FRAMES: Pandemia, inflatia si criza fortei de munca pot adanci dezechilibrele

2022 ar trebui sa fie anul reformelor structurale insa va fi, mai degraba, anul contrastelor, cu o adancire a dezechilibrelor din economie. Perspectivele noului an indica o accentuare a diferentei dintre preturi si salarii – fapt ce va determina o scadere a nivelului de trai, o discrepanta tot mai mare intre mediul public si cel privat, intre promisiuni si realitate, intre bogati si saraci. Vom avea sectoare economice pe plus dar si multe domenii in care inflatia, blocajul financiar si criza fortei de munca vor continua sa faca victime, arata o analiza a companiei de consultanta Frames.

2021 ar fi trebuit sa fie anul reformelor structurale in administratie, in companiile de stat, in mediul bugetar in general dar si in sectorul pensiilor, in sanatate, in educatie etc. Din varii motive, calendarul reformelor a fost amanat, solutia fiind includerea majoritatii acestora in PNRR, ca o conditionalitate esentiala a obtinerii banilor europeni.

Singura ,,reforma’’ cu impact a fost liberalizarea completa a pietei energiei (gaze si curent electric), fapt care a adus, din pacate, la o accentuare semnificativa a problemelor din economie.

,,Liberalizarea pietelor a fost facuta cu ochii inchisi, fara sa ia in calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel international dar si local, inclusiv de catre Frames, privind posibila crestere a preturilor la energie. Momentul liberalizarii putea fi amanat cu inca un an sau putea fi pregatit mai bine, cu reguli mai stricte si mecanisme de temperare a elanului inflationist, avand in vedere cat de vulnerabila este economia mai ales in contextul pandemiei si cat de fragil este nivelul de trai’’, arata analiza.

Cresterea preturilor la energie a generat un adevarat soc in economie, iar impactul inflationist il vom simti si mai puternic in 2022. Potrivit estimarilor Frames, valul de scumpiri va afecta atat companiile cat si populatia, cel mai puternic din al doilea trimestru.

,,Compensarile oferite de statul roman sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensiva. Ii mai taie din dureri, insa nu ii rezolva problema. Odata cu ridicarea facilitatilor, in T2 2022, ne asteptam la un val inflationist chiar mai puternic decat in 2021. Fara masuri concrete pe lanturile de productie si distributie, statul va fi condamnat, in luna martie, sa extinda mecanismele de protectie (plafonari/compensari etc.) pana ce preturile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibila. Altfel spus, vom lua de la investitii, de la sanatate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iuresul scumpirilor din energie’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei Frames, chiar si in aceste conditii, inflatia reala generata de cresterile de preturi la energie electrica si gaze risca sa treaca de 10%. Asta pentru ca, chiar daca facturile populatiei vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimtite in celelalte bunuri si servicii.

,,Este incontestabil faptul ca romanii vor plati mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri si servicii in 2022. Anticipata crestere a cursului euro peste nivelul de 5 lei si posibila scumpire a carburantilor vor pune, din pacate, gaz pe focul inflatiei. Astfel ca nivelul de trai va continua sa se deprecieze in 2022’’, arata analiza.

 

Dincolo de cresterea inflatiei, pandemia COVID va continua sa afecteze economia in 2022. Potrivit estimarilor analistilor, nu este exclus ca valul 5 sa determine autoritatile sa impuna noi restrictii, care vor afecta in principal consumul, principalul motor al economiei, dar si apetitul pentru investitii.

Incertitudinea legata de evolutia pandemiei, dublata de efectele impredictibile ale inflatiei, vor continua sa guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investitii urmand sa fie amanate.

Temerile privind scaderea semnificativa a consumului, mai ales in primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri sa priveasca cu ezitare relatiile de business, neincrederea fiind, din pacate, cuvantul la ordinea zilei in economie.

,,Neincrederea se simte in modul in care se deruleaza mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrins tot mai mult, platile se fac tot mai greu. Oamenii isi privesc cu tot mai multa reticenta furnizorii, partenerii, de teama ca acestia ar putea intra in blocaj, le-ar putea crea probleme. Asa s-a ajuns ca livrarile de bunuri si servicii sa se faca doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar sa se acutizeze’’, afirma analistii.

Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitarile privind implementarea certificatului verde vin sa accentueze acest fenomen al neincrederii in economie.

,,Vestea buna, in toata aceasta situatie instabila, este ca mare parte dintre firmele romanesti au invatat lectia pandemiei, si-au restructurat afacerile si intampina 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economica’’, afirma Adrian Negrescu.

 

2021 a adus o accentuare a crizei fortei de munca, dovada numarul foarte mare de joburi pentru care firmele nu si-au gasit angajati.

Lipsa muncitorilor a taiat din potentialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice in contextul pandemiei precum constructiile, IT, clinici medicale, transporturi si curierat, fenomen care va continua si in 2022.

Potrivit analistilor de la Frames, principalele provocari pentru mediul de afaceri, in acest context, vor fi generate de recrutarea angajatilor calificati si de oferirea unor salarii competitive.

,,Cum mare parte dintre firmele romanesti sunt slab capitalizate, cresterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea indeplini. Si asa, odata cu cresterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii si-au pus problema optimizarii costurilor, fapt care se va traduce, din pacate, in disponibilizari de personal. Dincolo de aceasta situatie, marea problema este ca a ajuns o adevarata misiune imposibila sa gasesti angajati buni, cu experienta, pe piata fortei de munca’’, arata analiza.

