CNSP: Deficitul de forta de munca, nou risc pentru proiectele de investitii din PNRR

Pentru al doilea an consecutiv, in 2021 activitatea economica la nivel mondial a continuat sa se desfasoare in conditii de pandemie, virusul SARS COV 2 lovind in mai multe valuri statele lumii. Si in ceea ce priveste tara noastra criza sanitara s-a manifestat din plin, cu episoade mai mult sau mai putin severe. Astfel, pe parcursul intregii perioade de la inceputul anului 2021 s-a mentinut starea de alerta la nivel national, dar si cu intervale de carantina pe plan local. In aceste conditii, activitatea economica in unele domenii s-a desfasurat cu anumite limite ca urmare a masurilor luate in vederea limitarii raspandirii virusului (restrictii privind numarul de persoane, interval orar, etc.).

In perioada ianuarie-septembrie 2021, conform datelor „semnal” publicate de Institutul National de Statistica, produsul intern brut s-a majorat fata de perioada similara din anul precedent cu 7,1% pe serie bruta si cu 6,8% pe serie ajustata sezonier. Cresterea de 7,1% asigura astfel acoperirea declinului din primele 9 luni ale anului 2020 si realizarea unui spor de 1,8 puncte procentuale peste nivelul anului 2019.

Pe latura ofertei este de remarcat aportul sectorului agricol (anul 2021 fiind unul foarte bun pentru culturile cerealiere), acesta sustinand intr-o proportie ridicata avansul economiei (in jur de 1 punct procentual in aceasta perioada). Serviciile au avut, de asemenea, un aport pozitiv la cresterea economica, in cadrul acestora remarcandu-se serviciile din domeniul informatiilor si comunicatiilor, care se mentin la un nivel ridicat de performanta. Tot in sectorul serviciilor, cu evolutii semnificative se remarca ramura „comert, transport, hoteluri si restaurante” care, dupa contractiile importante din 2020, a reusit sa revina pe crestere, un rol important avandu-l domeniul HORECA, ca urmare a faptului ca o mare parte din populatie si-a efectuat, in acest an, vacantele in Romania. Constructiile, dupa o evolutie ascendenta in primul semestru al acestui an, au cunoscut o perioada de declin in trimestrul III, ca urmare a problemelor cu deficitul de forta de munca si a majorarilor semnificative inregistrate de preturile materiilor prime incepand din a doua parte a anului.

Dupa ce in 2020 inflatia anuala a continuat traiectoria descendenta, ajungand in luna decembrie la un minim de 2,06%, in conditiile unei contractii a cererii interne, anul curent a marcat o revenire a presiunilor inflationiste. Acestea au fost induse de contextul international al cresterii preturilor la unele materii prime, energie electrica si gaze naturale.

Astfel, majorarea pretului agregat de consum in tara noastra pana la 7,94% in octombrie 2021 s-a datorat in special scumpirilor produselor energetice:

- tarifele pentru energia electrica s-au majorat la inceputul anului datorita liberalizarii pietei energiei electrice (cresterea lunara de 18,4%), fiind urmate de o noua ajustare a 2 preturilor in luna iulie pentru serviciul universal (crestere lunara suplimentara de 4,2%). Aceste evolutii au condus la o majorare anuala in octombrie a tarifelor pentru energia electrica de 24,7%;

- tot in luna iulie a avut loc o crestere substantiala a preturilor gazelor naturale (crestere lunara de 20,5%) determinata de modificarea contractelor pentru consumatorii casnici, in concordanta cu evolutiile cotatiilor internationale. In octombrie a urmat o noua crestere fata de septembrie a preturilor gazelor naturale pentru populatie de 21,2%, cresterea anuala ajungand astfel la 46,1%;

- preturile la combustibili au avansat in ultimele 12 luni cu 23,5%, pe fondul majorarii cotatiilor internationale ale petrolului.

Preturile de consum pentru produsele autohtone au fost influentate de preturile productiei industriale, atat in mod direct, prin bunurile de folosinta indelungata, cat si indirect, prin bunurile intermediare al caror pret este inclus in preturile marfurilor manufacturate.

