Dosarul preturilor de transfer trebuie temeinic fundamentat. Daca totusi gresesc, mai pot contribuabilii face ceva dupa ce l-au prezentat echipei de control? Jurisprudenta recenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) invalideaza anumite practici nelegale ale ANAF des intalnite in inspectiile de preturi de transfer. In esenta ICCJ a statuat ca modificarea sau inlocuirea studiilor de comparabilitate intocmite in mod legal si complet de contribuabili este nelegala, iar organele fiscale nu sunt indreptatite sa refaca un dosar al preturilor de transfer corect intocmit. Am prezentat solutia ICCJ in acest articol.
Astfel, dincolo de aspecte de ordin formal pe care trebuie sa le bifeze un dosar al preturilor de transfer, fundamentarea temeinica a analizei de comparabilitate este esentiala pentru efectuarea unui dosar care sa fie apoi sustinut intr-o maniera credibila si justificata in fata echipei de inspectie fiscala.
Totusi, ce se intampla daca contribuabilul greseste si isi intemeiaza analiza pe date si informatii eronate sau daca acestea, desi corect identificate, au fost in mod gresit interpretate si reflectate in cuprinsul dosarelor de preturi de transfer pe care acesta le-a transmis echipei de inspectie fiscala? Mai are contribuabilul la indemana instrumente de corectie sau ajustarea de preturi de transfer este ca si realizata?
Trebuie spus, in primul rand, ca intr-un asemenea scenariu suntem deja pe taramul raului deja infaptuit, acesta fiind si motivul pentru care, in mod cert, accentul trebuie sa cada pe diligenta maxima a contribuabililor in pregatirea analizelor de comparabilitate inainte de inceperea inspectiilor fiscale.
Totusi, chiar si intr-o asemenea ipoteza, legea procedurala fiscala ofera o serie de solutii pentru a initia discutii cu echipa de inspectie fiscala si a determina intr-o maniera corecta nivelul preturilor de transfer practicate in tranzactiile intra-grup.
Astfel, intr-un caz intalnit in practica recenta, compania supusa inspectiei fiscale a pus la dispozitia organelor de control documentatia de preturi de transfer completa, inclusiv studiul de comparabilitate intocmit tinand cont de criteriile calitative si cantitative relevante prin raportare la profilul sau functional si de risc. Compania a intocmit o analiza a functiilor, riscurilor si activelor ca parte a tranzactiilor intra-grup, evidentiind faptic si documentar ca acesta a actionat in perioada analizata ca un simplu procesator / prestator de servicii de fabricatie.
In urma analizarii dosarului preturilor de transfer, organele fiscale nu au criticat in vreun fel studiul de comparabilitate pregatit de companie, ci au adus insa la cunostinta acesteia ca este necesara reincadrarea profilului functional in producator pe baza de contract. A fost pastrata metoda folosita de contribuabil, respectiv metoda marjei nete, dar si folosirea indicatorului de profitabilitate luat in considerare pentru studiile de analiza comparativa, respectiv rata rentabilitatii costurilor din exploatare totale. In acelasi timp, odata reincadrat profilul functional, organele fiscale au procedat la ajustarea indicatorului de profitabilitate al companiei, prin includerea unor cheltuieli din categoria cheltuielile de exploatare, apreciind ca societatea a majorat artificial profitul din exploatare aferent activitatii derulate in beneficiul entitatilor sale afiliate, pentru a se incadra in intervalul intercuartilic de piata. O atare analiza a condus la un nivel considerabil de ajustari de preturi de transfer care a fost comunicat de echipa de inspectie fiscala in timpul controlului.
Aceste constatari preliminare ale echipei de inspectie fiscala au determinat compania sa reviziteze dosarul preturilor de transfer intocmit si, dincolo de aspectele ce tin de recalificarea profilului functional, compania a semnalat necesitatea refacerii studiului de comparabilitate in vederea reflectarii noului profil functional de producator pe baza de contract/la comanda.
Aceasta intrucat studiul de comparabilitate initial pregatit de contribuabil nu mai reflecta nivelul de profitabilitate specific unei companii independente implicate in activitati de productie contractata, care ar fi devenit relevante dupa reincadrarea profilului functional.
Din perspectiva tehnica, reincadrarea profilului functional si de risc trebuie urmata in mod obligatoriu de ajustarea corespunzatoare a analizei economice, in speta, a studiului de comparabilitate realizat cu scopul de a determina nivelul de piata al remuneratiei aferente. Aceasta deoarece strategia de cautare utilizata intr-un astfel de studiu, respectiv criteriile de selectie cantitative si calitative utilizate sunt direct corelate cu profilul functional si de risc al partii testate, ele avand rolul de a identifica un set de comparabile independente cu un profil functional si de risc cat mai apropiat de cel al partii testate. Astfel, pentru a reflecta intr-o maniera justa si corecta o potentiala reincadrare de profil functional si de risc din partea organelor fiscale, acestea trebuie sa reflecte consistent respectiva abordare si in zona analizei economice.
Din aceasta perspectiva, Societatea a procedat la efectuarea unui nou studiu de comparabilitate, prin aplicarea unor filtre cantitative si calitative relevante si suficiente pentru identificarea unor producatori pe baza de contract, pe care apoi l-a prezentat echipei de inspectie fiscala in vederea stabilirii corecte a situatiei de fapt in cadrul inspectiei fiscale, odata cu evaluarea impactului modificarii premisei initiale referitoare la profilul functional reincadrat pe calea proiectului de raport de inspectie fiscala.
Ca urmare a acestor noi argumente si explicatii aduse de contribuabil, echipa de inspectie fiscala a sesizat, intr-o maniera corecta si in linie cu rolul activ ce caracterizeaza activitatea inspectiei fiscale, necesitatea adaptarii si ajustarii corespunzatoare a studiului de comparabilitate prezentat initial de contribuabil, astfel incat, urmare a refacerii acestuia in vederea determinarii nivelului pretului de piata, au fost stabilite prin actul final de impunere ajustari de preturi de transfer semnificativ mai mici in sarcina contribuabilului.
Speta de mai sus este dovada cat se poate de clara ca si in materia preturilor de transfer, greselile contribuabililor, chiar daca ar trebui evitate, nu ar trebui sa se transforme intr-o forma de sanctionare a acestora, intr-o aplicare corecta si conforma a principiului bunei colaborari dintre contribuabili si organele fiscale, dar si a principiului legalitatii care guverneaza administrarea fiscala. Astfel, chiar si atunci cand identifica o eroare, inspectorii fiscali trebuie sa parcurga in mod consistent si complet pasii prevazuti de lege pentru a o corecta si evidentia in mod corespunzator impactul propriilor constatari asupra restului analizei de comparabilitate si a valorii ajustarii finale de preturi de transfer, cum ar fi in prezenta speta - reincadrarea profilului functional. O importanta deosebita o reprezinta, desigur, si momentul identificarii greselii, caracterul ei si, mai ales, coordonarea pasilor de urmat pentru indreptarea acesteia intr-o maniera transparenta si cu implicarea si concursul echipei de inspectie fiscala care, in definitiv, este cea care decide cu privire la respectarea principiului valorii de piata in cadrul controlului fiscal.
* Autori: Daniela Dinu, Director PwC Romania, si Mihail Boian, Partener D&B David si Baias.
