Cladirile pasive si functionalitatea acestora reprezinta un subiect care a suscitat atentia expertilor in constructii vreme de cel putin trei decenii. De-a lungul anilor, au fost formulate numeroase opinii pro si contra, venite in special dinspre breasla arhitectilor, care au incercat sa identifice beneficiile sau sa scoata in evidenta neajunsurile unor asemenea solutii constructive. Institutul Passivhaus (PHI), din Darmstadt, poate fi pe buna dreptate acreditat ca inventatorul acestui concept revolutionar, ce a pus inclusiv bazele sale teoretice, prin elaborarea si dezvoltarea standardului de profil. In timp, lucrurile par a se fi decantat, iar asperitatile disputelor sa se fi atenuat, cu atat mai mult cu cat contextul economico-politic si social actual impune o abordare complet diferita de cea existenta in urma cu doar cativa ani, fie si numai prin faptul ca, la nivel european cel putin, era combustibililor fosili pare a se fi terminat, iar in noua paradigma energetica economia resurselor are un rol hotarator. In continuare, arh. Dragos Arnautu, expert in cadrul PHI Darmstadt, se refera pe larg la acest concept constructiv si la avantajele pe care le asigura intr-o perioada in care tranzitia este cuvantul de ordine.
- Care sunt caracteristicile de baza ale unei cladiri pasive?
- Desi cladirile pasive par a fi inovatii avangardiste ce utilizeaza tehnici sofisticate si sunt cumva atipice, trebuie sa va marturisesc ca in realitate cele cinci principii care stau la baza conceptului sunt atemporale si puternic legate de legile fizicii, legile Pamantului, pe care nimeni nu le poate contesta.
Prima descriere functionala a unei cladiri cu caracteristici arhetipale ale arhitecturii pasive ii apartine lui Socrate (Casa "Megaron" 470-399 i.e.n.). Asadar, cladirea pasiva nu este un brand, este un concept constructiv deschis pentru toti, care si-a dovedit eficienta in practica. Cladirile de astazi urmeaza aceleasi cinci principii, folosind tehnologiile si knowhow-ul zilelor noastre. Standardul de eficienta energetica Passivhaus, dezvoltat de institutul omonim din Darmstadt - Germania, este cel mai inalt standard de eficienta energetica in constructii din lume. Indiferent daca vorbim despre o gradinita, o cladire de birouri, o locuinta unifamiliala sau chiar un penitenciar, cladirile pasive sunt luminoase, aerisite, iar confortul termic si acustic se pastreaza la cote ideale pe tot parcursul anului, indiferent de conditiile meteorologice. Mai mult, costurile pentru incalzire si racire aferente cladirilor pasive sunt considerabil mai mici decat cele corespunzatoare cladirilor conventionale. Acest lucru este posibil gratie izolarii termice adecvate, ce urmeaza aceleasi principii ca alegerea hainei potrivite in functie de anotimp. Sunt numeroase materiale termoizolante disponibile pe piata - atat naturale, cat si obtinute in urma unor transformari/prelucrari chimice. Coeficientul maxim recomandat de transfer termic al anvelopantei in climatul temperat-rece al Romaniei este de 0,15 W/(m²K). Ferestrele unor astfel de constructii sunt compuse din sticla triplu-stratificata si rame performante, care impreuna asigura un coeficient de transfer termic mai mic de 0,85 W/(m²K). Orientarea din punct de vedere cardinal a ferestrelor este extrem de importanta, deoarece dorim sa avem un aport solar crescut pe timpul iernii si sa evitam supraincalzirea in sezonul estival.