 

Preturile productiei industriale au urcat in luna septembrie cu 19,5% peste nivelul lunii similare a anului precedent, continuand ascensiunea in palierul pozitiv inceputa din decembrie 2020. Cresterea preturilor pe piata interna a fost mai accentuata, cu 5,9 puncte procentuale, fata de componenta externa (21,7% fata de 15,8%). Ecartul dintre preturile de productie in functie de destinatie indica o conservare a competitivitatii pentru produsele destinate pietei externe, in defavoarea celor de pe piata autohtona.

In structura, modificari importante de pret au avut loc in ramura prelucrarea titeiului. Fata de luna similara a anului anterior, moment la care piata petroliera continua sa aiba un nivel redus al productiei din cauza prabusirii cererii, preturile de productie pentru aceasta ramura au inregistrat o marire semnificativa de 80,2%. Majorari peste medie s-au mai inregistrat si in alte activitati industriale, in special determinate de cresterea preturilor la anumite materii prime: industria metalurgica (64,6%), prelucrarea lemnului (35,3%) sau fabricarea produselor chimice (25,9%).

O ascensiune a pretului s-a remarcat in sectorul producerii si furnizarii de energie electrica, gaze si apa calda (+38,5%), determinata pe de o parte de cresterea cererii de gaze naturale in vederea refacerii stocurilor, dar si limitarii ofertei de catre principalii furnizori.

In ceea ce priveste energia electrica, pe langa majorarea cotatiilor internationale, un factor important in dinamica preturilor l-a constituit cresterea tarifelor certificatelor de emisii CO2, in contextul in care oferta de energie eoliana s-a redus din conditii climatice nefavorbile, fiind inlocuita cu energia din termocentrale clasice.

 

Costul in constructii in luna august 2021 a inregistrat de asemenea o dinamica ridicata de 14,9%, fata de aceeasi luna a anului anterior, pe fondul scumpirii materialelor de constructii (+32,6%), tendinta manifestata si pe pietele internationale. Costul in constructii s-a majorat in special in cazul cladirilor rezidentiale (+15,5%), in timp ce pentru constructiile ingineresti (realizate in principal din fonduri bugetare si fonduri europene) preturile au fost mai ridicate cu 14,8%.

 

Deficitul contului curent al balantei de plati a inregistrat dupa primele 9 luni un nivel de 11,5 mld. euro, cu 3,7 mld. euro mai mult decat in aceeasi perioada din anul 2020. Componenta serviciilor a contului de bunuri si servicii a continuat sa fie afectata de pandemia de coronavirus, astfel incat excedentul inregistrat de balanta serviciilor s-a situat cu 6,1% sub nivelul realizat in primele 9 luni ale anului 2020, cu o valoare de 6,5 mld. euro. Imbunatatirea activitatii in domeniul constructiilor si intensificarea serviciilor de transport au generat cresteri ale excedentelor acestor componente ale balantei de plati cu 5,1%, respectiv 4,5%.

Balanta veniturilor primare s-a inchis cu un sold negativ de 2,5 mld. euro, remunerarea salariatilor si alte venituri primare neputand acoperi pierderea de 7,2 mld. euro consemnata pe componenta de investitii. In acelasi timp, balanta veniturilor secundare a inregistrat un sold pozitiv de 817 mil. euro, excedentul inregistrand o scadere cu aproape 32%, in conditiile unui nivel mai redus al sumelor incasate din cooperare internationala si o suplimentare a platilor efectuate in contul contributiilor la bugetul UE.

Principala cauza a deteriorarii soldului contului curent a fost reprezentata de majorarea deficitului comercial cu 2,7 mld. euro, pana la valoarea de 16,3 mld. euro.

Schimburile comerciale internationale au inceput sa se intensifice pe masura ce au fost reluate fluxurile de aprovizionare si s-a extins procesul de vaccinare a populatiei. Potrivit celor mai recente date publicate de INS, in primele 9 luni ale anului 2021, exporturile Romaniei au inregistrat o majorare cu 21,7% fata de perioada corespunzatoare a anului 2020 si au insumat valoarea de 54,5 mld. euro. Importurile de bunuri au insumat 71,3 mld. euro in perioada respectiva, cresterea (+23,2%) fiind superioara celei a exporturilor. Evolutia achizitiilor internationale arata faptul ca cererea de bunuri tinde sa se redreseze, iar dinamica importurilor recupereaza pierderea inregistrata pe parcursul anului 2020.

