Dupa aproximativ 10 saptamani de la demararea, in China, a actualei crize sanitare generate de virusul SARS-CoV 2, care cauzeaza asa-numita gripa Covid-19, situatia a evoluat accelerat, boala raspandindu-se la nivel mondial. Aceasta a afectat zone in care traiesc si deruleaza activitati socio-economice milioane de oameni, ceea ce face extrem de dificila, daca nu chiar imposibila, prevenirea eficienta a contagiunii. Un alt factor major de risc este, de asemenea, legat de incertitudinea ce planeaza asupra modului de evolutie a bolii in urmatoarele etape. Discursul orientat prevalent spre ideea de pandemie, adoptat atat de factorii de decizie politici, cat si de cei economici, face aproape imposibila acceptarea unor scenarii mai optimiste. O abordare rationala impune insa decelarea clara a elementelor cunoscute de cele necunoscute, pentru ca ulterior, pe aceste baze, sa poata fi emise ipoteze viabile despre modul in care criza respectiva poate afecta anumite domenii. Conform celor comunicate de expertii epidemiologi, o certitudine este aceea ca virusul este inalt transmisibil de la o persoana la alta, iar rata sa de reproducere se incadreaza intre 1,6 si 2,4 - mult mai mare fata de cea aferenta unei gripe sezoniere (care este de 1,2 – 1,4). Un alt element sigur este ca efectele sunt mai dure in ceea ce priveste persoanele in etate sau cele cu anumite afectiuni cronice (pentru oamenii cu o varsta mai mica de 40 de ani, de exemplu, mortalitatea fiind de numai 0,2%). Se stie, de asemenea, dar nu exista inca explicatii rationale, ca persoanele infectate afiseaza, de regula, simptome in general putin ingrijoratoare sau sunt chiar asimptomatice. Nu exista inca nicio dovada a sezonalitatii, care sa garanteze retragerea virusului odata cu incalzirea vremii, cu toate ca in statele cu un climat mai cald (Singapore, tarile africane, India etc.) boala nu a inregistrat o extindere rapida. In plus, nu este clar in ce masura persoanele infectate, dar asmiptomatice, au capacitatea de a se transforma in vectori majori de transmisie.
Trei scenarii pentru evolutia crizei pe termen scurt
De o importanta capitala, pe langa eforturile medicale de eliminare a pericolului, este impactul sau economic. Discursul pesimist actual constituie elementul de la care pornesc toate cele trei ipoteze de desfasurare a evenimentelor in continuare. Intr-un prim scenariu in care se considera ca virusul este sezonier, este presupusa o recuperare rapida, in pofida cresterii numarului de imbolnaviri in afara Chinei. Desi reactia publica este puternic emotionala, iar cererea pe anumite segmente este afectata, exista sanse mari ca autoritatile publice din Europa sa aiba capacitatea - demonstrata deja de cele chineze - de a reactiona rapid si a gestiona eficient criza (ceea ce ar duce la disparitia tensiunilor mentionate anterior, in maximum doua saptamani). Dat fiind impactul inexistent asupra copiilor si cel minim asupra adultilor activi in campul muncii, nivelul de ingrijorare are sanse mari sa se dilueze rapid. Un efect pozitiv va fi acela al cresterii nivelului de igiena personala, mai ales in randul tinerilor. Un factor mai greu de analizat este cel al economiei „gig” (freelancer, lucratori pe platforme online, ride-sharing etc.), din cauza faptului ca eventuala munca la domiciliu poate afecta veniturile operatorilor din domeniu. In ansamblu, estimarile pentru PIB global in 2020 vor suferi o contractie, asteptarile fiind de crestere cu numai 2%, fata de 2,5%, cat se presupunea initial. Cel de-al doilea scenariu porneste de la incapacitatea europenilor de a se mobiliza la fel de rapid precum chinezii, insa transmisia va ramane localizata in Europa si SUA, datorita contramasurilor luate de autoritati si companii. In acest context, peste ocean, este probabil sa se consemneze intre 10.000 si 500.000 de imbolnaviri, dintre care jumatate vor fi in mari aglomerari urbane. Durata se poate prelungi la 6 – 8 saptamani, iar efectul economic se va concretiza printr-o crestere a PIB global cu 1% - 1,5% in 2020. Incetinirea va afecta mai ales firmele mici si mijlocii, precum