Estimam ca in Europa, ratele de economisire ale gospodariilor ar putea creste cu pana la 20 de puncte procentuale, ajungand la o medie de 36% in trimestrul 2 al anului 2020. Aceasta inseamna economii suplimentare de 1,3 trillioane EUR sau de 10% din PIB.
Economiile totale ar putea atinge un nivel record de 2,3 trilioane EUR. In anul 2009, economiile din cele 28 de state membre ale UE au crescut cu 100 miliarde de EUR, ajungand la un total de 1,1 trilioane EUR economii (anualizate) observate la momentul cel mai acut al crizei. Restrictiile cauzate de virusul Covid-19 au facut consumul in multe domenii - de la mancatul in oras la calatorii - practic imposibil. Consumul privat va scadea puternic, pierzand in timpul restrictiilor in medie 35% din nivelul normal. In plus, estimam ca 40 % din populatia activa va fi plasata in somaj tehnic, ceea ce ii va proteja partial veniturile, dar va duce la o pierdere de 20% pana la 40% din veniturile disponibile; astfel, venitul total al gospodariilor ar putea sa scada cu 8% pana la 16%. In general, rata economiilor va creste cu +5 puncte procentuale la o scadere a venitului total al gospodariilor cu 5 % si la o cadere a consumului privat cu 10 %.
In timpul procesului de relaxare progresiva a restrictiilor, economiile preventive ar putea deveni o problema: ratele de economisire sunt estimate sa ramana cu +6 puncte procentuale peste nivelurile anterioare crizei, respectiv la 21% la sfarsitul anului 2020. Astfel, nivelul ar fi de aproximativ 400 miliarde EUR, adica 3% din PIB. In vremuri instabile, gospodariile devin mai reticente la a-si asuma riscuri si se pot indeparta de consum sau de investitii. Aceste economisiri preventive influenteaza activitatea economica, mentinand-o sub potential. Surplusul de economii sau economiile preventive tind sa nu fie utilizate in scop de capitalizare pe termen lung, regasindu-se in depozite bancare. Probabil bancile vor inaspri conditiile de creditare si vor fi reticente in acordarea de imprumuturi noi in perioade de criza. In timpul procesului de relaxare a restrictiilor, estimam ca tot consumul privat va ramane cu 10% pana la 15% sub nivelurile anterioare blocajului, deoarece ne asteptam ca, in medie, o treime din angajatii aflati in somaj tehnic ar putea sa isi piarda locurile de munca. Cat timp nu exista un vaccin eficient impotriva Covid-19, tarile vor ramane vulnerabile la aparitia de noi focare ale pandemiei, ceea ce ar duce la repetarea fazelor de blocare si de repornire a economiei. Reactia evidenta a gospodariilor va fi cresterea economiilor, in special in tarile care au un nivel ridicat al datoriei gospodariilor si in tarile cu nivel ridicat de crestere a ratei somajului (tarile nordice, Olanda, Regatul Unit si, intr-o masura mai mica, Franta, Belgia, Spania si Portugalia).
Factorii de decizie ar trebui sa se concentreze pe politici care sa permita deblocarea economiilor. Increderea in primul rand: testele, mastile, protocoalele sanitare, tratamentele si vaccinurile vor contribui la crearea unui mediu favorabil pentru relansarea consumului:
- Programe specifice si complementare sistemelor existente. Sistemele de somaj tehnic si de garantii publice, foarte eficiente in perioada de criza, pot genera economisiri preventive din teama pierderii locului de munca si din inasprirea conditiilor de creditare. Evitarea efectelor exceptionale si a celor ireversibile ar putea ajuta finantarea unor investitii publice specifice (ecologice, digitale, de cercetare si dezvoltare) cu multiplicatori ridicati - inclusiv reducerea impozitelor pe profit si pe forta de munca, in loc sa se impoziteze consumul sau transferurile.
- Protectie sociala adaptata. Este foarte important ca populatia sa-si infranga temerile legate de investirea surplusului de economii, de exemplu pentru perioada tarzie a vietii. Cheia succesului sunt produsele adecvate - care combina siguranta, flexibilitatea si performanta pe termen lung - precum si mai multe investitii in educatia financiara, usurinta accesului la servicii de gestionare a averii si sprijin pentru persoanele cu venituri mici si medii, pentru a evita greselile din 2009.
- Fluiditatea structurala. Multiplicatorii fiscali si inclinatia catre consum depind de dimensiunea relativa a pietei interne a unei tari, de flexibilitatea salariilor, de dimensiunea stabilizatorilor automati la nivel macroeconomic si de nivelul datoriilor.