In aceste conditii, balanta comerciala a Romaniei s-a inchis, dupa primele trei trimestre ale anului 2021, cu un deficit FOB-CIF in valoare de 16,7 mld. euro, generat in proportie de 73,3% de catre zona intra a schimburilor de bunuri. Sectorul de masini si echipamente pentru transport a inregistrat un deficit de 510,4 mil. euro, pe fondul restrangerii productiei, care se confrunta cu dificultati in aprovizionarea cu semiconductori. In acelasi timp, pe zona de petrochimie (produse farmaceutice, ingrasaminte, materiale plastice etc.) s-a inregistrat un sold negativ al schimburilor internationale de 7,7 mld. euro, care a reprezentat mai mult de 46% din pierderea consemnata pe total.

 

Evolutiile sectoriale din primele noua luni ale anului curent indica o revenire a activitatii aproape in toate sectoarele economice. De mentionat insa faptul ca pentru trimestrul al doilea datele statistice au fost ajutate de un puternic efect de baza, in conditiile in care economia romaneasca a cunoscut o contractie semnificativa odata cu aparitia pandemiei si declararea starii de urgenta la sfarsitul lunii martie 2020. In aceste conditii, o analiza obiectiva a evolutiei indicatorilor sectoriali impune raportarea in paralel la anul 2019, considerat ca an cu o evolutie economica normala, nealterata de socuri pe partea ofertei si a cererii.

Rezultatele din ianuarie-septembrie 2021 arata un avans al volumului productiei industriale cu 10,5% comparativ cu perioada similara a anului 2020, dar o reducere de 2,9% fata de aceeasi perioada din anul 2019, ceea ce indica faptul ca sectorul industrial se afla inca intr-un proces de recuperare.

Per ansamblu, evolutiile moderate din industrie observate in ultima perioada se datoreaza in principal influentei sectorului auto care a realizat o reducere a productiei de 17,2 puncte procentuale fata de perioada corespunzatoare din 2019. Cauzele se regasesc in dificultatile de aprovizionare cu microcipuri, ceea ce a condus la blocaje pentru cele doua societati, Dacia si Ford, care au fost nevoite sa intrerupa temporar productia de autoturisme. Pe langa industria auto sunt si alte ramuri afectate insa de cresterea cotatiilor internationale la produsele energetice. In aceasta categorie amintim ramura prelucrarea titeiului (cu reduceri de peste 30 de puncte procentuale in iulie-septembrie 2021 fata de perioada corespunzatoare din 2019) si industria chimica, unde majorarile de pret la gazele naturale au redus nivelul productiei. Este de mentionat performanta buna a industriei chimice din anul 2020, cand activitatea a fost favorizata de preturile reduse la gazele naturale, fiind printre putinele ramuri industriale cu rezultate pozitive. Raman insa ramuri pentru care procesul de revenire este dificil, precum cele ale industriei usoare, pierderile cotelor de piata la export din perioada pandemiei nefiind inca recuperate.

Daca privim evolutia din primele 9 luni ale anului 2021 raportata la 2020, ritmul de crestere dupa pandemie este diferentiat, cele mai ridicate valori inregistrandu-se in zonele cu productii orientate spre export: fabricarea echipamentelor electrice (+21,6%), fabricarea de masini, utilaje si echipamente (+20,0%) si industria auto (+18,1%). La acestea se adauga si extractia carbunelui (+23,9%) in conditiile compensarii deficitului de energie electrica produsa in centralele eoliene cu cea produsa in termocentrale.

 

Sectorul de constructii s-a mentinut in teritoriul pozitiv pe tot parcursul perioadei de criza, contribuind semnificativ la atenuarea declinului economic. Semestrul I al anului curent s-a incheiat cu rezultate in marja estimata (+5,9%), desi cresterile pronuntate din aceeasi perioada a anului trecut au manifestat un efect de baza nefavorabil. Cel de-al treilea trimestru indica totusi o decelerare a activitatilor de constructii, sectorul inregistrand o scadere de 7,5%. In aceste conditii, avansul lucrarilor de constructii a urcat in primele noua luni doar la 0,4% fata de perioada ianuarie - septembrie 2020.