Se intampla acest lucru si pentru ca prea putini sunt angajati romani dispusi sa se specializeze intr-o meserie ceruta de piata.

,,Cursurile de pregatire sunt putine, mai ales cele gratuite, iar firmele reusesc cu greu sa gaseasca potentiali candidati pentru propriile programe de instruire. Iar atunci cand gasesc, este greu sa ii pastreze, pentru ca legislatia nu le favorizeaza si angajatii pleaca. Asa au ajuns sa apeleze la tot mai multi angajati straini, un fenomen care se va accentua in 2022’’, estimeaza analistii.

Inflatia, pandemia si criza fortei de munca sunt elementele care vor defini, cu siguranta, anul economic 2022. Va fi anul reformelor, al implementarii PNRR?

Potrivit analistilor de la Frames, perspectivele nu sunt, din pacate, atat de pozitive. La final de 2021, autoritatile nu reusisera sa indeplineasca nici macar jumatate din tintele asumate in PNRR pentru T4 2021.

Criza politica, modul lent de actiune al institutiilor statului implicate in PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovatilor pentru intarzierea proiectelor fac ca perspectivele implementarii eficiente a PNRR, in 2022, sa fie inca sub semnul intrebarii.

Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionati estimau ca gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.

,,Asteptarile sunt mari, insa distanta dintre promisiuni si realitate, dintre planurile de pe hartie si implementarea acestora genereaza acest sentiment de reticenta. Sa speram ca autoritatile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate in PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 miliarde euro care reprezinta o gura de oxigen uriasa pentru economie’’, arata analiza.

In aceste conditii, dincolo de asteptarile optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.

,,Daca te uiti numai la premizele pe baza carora a fost construit bugetul, realizezi ca perspectivele sunt cel putin volatile. Aceasta culegere de bune intentii, cum poate fi definit planul statului pentru 2022, pleaca de la ideea unei cresteri economice de 4,6%, putin probabila in actualul context, a unei inflatii in scadere fata de 2021, a unui deficit de 5,84% si a unui curs euro de 4,98 lei. La cum arata perspectivele in acest moment, ne asteapta mai multe rectificari bugetare pentru ca, din pacate, motorul economic da semne de incetinire, iar inflatia in crestere combinata cu o posibila inghetare a economiei ar putea genera stagflatie, un scenariu extrem de daunator’’, arata analiza.

Dincolo de accentuarea diferentei dintre preturi si salarii, anul contrastelor se va simti in evolutia diferita a ramurilor economice. Vom avea industrii pe plus, precum sectorul IT, tot ce inseamna curierat, afaceri din zona medicala, comert online si constructii, dar si multe sectoare pe minus, precum cele asociate industriei prelucratoare si exporturilor.

Vestea buna este ca, dupa doi ani de convulsii, lanturile de aprovizionare ar putea reveni la normal, iar crize precum cea a semiconductorilor sau a costurilor legate de transporturile internationale, mai ales din China, vor fi depasite, cel mai probabil in a doua parte a anului.

Anul contrastelor va aduce, din pacate, si la o acutizare a perceptiei legate de mediul public vs. cel privat, mai ales in contextul lipsei fortei de munca.

,,Mediul bugetar a fost ferit in mare parte, in ultimii 2 ani, de efectele economice ale pandemiei. Salariile au fost inghetate la un nivel mai mare decit cel din sectorul privat, iar din 2022 vor reveni pe crestere. In plus, vor fi acordate din nou sporuri, bonuri de vacanta etc. Pentru marea majoritate a celor care lucreaza la privat, ideea unei cresteri salariale in 2022 ramane, din pacate, doar la nivel aspirational chiar daca inflatia a erodat puternic castigurile acestora’’, afirma Adrian Negrescu.

Pe ansamblu, perspectivele lui 2022 indica o accentuare a polarizarii sociale. Diferentele dintre bogati si saraci vor creste, iar clasa de mijloc va continua sa reprezinta doar un subiect de dezbatere.

,,Sa nu uitam ca avem numai 560.000 de romani care castiga peste 1000 de euro/luna si numai 50.000 cu salarii mai mari de 3000 euro. Restrangerea accesului la creditare si scumpirea finantarilor bancare vor taia, din pacate, si mai mult din apetitul romanilor pentru investitii, fapt care va influenta evolutia economica’’, mai arata analiza.

Cu o inflatie in crestere, cu credite mai scumpe si mai greu de luat, cu o pandemie care continua cu valul 5, premizele lui 2022 nu sunt deloc pozitive.

Daca majoritatea managerilor le-au luat in calcul atunci cand si-au construit bugetul pentru anul viitor, ramane ca si statul sa isi asume realitatea si sa isi construiasca guvernarea pe baze reale, cu masuri care sa stimuleze mediul de afaceri si sa evite sa-l transforme, din nou, in calul de bataie.

,,Masurile de temperare a inflatiei sunt absolut esentiale in urmatoarele luni, alaturi de cele privind reducerea evaziunii fiscale si optimizarea cheltuielilor publice. Speram ca 2022 nu va fi anul cresterilor de taxe, in care provocarile crizei sa fie rezolvate din pix, prin decizii administrative menite sa aduca mai multi bani la buget. Consecintele ar fi dezastruoase pentru mediul de afaceri’’, se mai spune in analiza companiei de consultanta Frames.