Etanseitatea la aer reduce daunele structurale si prelungeste considerabil perioada de exploatare a cladirilor in conditii optime de confort. De altfel, unul dintre motivele principale pentru care constructorii de azi ofera garantii pentru cladiri noi mai mici decat pentru o masina de spalat este pentru ca nu rezolva in mod corespunzator detaliile legate de etanseitate. In ceea ce priveste puntile termice, acestea pot fi percepute ca niste autostrazi de mare viteza pe unde caldura paraseste cladirea. Ele se intalnesc de obicei la imbinarile dintre planseu si peretii exteriori, acoperis si peretii exteriori etc. Simptomele existentei puntilor termice sunt constituite de disconfortul termic, mucegaiul si bolile respiratorii conexe. Un arhitect iscusit poate preveni toate aceste probleme. Si am ajuns la cel din urma principiu - si anume ventilatia. De ce ne aerisim locuintele? Pe de o parte, pentru a elimina mirosurile neplacute si, pe de alta parte, pentru a reoxigena si reimprospata aerul. O persoana are nevoie, in medie, de 30 m³ de aer curat pe ora, in functie de activitatea pe care o intreprinde. Un dormitor clasic cu o suprafata de 15 m² are un volum de aer de 40 m³. Nu e greu de observat ca, in mai putin de doua ore, concentratia de dioxid de carbon din incinta atinge cote maxime, iar aerul nu mai este bun de respirat. Pentru a asigura o calitate corespunzatoare a sa, sunt necesare aerisiri de cate 10 minute la fiecare doua ore, cu geamurile complet deschise. In realitate, nimeni nu este atat de vigilent! Cladirile pasive aprovizioneaza 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, un aer curat si filtrat, la temperatura ambientala a camerei, prin intermediul centralei de ventilatie cu functie de recuperare a caldurii. Pana la 90% din energia termica pe care, in mod normal, o pierdem deschizand geamurile in demersul de aerisire este astfel recuperata si pastrata in casa. Ceea ce inseamna ca majoritatea costurilor de incalzire ale cladirii sunt reduse. Necesarul de incalzire ramas este acoperit cu usurinta de caldura degajata de ocupanti, de radiatia solara, electrocasnicele utilizate si un mini-sistem de incalzire. O cladire pasiva nu are nevoie de sisteme conventionale de incalzire/racire, deoarece acestea sunt mult prea mari in comparatie cu necesitatile sale. Asadar, ocupantii cladirilor pasive sunt "milionari" in m³ de aer curat, se bucura de confort termic optim si platesc facturi pentru incalzire/racire de zece ori mai mici. Aceste principii, a caror sinergie sta la baza cladirilor pasive in ziua de astazi, sunt usor de inteles si, mai ales, usor de aplicat.
- Cum a evoluat piata dezvoltarilor de case pasive din Romania, in ultimii ani, si cum estimati ca se va dezvolta acest segment in perioada urmatoare?
- Cresterea cererii pe acest segment este sustenabila si se datoreaza mai multor factori. Din 2016 si pana in prezent s-a realizat o masa critica de proiecte in Romania (vizibila in majoritatea oraselor mari), ce pot fi vizitate, iar multiplele avantaje ale acestor cladiri pot fi experimentate in mod direct de beneficiarii care le utilizeaza. O baza de date care prezinta detaliile cladirilor pasive din Romania - si nu numai - poate fi accesata la adresa https://passivehouse-database.org/. Totodata, de 20 de ani cladiri pasive din toata lumea isi deschid portile timp de un weekend in lunile iunie si noiembrie pentru a incuraja si facilita schimbul de experienta si informatii intre beneficiari si cei interesati de asemenea solutii.
In cadrul programelor nationale de dezvoltare profesionala continua a arhitectilor si inginerilor, Ordinul Arhitectilor din Romania, in colaborare cu institutul de cercetare URBAN INCERC si Passivhaus Institut Darmstadt organizeaza cursuri de proiectanti si profesionisti certificati in proiectarea si executia cladirilor pasive. Detalii aditionale pot fi accesate urmand QR code-ul de mai jos (rosu), iar listele persoanelor certificate la cel de-al doilea QR code (albastru).