Dupa primele 3 trimestre din acest an volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul a avansat cu 11,9% fiind sustinut in special de vanzarile de produse nealimentare (+17,6%). Desi intr-un ritm mai scazut decat anul trecut, clientii s-au orientat in continuare spre cumparaturile online, comertul cu amanuntul pe acest segment inregistrand o crestere de 13,2%. Comertul cu carburanti a avansat cu 11,8%, datorita cresterii mobilitatii in conditiile ameliorarii pandemiei in perioada de vara si revigorarii turismului.

Serviciile de piata prestate populatiei s-au redresat pe parcursul anului 2021, majorandu-se cu 39,5% in primele 9 luni. Evolutia a fost sustinuta de cresterea cu 43,6% a componentei hoteluri si restaurante, iar redresarea a fost vizibila in ultimele luni si in cazul activitatii agentiilor de turism. Dinamici semnificative au inregistrat si serviciile de infrumusetare si coafura (40,8%) si jocurile de noroc si alte activitati recreative (36,4%). Cu toate acestea, dupa primele 9 luni volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piata prestate populatiei se situeaza cu circa 6,4% sub perioada corespunzatoare din 2019.

 

Principala sursa de ingrijorare si incertitudine ramane persistenta pandemiei, raspandirea variantei Delta a virusului si posibilitatea aparitiei de noi variante la care vaccinul sa aiba un raspuns limitat, dublata si de o rata scazuta a vaccinarii. Introducerea de noi restrictii daca progresul campaniilor de vaccinare va fi limitat iar obiectivele stabilite nu vor fi atinse, pot frana cresterea economica.

Preturile marfurilor si-au continuat cresterea odata cu consolidarea activitatii economice. Inflatia poate ramane la nivele ridicate daca dezechilibrul cerere-oferta continua pe un termen mai lung, punand astfel presiune pe preturi si pe asteptarile inflationiste. Continuarea majorarii preturilor la energie poate sa accentueze inflatia si sa conduca la scaderea cererii atat pe piata externa, cat si pe cea interna.

Perturbarile pe lanturile de distributie si criza semiconductorilor continua sa reprezinte riscuri ce pun presiune pe producatorii auto si se asteapta sa se manifeste si in prima parte a anului urmator, afectand exporturile de bunuri, in special in cazul industriei auto. Lipsa cipurilor reprezinta doar o parte a problemei, cresterile preturilor de productie si accesul limitat la materii prime (otel, rasini de plastic) putand conduce la majorari de costuri si la diminuari de productie.

Accentuarea deficitului de forta de munca, in special cea calificata, in sectoare precum constructiile, reprezinta un alt risc, in contextul implementarii proiectelor de investitii din PNRR.

Pe de alta parte, daca reformele si investitiile prevazute in PNRR se materializeaza mai repede decat se estimeaza, vor avea un impact pozitiv asupra competitivitatii si cresterii economice. La nivel national, mix-ul de politici trebuie sa se adapteze la evolutia pandemiei si la conditiile economice.

 

Prognozele de toamna ale principalelor institutii internationale au fost in general revizuite in sus, in special in cazul evolutiei economiei europene, ca urmarea a redresarii economice peste asteptari din prima parte a acestui an, a eficientei campaniilor de vaccinare si datorita sprijinului din partea politicilor guvernamentale. Cu toate acestea, reticenta populatiei la vaccin si infectiozitatea crescuta a noilor valuri ale pandemiei mentin un grad de incertitudine al prognozelor, dublat si de perspectivele majorarii inflatiei si schimbarile asociate conditiilor financiare globale.

Fondul Monetar International (octombrie 2021) estimeaza o crestere economica la nivel global de 5,9% pentru 2021 (cu 0,1 pp sub valorile din prognoza de primavara), urmand ca aceasta sa se tempereze pana la 4,9% in anul 2022 (neschimbata fata de estimarea anterioara). Revizuirea in jos pentru 2021 se datoreaza in special evolutiei economiilor avansate, datorita perturbarilor pe lanturile de aprovizionare, dar si economiilor in dezvoltare cu venituri mici ca urmare a inrautatirii contextului pandemic. Evolutia este partial contrabalansata de perspectivele favorabile pe termen scurt evidentiate in cazul unor economii emergente exportatoare de marfuri sau in curs de dezvoltare.