si economiile mai putin dezvoltate. Cel mai mult vor avea de suferit sectoare de servicii, precum cele de transport aerian si turism. Prin contrast, este posibil ca maladia Covid-19 sa se transforme intr-un veritabil catalizator al activitatii pentru anumite sectoare industriale. In ceea ce priveste consumul, cererea va inregistra o intarziere, ce va genera efecte negative asupra firmelor producatoare de bunuri de larg consum si a distribuitorilor acestora. Lucrurile vor reintra in normal in mai-iunie 2020. In fine, in ipoteza unei pandemii ce va declansa recesiunea, boala va continua sa se extinda in trimestrele doi si trei din acest an, depasind puterea de reactie a sistemului medical. De aceea, PIB global va avea o dinamica cuprinsa intre -1,5% si 0,5%. Deja cea mai dura experienta a companiilor in primele 10 saptamani de epidemie a fost reprezentata de intreruperea lanturilor de aprovizionare cu China. In acest scenariu, chiar si in locul de declansare a bolii – provinci1]a Hubei – mortalitatea ramane la valori mari, iar restrictiile de circulatie se mentin active. Activitatea de transport rutier intre fabrici (care revin la o productie de 90% din capacitate) si porturi nu se desfasoara inca la parametri normali, ceea ce genereaza intarzieri in aprovizionare. De asemenea, indicii internationali de transport terestru si aerian sufera corectii negative. Cea mai mare incertitudine din acest punct de vedere este constituita de evolutia cererii pe segmentul capacitatilor logistice, a caror activitate ar putea fi perturbata de neutilizarea activelor disponibile.
Masuri rationale, in vederea prevenirii derapajelor majore
Indiferent in care dintre cele trei ipoteze descrise anterior se va ancora realitatea din perioada imediat urmatoare, este important de retinut care sunt principalele sapte masuri pe care companiile trebuie sa le adopte pentru a depasi criza actuala:
1. Protectia angajatilor prin strategii active care sa asigure un loc sigur de munca, dotat cu mijloace de comunicare bidirectionale;
2. Stabilirea unor responsabili care sa raspunda la provocarile Covid-19, pe toate segmentele de activitate – sanatate, marketing, aprovizionare, vanzar etc.i;
3. Asigurarea unei lichiditati suficiente pe timp de criza, utile pentru a contracara variatiile de venituri si costuri (prin optimizarea creantelor, reducerea costurilor, cesiuni etc.)
4. Stabilizarea lantului de aprovizionare, pentru a asigura o flexibilitate suficienta a acestuia si o independenta relativa de anumiti furnizori, ce ar putea fi intr-o temporara dificultate;
5. Apropierea de clienti, inclusiv prin dezvoltarea canelelor online;
6. Realizarea de simulari pentru a verifica reactia in diversele scenarii posibile si a minimiza, astfel, riscurile;
7. Empatia, prin demonstrarea fara echivoc a interesului real fata de solutionarea problemelor de diverse tipuri cu care se confrunta, la un moment dat, societatea pe care compania o deserveste si din care, pana la urma, face parte.
1. Protectia angajatilor prin strategii active care sa asigure un loc sigur de munca, dotat cu mijloace de comunicare bidirectionale;
2. Stabilirea unor responsabili care sa raspunda la provocarile Covid-19, pe toate segmentele de activitate – sanatate, marketing, aprovizionare, vanzar etc.i;
3. Asigurarea unei lichiditati suficiente pe timp de criza, utile pentru a contracara variatiile de venituri si costuri (prin optimizarea creantelor, reducerea costurilor, cesiuni etc.)
4. Stabilizarea lantului de aprovizionare, pentru a asigura o flexibilitate suficienta a acestuia si o independenta relativa de anumiti furnizori, ce ar putea fi intr-o temporara dificultate;
5. Apropierea de clienti, inclusiv prin dezvoltarea canelelor online;
6. Realizarea de simulari pentru a verifica reactia in diversele scenarii posibile si a minimiza, astfel, riscurile;
7. Empatia, prin demonstrarea fara echivoc a interesului real fata de solutionarea problemelor de diverse tipuri cu care se confrunta, la un moment dat, societatea pe care compania o deserveste si din care, pana la urma, face parte.