Exista organizatii precum Asociatia Casa Pasiva din Romania, clusterul Pro NZEB si website-ul soflete.ro care realizeaza o munca valoroasa de constientizare si diseminare a solutiilor cu adevarat eficiente energetic, prin organizarea de conferinte si evenimente tematice foarte bine primite de specialistii locali in constructii. Intrarea in vigoare a legislatiei nationale NZEB si, odata cu ea, a normativului MC001 referitor la eficienta energetica, a generat un prilej bun pentru pozitionarea cladirilor pasive, deoarece, pentru a atinge noul standard impus prin lege, trebuie aplicate aceleasi cinci principii ale cladirilor pasive, iar metodologia Passivhaus este dovedita in practica de peste 30 de ani. Nu totate cladirile NZEB sunt pasive, dar toate cladirile pasive (cu aport de energie regenerabila) sunt NZEB. Criza energetica pe care o traversam a demonstrat dependenta de combustibilii fosili si caracterul finit al acestor resurse. Cladirile pasive asigura predictibilitatea mult dorita a costurilor reduse de utilizare intr-o lume imprevizibila. In ultimii ani a crescut semnificativ paleta de componente utilizate in mod traditional la cladiri pasive, care au devenit disponibile pe piata materialelor de constructii din Romania. O vedere de ansamblu este accesibila in baza de date a componentelor certificate https://database.passivehouse.com/en/components/. Toti acesti factori duc la o crestere constanta si sustenabila atat a cladirilor, cat si a profesionistilor si solutiilor pasive din Romania. In acest context, prognoza nu poate fi decat pozitiva.
- La ce proiecte lucrati, in acest moment si prin ce se diferentiaza acesta din punct de vedere al tehnologiilor inovatoare incluse?
- Referitor la activitatea din Romania, ar trebui mentionat proiectul "Modular" al companiei Biobuilds, in cadrul caruia am solutionat constructii modulare la standard de casa pasiva. Inovatia consta in posibilitatea de replicare a modulelor in diverse configuratii, intr-un sistem de prefabricare de tip LEAN, care foloseste materiale sustenabile, are un timp de executie minim si costuri de investitie decente pentru viitorii beneficiari. Scopul este constituit de "democratizarea" cladirilor pasive, prin reducerea costurilor de fabricare, fara a face rabat la calitate si confort. Mai multe detalii despre acest proiect pot fi gasite la https://www.biobuilds.com/. Pe plan international, lucrez in momentul de fata la diverse proiecte cu caracter inovator in Canada, SUA si Anglia. Remarcabil este fi proiectul "The Curv", din Vancouver, care, dupa finalizare, va fi cea mai inalta cladire pasiva din lume. Avandu-l ca arhitect pe celebrul Tom Wright, cunoscut pentru emblematicul hotel Burj al Arab, din Dubai, obiectivul rezidential aduce un aport de inovare prin utilizarea sticlei electrocromice pentru modularea aporturilor solare in functie de orientarea cardinala, perioada zilei si, bineinteles, anotimp. In acest fel reusim sa reducem costurile aditionale legate de instalare si mentenanta aferente unui sistem traditional de umbrire exterioara, care devine vulnerabil la sarcinile de vant, mai ridicate la etajele superioare. Rolul meu este de consultant pe tema optimizarii eficientei energetice si certificator din partea institutului Passivhaus. Acest tip de dezvoltari imobiliare sunt fezabile datorita unei bune politici administrative ale orasului Vancouver, care permite extinderea cladirii in afara perimetrului construit, cu grosimea termoizolatiei necesare atingerii standardului de casa pasiva. Mai mult decat atat, cine proiecteaza si construieste o cladire pasiva certificata poate adauga un etaj in plus. Astfel se incurajeaza procesul de eficientizare si se subventioneaza cladirile cu adevarat eficiente din punct de vedere energetic. Practic, toata lumea are de castigat. Un alt proiect inedit care se apropie de finalizare este Sendero Verde, situat in East Harlem - New York (SUA). Acesta este compus din trei cladiri cu functiuni mixte, fiind realizat prin programul municipalitatii intitulat SustainNYC, care urmareste crearea de locuinte sociale la preturi accesibile, fara a compromite calitatea locuirii. Dupa finalizare Sendero Verde va contine 709 apartamente la preturi accesibile, precum si spatii comunitare extinse, spatii comerciale si gradini in aer liber. In acest complex va functiona, de asemenea, o scoala, precum si programe de sprijin gestionate de Union Settlement, care este una dintre cele mai vechi institutii de ajutor social din New York City. Pentru a solutiona problema gentrificarii si a oferi acces la servicii si conditii decente de locuire oamenilor cu venituri restranse, municipalitatea a propus un parteneriat public-privat, in care terenul respectiv era oferit dezvoltatorilor care propuneau o solutie eficienta energetic pentru zonele de locuire pentru a proteja viitorii locatari de "saracia energetica", ce vine odata cu facturile mari la utilitati in cladirile traditionale.