Pentru Romania, expertii FMI estimeaza un avans al PIB de 7,0% in acest an (o imbunatatire de 1 p.p. fata de prognoza de primavara) si o temperare pana la 4,8% in 2022. In acest context, la nivelul anului curent, Romania inregistreaza a 4-a cea mai ridicata crestere economica din UE, dupa Irlanda (13%), Grecia (8,5%) si Ungaria (7,6%). In ceea ce priveste evolutia preturilor de consum (IAPC), in contextul cresterilor semnificative ale preturilor materiilor prime si produselor energetice, ale cotatiilor petrolului, estimarile FMI pentru acest an au fost revizuite in sus cu peste 1 pp, pana la 4,3%, dupa care se asteapta ca inflatia sa revina pe un trend descendent, pentru anul 2022 preturile fiind estimate a se majora cu 3,4%.

 

Cele mai recente date publicate de Banca Mondiala (octombrie 2021) indica un avans economic al regiunii Europa si Asia centrala de 5,5% in acest an si 3,4% in 2022. Datorita evolutiei peste asteptari din prima parte a anului 2021, estimarile de crestere au fost imbunatatite cu 1,6 pp fata de prognoza de vara.

Pentru economia romaneasca se asteapta sa se inregistreze un avans al PIB de 7,3% in 2021 (cu o ajustare de 1,3 p.p. fata de prognoza din luna iunie) urmata de 4,8% in 2022 (+0,3 pp fata de estimarea anterioara). Capacitatea Romaniei de a absorbi fonduri europene va reprezenta cel mai important element in asigurarea sustenabilitatii procesului de redresare. In scenariul cu 100% absorbtie a fondurilor din PNRR, cresterea reala va fi mai mare, in medie cu 1 pp, in perioada 2021-2026.

In prognoza de toamna a Comisiei Europene (noiembrie 2021) se estimeaza o crestere economica pentru anul curent de 5,0%, atat la nivelul UE27 cat si in zona Euro. Revizuirea in sus fata de prognozele anterioare se datoreaza redresarii mai rapide a economiei europene dupa recesiunea din 2020.

Pentru Romania, CE prognozeaza o crestere economica de 7,0% in acest an si respectiv 5,1% in 2022. Astfel, Romania este plasata in top 5 State Membre cu cele mai mari avansuri economice in acest an. Inflatia medie anuala (masurata prin IAPC) va ajunge la 4% pana la sfarsitul anului 2021, in principal ca urmare a preturilor mai mari la energie electrica si combustibili si este de asteptat sa ramana la acelasi nivel si in 2022.

 

Prognoza de toamna pentru anul 2021 a mentinut nivelul cresterii economice la 7% ca si in estimarea precedenta. Aceasta majorare va asigura acoperirea contractiei economice din 2020 datorata pandemiei SARS COV2 si va conduce totodata si la un spor de 2,8% peste nivelul anului 2019.

Pentru industrie s-a estimat o crestere a valorii adaugate brute de 5,9%, ajustarea fiind in jos cu 1,8 puncte procentuale fata de prognoza de vara, ca urmare a dificultatilor inregistrate in procesele de aprovizionare. Industria va contribui astfel cu 1,2 puncte procentuale la dinamica PIB in 2021, dar nu va asigura recuperarea contractiei (-9,1%) inregistrate in anul 2020.

Agricultura a consemnat o evolutie peste asteptari in acest an, inregistrandu-se productii record la culturile de paioase, ceea ce a condus la estimarea unui spor al valorii adaugate brute de 20,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai sus decat in estimarea precedenta. In conditiile date, contributia acestui sector la sustinerea majorarii reale a PIB a fost una considerabila, estimandu-se a ajunge la 0,8 puncte procentuale la nivel anual.

