Inceputul de an aduce in atentia agentilor economici si discutia asupra masurii in care compensarile de creante se pot efectua doar prin intermediul Sistemului Informatic de Compensare (SIC), anul acesta intr-o maniera diferita fata de cei anteriori. Daca in alti ani aceste discutii se purtau de regula in exercitiul uzual al confirmarilor de solduri in derulare cu partenerii lor comerciali, in actualul context nevoia de lichiditati este mai stringenta si intrebarea mai presanta.Autoritatile au confirmat spre finalul anului trecut ca procedura de compensare conventionala prin SIC a datoriilor reciproce ale agentilor economici cu capital integral privat ramane facultativa. Cum aceasta informatie se pare ca nu a fost pe deplin procesata in practica, sunt destul de multi agenti economici care ridica intrebari. Evidentiem in continuare, sumar, particularitatile acestui sistem de compensare.
Principalele particularitati juridice aferente operatiunilor de compensatie conventionale realizate prin SIC
Odata cu intrarea in vigoare a noilor norme metodologice aprobate prin HG 773/2019 la sfarsitul anului 2019, a fost instituita expres, pe de-o parte, obligatia companiilor in care statul roman are o participare de a realiza operatiunile de compensatie prin inregistrarea in „Registrul electronic de evidenta a operatiunilor de compensare” gestionat de Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie Busteni - Sucursala Bucuresti (CPPI). Ordinul de compensare generat de sistemul informatic de compensare (SIC) constituie, conform reglementarii secundare, document justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si a datoriilor care au facut obiectul compensarii si se ataseaza, ca atare, la nota contabila.
Pe de alta parte, noile norme prevad ca persoanele juridice private pot opta pentru efectuarea compensarilor folosind acest nou sistem, iar in situatia in care opteaza in acest sens, acestea au obligatia de a-si crea un cont de utilizator si de a detine o semnatura electronica calificata in vederea efectuarii operatiunilor de compensare. Agentii economici au, totodata, obligatia de a actualiza situatia facturilor, in maximum o zi lucratoare de la momentul oricarei modificari survenite si de a furniza datele corecte catre CPPI, in caz contrar putand fi atrasa raspunderea civila si penala, potrivit legii.
Astfel, in deplina conformitate cu legea in a carei aplicare au fost edictate, noile norme detaliaza sfera de aplicare a obligatiei de aplicare a procedurilor de compensare prin SIC, pastrand delimitarea dintre persoanele juridice in care statul roman are o participare (si care sunt obligate sa parcurga aceste proceduri) si persoanele juridice cu capital integral privat care au dreptul sa-si exercite optiunea de a alege sa se inregistreze la CPPI si sa utilizeze aceasta procedura reglementata de lege pentru a efectua o compensatie conventionala.
Deci, societatile cu capital privat sunt pe deplin indreptatite sa aprecieze in ce masura este oportuna utilizarea SIC pentru operarea compensatiilor conventionale, iar odata aleasa aceasta optiune, acestea trebuie, in mod firesc, sa se supuna rigorilor si procedurilor instituite prin OUG 77/1999 si HG 773/2019.
In schimb, incidenta sanctiunilor prevazute de lege in caz de incalcare de catre persoanele private a acestor reglementari, ca urmare a inregimentarii lor voluntare in acest sistem de compensare nu are cum sa transforme in niciun fel dreptul acestora de a opta intr-o obligatie de a urma procedura compensarii prin SIC. Dimpotriva, eventualele sanctiuni reprezinta doar consecinta directa si nemijlocita a optiunii prevazute de lege, exercitate de acestea, de a accepta incidenta reglementarilor specifice prin alegerea acestei modalitati de compensatie, denumit in mod criticabil de reglementarile legale ca fiind o ”compensare cu facturi” (art.2 alin.2 din norma secundara), ca si cum facturile ar face obiectul compensatiei, iar nu creantele pe care acestea le reflecta in cuprinsul lor atunci cand sunt emise pentru ratiuni de ordin contabil-fiscal.
