au la baza cercetarea, productia si transferul tehnologic, in sincronicitate cu dezvoltarea reala a mediului de afaceri.
8. Infiintarea Autoritatii de Management pentru Programul Operational Incluziune Sociala si Dezvoltare Teritoriala Integrata in viitoarea perioada de programare. Programul va sprijini reducerea saraciei si incluziunea sociala, integrarea socio-economica, egalitatea de sanse, ajutorarea persoanelor dezavantajate etc.
9. Elaborarea Memorandumului privind arhitectura institutionala pentru viitoarea perioada de programare si au fost initiate consultarile pe aceasta tema. Descentralizarea in vederea simplificarii procedurii de absorbtie este facuta prin Agentii de Dezvoltare Regionala pe langa care vor functiona Autoritati de Management.
10. Initierea a patru proiecte strategice de cercetare cu finantare din fonduri europene in urma consultarii cu comunitatea stiintifica:
- Obtinerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino;
- Infiintarea unui institut de cercetare pe medicina genetica;
- Infiintarea unui institut de inteligenta artificiala pentru zona de robotica, automatizari industriale si IT;
- Infiintarea unui institut pentru tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronica, fotonica, materiale si tehnologii de fabricatie avansate.
11. Inceperea distribuirii a 4,7 milioane de pachete pentru persoanele defavorizate. Valoarea proiectului este de 141,2 milioane de lei alocati prin Fondul european de ajutor pentru persoanele defavorizate (FEAD) avand ca scop acordarea de sprijin persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala.
12. Imbunatatirea facilitatilor adresate beneficiarilor in sistemul informatic MySMIS 2014. Prin „Modulul Comunicare” al sistemului este asigurata transmiterea de documente relevante (adrese, cereri de prefinantare/ rambursare/ plata/ rapoarte de progres tehnic etc.), precum si confirmarea procesarii acestora in etapa de implementare a proiectului. Initiativa contribuie la o comunicare unitara intre cei 28.000 beneficiari si Autoritatile de Management/ Organismele Intermediare responsabile cu monitorizarea progresului financiar si tehnic la nivel de proiect.
Complementar cu masurile adoptate deja, Ministerul Fondurilor Europene sintetizeaza principalele 5 teme ce trebuie avute in vedere de Romania in negocierile cu executivul european pentru urmatorul exercitiu financiar din 2021-2027:
1. Majorarea flexibilitatii intre fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferati de la Programul Operational Capital Uman, finantat din Fondul Social European+ (FSE+), catre programele finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC). Astfel, Romania va avea la dispozitie o suma mai mare pentru a finanta proiectele de infrastructura, in conditiile in care alocarea propusa de Comisia Europeana pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, suma mai mica decat in actualul ciclu 2014-2020.
2. Reducerea alocarilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Masura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finantarii proiectelor mari de infrastructura necesare Romaniei, in contextul in care statele europene net contributoare considera prioritare in exercitiul financiar 2021-2027 problemele de mediu si de dezvoltare a noilor tehnologii.
3. Continuarea aplicarii regulii „N+3” si in perioada de programare 2021-2027, asa cum se intampla in prezent. Masura se traduce prin faptul ca Romania va avea la dispozitie, dupa terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum in pregatire, inca trei ani in plus pentru implementarea proiectelor mari si, implicit pentru atragerea banilor alocati.
4. Mentinerea posibilitatii de fazare a proiectelor de infrastructura in viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finantarea si continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate in actuala perioada de programare (2014-2020). Romaniei i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrazile, fara a pierde bani europeni din cauza intarzierilor inregistrate pana acum.
5. Cresterea procentului de prefinantare oferit de Uniunea Europeana de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispozitia Romaniei sume mai consistente necesare inceperii proiectelor. In acest mod, va fi redusa presiunea asupra bugetului national.