Sectorul constructiilor, dupa un ritm sustinut in 2020, s-a confruntat in ultima perioada din anul curent cu o serie de dificultati legate de cresterea preturilor materialelor de constructii, dar si cu cea a deficitului de forta de munca ceea ce a condus la incetinirea ritmului de activitate in acest domeniu. Astfel, pentru anul 2021 s-a estimat un nivel al VAB de numai 0,2%, in scadere cu 5,9 puncte procentuale comparativ cu estimarea din vara.

Pentru sectorul tertiar a fost anticipata o dinamica usor majorata la 6,8%, considerand un ritm de recuperare mai accelerat pentru serviciile a carora activitate s-a diminuat simtitor in anul 2020 din cauza crizei sanitare (comert, transport, hoteluri, restaurante). Domeniul informatiilor si comunicatiilor se va mentine in zona ritmurilor superioare, ceea ce va reprezenta un element important in cresterea PIB, cu un aport ridicat de 4,1 puncte procentuale.

Pe latura cererii, principalul factor al cresterii economice in anul 2021 l-a constituit consumul privat, cu o contributie de 4,9 puncte procentuale. Dinamica investitiilor (FBCF) s-a mentinut de asemenea ridicata (+8,2%), dar a fost revizuita in jos cu 0,6 puncte procentuale ca urmare a incetinirii activitatii in constructii. O contributie pozitiva la dinamica PIB a fost consemnata de variatia stocurilor (1,4 puncte procentuale), agentii economici manifestand tendinta de constituire de stocuri pentru asigurarea continuitatii activitatii in cazul aparitiei unor perturbari in lanturile de aprovizionare.

Pe partea cererii externe, se estimeaza o crestere a exporturilor de bunuri si servicii cu 9,4%, in timp ce importurile de bunuri si servicii se vor majora cu 12,4%, ceea ce va conduce la un aport negativ al exportului net la rata de crestere economica cu 1,7 puncte procentuale.

 

Pentru anul 2022 s-a estimat o crestere economica de 4,6%, in scadere cu 0,3 puncte procentuale fata de prognoza de vara. Ajustarea in jos a fost determinata de majorarile preturilor la energie si materii prime, dar si de prelungirea dificultatilor din procesul de aprovizionare. De asemenea, pentru anul viitor persista incertitudinea privind evolutia crizei sanitare, a campaniei de vaccinare, dar si de aparitia unor noi valuri, etc. ceea ce poate conduce la impunerea unor noi masuri restrictive pentru a limita raspandirea virusului si a reduce efectele negative ale acestuia.

In aceste conditii, in prognoza de toamna, pentru industrie s-a estimat o crestere a VAB cu 4,4%, in scadere cu 0,3 puncte procentuale fata de estimarea precedenta, in conditiile in care se preconizeaza ca vor continua intreruperile in lanturile de aprovizionare, cu precadere in prima jumatate a anului. Pentru agricultura majorarea VAB a fost prevazuta la 3,1%, ajustarea in jos fiind consecinta efectului de baza, anul 2021 fiind unul foarte bun pentru agricultura romaneasca.

Per ansamblu, constructiile si serviciile isi vor pastra nivelul de dinamica al VAB estimat in prognoza de vara, respectiv 9,0% si 4,3% (pentru servicii o usoara diminuare cu 0,1 puncte procentuale). Constructiile vor beneficia, de asemenea, de un impuls venit din proiectele initiate prin PNRR.

Pe componente de cerere, pentru formarea bruta de capital fix cresterea este estimata la 9,3%, pastrandu-se nivelul din prognoza de vara, accentul fiind pus pe atragerea fondurilor din PNNR, 2022 fiind si primul an in care se va beneficia de investitii realizate prin aceste surse de finantare. Consumul privat va avea o evolutie prudenta (+4,5%), cu o ajustare in jos a dinamicii cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu prognoza de vara, consecinta a cresterii moderate a puterii de cumparare sub influenta accelerarii inflatiei in perioada septembrie 2021-aprilie 2022. Pentru sectorul extern, estimarile din prognoza de toamna sunt ajustate usor in scadere (0,2 puncte procentuale) pentru ambele componente, reducere determinata de dificultatile in procesele de aprovizionare care conduc la diminuarea volumului de activitate. In aceste conditii, exportul net isi va mentine aportul negativ la cresterea PIB (-1,1 puncte procentuale), evidentiindu-se o corectie pozitiva fata de anul precedent.