In realitate, regulile compensatiei din Codul civil raman pe deplin aplicabile, adaugandu-se, desigur, doar o cerinta suplimentara de forma, anume, utilizarea sistemului informatic de compensare cu toata formularistica aferenta, sub sanctiunea intervenirii consecintelor juridice mai sus expuse, in masura in care agentii economici cu capital privat opteaza pentru acesta. Odata, insa, aleasa calea compensarii prin SIC, apreciem ca acesta devine obligatoriu si, deci, incalcarea prevederilor cu privire la acesta ar putea genera sanctionarea agentului economic si, totodata, ar ingreuna probarea intervenirii stingerii prin compensarea conventionala agreata.
Asemenea dificultati de probatiune ar putea genera, pe langa consecinte contraventionale si alte efecte juridice, cum ar fi, de exemplu, cele de ordin fiscal, in materia TVA la incasare, care conditioneaza acordarea deductibilitatii de prezentarea unei facturi si a dovezii platii, care ar trebui efectuata in conditiile mai sus mentionate. Din perspectiva impozitului pe profit, cum operatiunea de compensatie nu are impact in contul de profit si pierdere al companiilor parte la compensatie, modalitatea de efectuare a compensatiei nu ar trebui sa genereze, insa, asemenea implicatii.
In ceea ce priveste documentele justificative ce pot fi utilizate pentru efectuarea si inregistrarea in contabilitate a compensatiei de catre persoanele juridice private care realizeaza compensatii conventionale, acestea trebuie sa difere in functie de optiunea exercitata. Astfel, daca este aleasa varianta aplicarii compensatiilor prin SIC - documentul justificativ ar fi ordinul de compensare care se ataseaza notelor contabile.
In schimb, daca persoanele juridice private nu opteaza pentru acest sistem, in lipsa unei reglementari exprese, documente justificative pot fi orice alte acte juridice incheiate de parti din care sa rezulte, in esenta, acordul partilor cu privire la efectuarea compensatiei si care sa consemneze toate datele operatiunii, de exemplu, un acord/proces verbal de compensare al carui format poate fi similar cu modelul de ordin de compensare folosit pana la momentul intrarii in vigoare a noilor norme.
Intr-o asemenea situatie, utilizarea unor formulare tip pentru inregistrarea in contabilitate a operatiunii de compensare ar ramane, astfel, doar o facultate, iar nu o obligatie, persoanele juridice private avand libertatea de a utiliza acest document justificativ sau nu pentru a evidentia operatiunea de compensare.
In loc de concluzie: Mai avem ceva de facut?
Ramane, desigur, la latitudinea agentilor economici de a decide daca vor utiliza sau nu acest sistem, analizand avantajele ce le sunt prezentate de catre cei care il gestioneaza, prezentul material nefiind in niciun fel o pledoarie in acest sens, ci este menit exclusiv a pune lucrurile in ordinea juridica fireasca necesara. Practic este de neacceptat in logica juridica deducerea unei concluzii exact contrare pe calea de interpretare a unui text de lege simplu si clar.
Consideram a fi deosebit de importanta actualizarea contractelor/ conventiilor incheiate cu partenerii comerciali in vederea stabilirii unui mecanism clar si transparent al compensarilor, care sa reflecte modalitatea de inregistrare a facturilor si conditiile compensatiei. Inaplicabilitatea caracterului obligatoriu al procedurilor prin SIC nu semnifica in niciun fel ca acestora nu li se aplica niciun fel de reguli civile, fiscale sau contabile. Mai mult decat atat, nu inseamna ca in lipsa unei ordini adecvate in aceasta documentatie nu ar putea sa apara pentru ei probleme care sa le dea apoi mari batai de cap.
*** Articol semnat de Dan Dascalu (foto), Avocat Partener, si Alexandra Iacob, avocat, la D&B David si Baias, societatea de avocatura corespondenta PwC in Romania.
