Eforturile statelor membre UE de a directiona fondurile din Mecanismul de Redresare si Rezilienta in valoare de 672 de miliarde euro catre actiuni climatice sunt subminate de investitii care ar putea dauna mediului si climei, arata un nou raport al coalitiilor organizatiilor non-guvernamentale CAN Europe si CEE Bankwatch Network.Raportul analizeaza zece planuri prezentate Comisiei Europene de Cehia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia si Spania si aprobate de Consiliu pentru a accesa fondurile.
Mecanismul a fost constituit pentru a ajuta statele membre sa contracareze efectele pandemiei si sa finanteze o redresare ecologica. Este necesar ca cel putin 37% din investitiile unei tari sa abordeze urgenta climatica si ca toate reformele si investitiile incluse in planurile nationale de redresare sa nu dauneze obiectivelor de mediu.
Cu toate acestea, mai multe tari au prioritizat masuri precum investitiile in termocentrale pe gaz fosil in detrimentul surselor de energie regenerabila. De exemplu, Italia, Romania, Cehia si Slovacia intentioneaza sa finanteze infrastructura pentru gazul fosil, ca parte a masurilor mai ample de renovare si incalzire a cladirilor, riscand investitii nerecuperabile din punct de vedere financiar si care contrazic obiectivele climatice.
„Indemnam statele membre si Comisia Europeana sa asigure o redresare ecologica veritabila pe parcursul implementarii planurilor de redresare si a altor fonduri UE. Acest lucru inseamna cresterea ponderii investitiilor pozitive pentru clima, cu respectarea pe deplin a principiului „a nu aduce prejudicii asupra mediului”. Este esential sa realizam ca investitiile din planurile de redresare alocate tranzitiei ecologice sunt adesea mici in comparatie cu nevoile reale din statele membre”, a spus Isabelle Brachet, EU Fiscal Reform Policy Coordinator la CAN Europe.
PNRR include construirea unui sistem de distributie a gazelor fosile, in Oltenia
In Romania, PNRR-ul include construirea unui sistem de distributie a gazelor fosile in Oltenia, care a fost acceptat doar pentru ca va fi folosit partial pentru transportul hidrogenului verde. Este adevarat ca dezvoltarea hidrogenului pe baza de surse regenerabile este necesara pentru sectoarele greu de electrificat, cum ar fi productia de otel, chimicale, aviatie si transport naval. Planul Romaniei este de a utiliza hidrogenul amestecat cu gaz fosil pentru incalzire, unde este ineficient si costisitor.
In acelasi timp, raportul identifica si masuri pozitive pentru tranzitia energetica. In Romania, Italia si Spania au fost propuse extinderea surselor de energie regenerabila si modificarea legislatiei, in timp ce Slovenia si Lituania au inclus reforme pentru transportul public.
Mai exact, masurile pentru o recuperare economica verde din PNRR-ul Romaniei acopera oficial 41% din buget, insa conform instrumentului Green Recovery Tracker, care utilizeaza o metodologie de etichetare verde mai riguroasa decat Comisia Europeana, planul contine finantari sustenabile in proportie de doar 24%, in timp ce 12,8% dintre fonduri vor avea impact negativ asupra mediului.
Raportul analizeaza si transparenta decizionala cu privire la planificarea si implementarea reformelor din PNRR. In Romania implementarea pe anumite componente ale planului a inceput deja, dar nu exista un sistem de monitorizare si transparentizare a investitiilor propuse.
„Investitiile in gaz fosil ingreuneaza tranzitia energetica. Pe de o parte investim in infrastructura pe care o vom inlocui peste 10 ani de la darea in folosinta, deci costul tranzitiei se dubleaza, iar pe de alta parte gazul fosil are un impact semnificativ asupra sistemului climatic prin emisiile de carbon si metan. Dezvoltarea sustenabila, cu impact pozitiv asupra cetatenilor si mediului se poate face doar prin energie regenerabile, in combinatie cu alte masuri de stocare, eficienta energetica, digitalizare si descentralizare a productiei”, declara Laura Nazare, coordonatoarea campaniei tranzitie energetica, Bankwatch Romania.