In perioada 2023 – 2025 produsul intern brut va avansa in medie cu 4,9% anual, modelul economic bazandu-se pe o accelerare a investitiilor in conditiile unei absorbtii cat mai bune a fondurilor din PNRR si din cadrul financiar multi-anual. Ritmul mediu anual de crestere al FBCF este estimat la circa 9%, ceea ce se va conduce la contributii de 2,1-3 puncte procentuale la dinamica reala a PIB. De asemenea, rata de investitii se va majora an de an, ajungand la orizontul anului 2025 sa depaseasca usor 30%. Exportul net isi va mentine contributia negativa pe intreg intervalul de prognoza, inregistrand totusi o tendinta de diminuare treptata.

Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al constructiilor pentru care se prevede o crestere medie anuala a valorii adaugate brute de 9,3%, bazata in mare parte pe derularea proiectelor finantate din PNRR. Pentru sectorul tertiar se estimeaza un spor mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru intreprindere, etc.), si in cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evolutie sustinuta. In ceea ce priveste sectorul industrial, ritmul anual de crestere este estimat la 4,7%, cu dezvoltarea cu precadere a ramurilor cu tehnologii avansate si aport sporit de valoare adaugata bruta.

Accelerarea ratei anuale a inflatiei in perioada ulterioara prognozei de vara a condus la o ajustare in sens ascendent a estimarilor pentru anul curent cu 0,8 puncte procentuale pentru media anuala a inflatiei (5,0%) si cu 2,7 puncte procentuale pentru inflatia la sfarsitul anului (7,7%). Pentru ultimele doua luni din 2021 s-a considerat o temperare a dinamicii la nivelul lunii noiembrie, datorita intrarii in vigoare a Legii nr. 259/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale pentru sezonul rece 2021 - 2022, cat si a Legii nr. 226/2021 privind consumatorul vulnerabil.

Trendul ascendent inflationist urmeaza a fi reluat la inceputul anului viitor, odata cu modificarea tarifelor la energie electrica pentru consumatorii din sistemul universal si renegocierea majoritatii contractelor pentru cei din sistemul concurential.

Un nou puseu inflationist este asteptat a se manifesta in luna aprilie 2022, dupa incheierea masurilor de sprijin pentru populatie, intregul cost al preturilor pentru energia electrica si gazele naturale fiind suportat de consumatorii casnici. Pentru consumatorii din sistemul universal este posibila o noua ajustare de pret la inceputul lunii iulie 2022, ajustare insa greu de estimat, fiind corelata cu evolutia pietei din acel moment.

In ceea ce priveste evolutia pretului pentru combustibili, acesta a fost estimat a avea o traiectorie usor descendenta, in concordanta cu tendintele cotatiilor internationale ale petrolului, fara a mai exercita presiuni inflationiste suplimentare.

Cresteri de preturi sunt estimate si pentru celelalte categorii de marfuri si servicii, mai reduse insa ca amplitudine, ca urmare a transpunerii majorarilor costurilor de productie in preturile finale. Influentele se vor resimti, pe langa cresterea preturilor produselor energetice, din partea cotatiilor unor materii prime, inclusiv produse agroalimentare, continuarea manifestarii unor sincope in lanturile de productie, cresterea costurilor salariale si a persistentei unui deficit de forta de munca.

In aceste conditii se estimeaza pentru anul 2022 o inflatie medie anuala de 6,5%, iar la sfarsitul anului (decembrie/decembrie an anterior) o crestere a preturilor de consum de 4,7%. Prognoza este, insa, marcata de mentinerea unui climat de incertitudine si riscuri care se pot manifesta pe mai multe paliere. In acest context mentionam evolutiile viitoare ale cotatiilor internationale, nivelul transmiterii costurilor de productie asupra bunurilor de consum sau efectele masurilor de politica monetara privind reducerea anticipatiilor inflationiste.

Pe termen mediu, in lipsa altor socuri, tendinta inflatiei este de atenuare, spre mijlocul intervalului tintit de Banca Nationala.