Totodata, primele patru etaje ale celor trei cladiri sunt donate administratiei, publice pentru a gazdui spatiile comunitare si centrele educationale din proiect. Inclusiv in acest exemplu de buna practica se poate observa interventia autoritatilor locale/regionale pentru a media, incuraja si sustine dezvoltatorii imobiliari in procesul de tranzitie spre cladiri cu adevarat eficiente. Intrucat pricipiile pasive si, implicit, standardul Passivhaus se pot implementa si cladirilor existente, prin procesul de renovare, este deosebit de utila trecerea in revista a unui proiect recent finalizat ce face parte din categoria respectiva. Este vorba despre hotelul Marcel din New Haven (Connecticut) - SUA, reprezentand un model de sustenabilitate in industria ospitalitatii si, totodata, fiind primul hotel din SUA certificat la standarul Passivhaus. Cladirea a fost conceputa de arhitectul Marcel Breuer in 1970 si este inscrisa in lista monumentelor arhitecturale, apartinand perioadei brutaliste a Bauhaus-ului. Multiplele limitari impuse de statutul de monument al cladirii au fost mediate prin interventii mascate, dar decisive, precum termoizolarea peretilor la interior, adaptarea profilelor noi de tamplarie la caracterul si proportiile celor existente si instalarea unor sisteme de ventilare cu recuperare de caldura avand tubulaturi ascunse de privirile utilizatorilor. O provocare aditionala a fost reprezentata de evaluarea si minimizarea puntilor termice. Pe langa subventiile primite din partea municipalitatii, investitorii au fost motivati sa aleaga standardul Passivhaus pentru gradul crescut de acceptanta si incredere pe care il are pe piata imobiliara din SUA. Clientii hotelului sunt cei mai buni ambasadori.
- Cum a evoluat activitatea PHI Darmstadt in 2022 si ce estimari aveti pentru 2023 si in perspectiva?
- Suntem un institut independent care se autofinanteaza si, implicit, latura financiara este una importanta. Nu ne cuantificam insa succesul in cifra de afaceri, ci mai degraba in numarul si tipul de proiecte realizate, in numarul oamenilor calificati prin cursurile dezvoltate de noi, in numarul si calitatea parteneriatelor la nivel global si, bineinteles, in lucrarile de cercetare pe care le desfasuram. Toti indicatorii de performanta mentionati anterior sunt in crestere, ceea ce ne bucura si ne motiveaza.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si design in sectorul caselor pasive?
- Criza energetica, pandemia si toate efectele lor conexe orienteaza actorii din domeniul constructiilor spre decizii si investitii rationale. Acest lucru polarizeaza piata spre constructiile eficiente energetic si, implicit, spre cladirile pasive. Ma bucur nespus sa vad ca arhitecti de renume international, precum Herzog & de Meuron, Tom Wright, Gernot Vallentin, Ludwig Rongen, Michael Tribus si multi altii, arata prin proiectele lor ca eficienta energetica nu este un impediment in design, ci, dimpotriva, un catalizator pentru idei mai bune si o gandire inovatoare.
- Ati observat schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata, in contextul actual al crizei de energie si obligativitatii de a proiecta NZEB?
- Pe masura ce omenirea se apropie de momentul in care va trage fortat cortina peste era combustibililor fosili, cladirile pasive au inceput sa se construiasca pe toate continentele. Aceleasi principii, trecute prin filtrul cultural, climatic si social al locului, dau nastere unor solutii arhitecturale surprinzatoare. Acestea sunt schimbarile pe care le traim impreuna, iar eu ma bucur ca fac parte dintre cei care aduc schimbarea in bine.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, pe termen scurt, mediu si lung, la nivelul PHI?
- Pe scurt, ne dorim sa crestem capacitatea de munca, pentru a putea tine pasul cu solicitarile si provocarile ce apar tot mai des la orizont.