Implementarea SAF-T (Standard Audit File for Taxation – Fisierul Standard de Audit pentru Taxe), ca parte a procesului de digitalizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), prinde contur si in Romania. Marii contribuabili care, potrivit celor mai recente informatii venite din partea autoritatilor, vor fi obligati sa realizeze raportarile catre ANAF prin intermediul noului sistem incepand cu 1 ianuarie 2022, au la dispozitie detaliile tehnice actualizate pe baza carora trebuie sa inceapa implementarea SAF-T.Companiile vor avea posibilitatea sa se inscrie voluntar in faza de testare a sistemului, promisa de autoritati incepand de la jumatatea lunii august 2021, pentru a putea sa faca ajustarile necesare pana la momentul in care raportarea in noul sistem devine obligatorie. Optiunea este extrem de importanta, avand in vedere complexitatea noului mecanism de raportare si timpul limitat ramas la dispozitie pentru a se asigura o functionare optima.
Raportarea SAF-T, care consta in transferul electronic de date contabile si fiscale de la companii catre administratia fiscala, a fost dezvoltata de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ca o metoda unitara de colectare a datelor fiscale si financiare care sa prezinte avantaje atat pentru autoritatile fiscale, cat si pentru companiile multinationale.
Principalele beneficii ale SAF-T
Initiativa a aparut ca urmare a intentiei OCDE de a implementa un standard uniform de raportare pentru companiile multinationale ale caror raportari fiscale au devenit, in timp, tot mai greu de realizat si de monitorizat de catre autoritati. In linii mari, noul standard vizeaza reducerea deficitului de colectare a TVA si digitalizarea inspectiilor fiscale.
In Romania, necesitatea implementarii unui astfel de sistem a devenit evidenta de mai multi ani, in conditiile in care tara noastra inregistreaza, traditional, cea mai redusa pondere a veniturilor fiscale in PIB (27% in 2019, fata de 40%, media UE) si cel mai mare deficit de incasare a TVA din Uniunea Europeana (estimat la 37,4% pentru 2020, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeana).
O raportare ampla si standardizata a tranzactiilor ar putea ajuta la imbunatatirea graduala a incasarilor din taxe la bugetul de stat, avand in vedere experienta altor tari care au implementat deja SAF-T sau alte sisteme electronice de raportare.
Asadar, noul procedeu tinde spre simplificarea proceselor de conformare, pentru contribuabili, si de analiza, pentru ANAF. Practic, este vorba de introducerea unui set de raportari periodice de date, intr-un format predefinit, pe baza informatiilor din evidentele contabile si fiscale ale contribuabililor aplicabile fiecaruia. Informatia va fi standardizata, contribuabilii vor raporta aceleasi date, in acelasi format, astfel ca autoritatea fiscala le va putea analiza automat. In acest mod, autoritatile vor avea acces permanent la toate operatiunile efectuate de catre contribuabili, iar evaziunea fiscala se va reduce datorita identificarii mai rapide a tranzactiilor care prezinta un risc ridicat de frauda.
Pregatirea datelor esentiale pentru declarare si control va fi automatizata, procedura de inspectie fiscala va deveni mai putin impovaratoare (se va reduce timpul petrecut de inspectorii fiscali la sediile contribuabililor) sau chiar se va digitaliza, iar rambursarea de TVA va fi posibila intr-un timp mai scurt. In plus, reducerea poverii administrative va permite redistribuirea resurselor umane in zone deficitare. Toate aceste beneficii vor fi observate insa pe termen lung, pentru ca, in prima faza, companiile, dar si ANAF, vor avea de suportat un cost de conformare la noul sistem de raportare.
Cum au implementat alte tari europene raportarea electronica?
Prima versiune a SAF-T a fost publicata in 2005, iar aceasta a fost actualizata in 2010. De atunci, numeroase jurisdictii din intreaga lume au decis sa implementeze acest gen de raportare pe baza standardului publicat de catre OCDE, dar transpunerea nu a fost unitara, intrucat standardul propus de organizatie are caracter de recomandare. Astfel, de la caz la caz, raportarile SAF-T sunt obligatorii, in format restrans sau extins, la termene prestabilite (in Polonia si Portugalia) si/sau la cerere (in Lituania si Norvegia). In UE, sistemul se mai aplica, in diverse variante, in tari precum Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Austria, Finlanda sau Slovenia.
Alte state europene au decis sa adopte modalitati diferite de raportare electronica, dar cu efecte similare, cum ar fi raportarea in timp real (Ungaria sau Italia), raportarea in timp „aproape” real, adica fara conectarea sistemelor contabile ale companiilor la cele ale autoritatilor fiscale (Spania) sau facturarea electronica (Grecia, care a anuntat ca va introduce si raportarea in timp real).
Efectele aplicarii unor astfel de masuri nu au intarziat sa apara. Spre exemplu, in Polonia, SAF-T a devenit obligatoriu pentru companiile mari de la 1 iulie 2016, iar in 2017 si 2018 deficitul de incasare la TVA s-a redus cu mai mult de 10 puncte procentuale, cumulat. De asemenea, Ungaria, care a introdus raportarea in timp real de la 1 iulie 2018, si-a redus decalajul de TVA cu cinci puncte procentuale in acelasi an.
In Romania, schema SAF-T publicata de ANAF se bazeaza pe modelul OCDE, cuprinzand cele cinci module: registrul jurnal, creantele (AR), datoriile (AP), mijloacele fixe si inventarul. Primele trei module se vor depune in mod regulat (in linie cu perioada de depunere a declaratiilor de TVA ori trimestrial, in cazul companiilor care nu au cod de TVA), datele referitoare la mijloacele fixe se vor transmite o singura data pe an (pana la depunerea situatiilor financiare), iar informatiile legate de inventar, doar la solicitarea autoritatilor fiscale.
Ce au de facut companiile?
Pana la consemnarea rezultatelor, insa, trebuie sa trecem de etapa de implementare, care nu este deloc simpla. Companiile vor fi obligate sa transmita autoritatilor un volum considerabil de informatii contabile si fiscale legate de activitatea lor comerciala, intr-un format predefinit, dar destul de complex. In aceste conditii, dincolo de eforturile pe care contribuabilii trebuie sa le depuna in termeni de alocare a echipelor si resurselor financiare, este esential ca acestia sa inceapa implementarea cat mai rapid pentru a verifica disponibilitatea datelor solicitate de schema SAF-T, pentru a mapa taxele necesare raportarii, a alege o solutie IT de raportare si pentru a avea timp si sa testeze raportarea pana in momentul in care aceasta devine obligatorie.
In concluzie, aspectele legate de implementarea SAF-T trebuie tratate cu atentie, in special de catre companiile mari, avand in vedere ca reprezinta una din cele mai importante transformari pe care le-a suferit sistemul fiscal din Romania pana in prezent.
