Roller coaster printre proiecte, in cautarea calitatii
"Drumul pana la o noua cladire e deseori dificil, dar calatorim alaturi de client de la prima pana in ultima zi"
![\"\"](\"http://www.agendaconstructiilor.ro/files/images/CS/DICO/POZA_1.jpg\")
In cele peste doua decenii de experienta pe piata romaneasca de arhitectura si proiectare, biroul Dico si Tiganas a semnat proiecte emblematice, precum Sala Polivalenta din Cluj-Napoca, stadioanele Cluj Arena si Ion Oblemenco din Craiova, cladirea de birouri Binarium, spitalul Monza Ares din Cluj-Napoca si multe altele. In total, peste 2,8 milioane de metri patrati de constructii proiectate, din care s-au realizat 1,5 milioane mp, prin 350 de proiecte pentru mai mult de 140 de clienti publici si privati, fara compromisuri. Compania a luat fiinta in urma cu peste 23 de ani, dupa ce colaborarea dintre cei doi fondatori, inginerul Florin Dico si arhitectul Serban Tiganas incepuse deja din dorinta de a proiecta si inova prin proiecte. Echipa clujeana de specialisti a adoptat, din 2013, si instrumentarul BIM, fiind unul dintre pionierii acestui mod de lucru in Romania.
"Urbanismul, arhitectura, ingineria si instalatiile se contopesc in fiecare proiect. Pentru a obtine calitate, fiecare trebuie sa aduca contributii printr-o abordare holistica si echilibrata", este filozofia Dico si Tiganas.
Biroul Dico si Tiganas a pornit dupa ce colaborarea dintre cei doi fondatori, inginerul Florin Dico si arhitectul Serban Tiganas incepuse deja din dorinta de a proiecta si inova prin proiecte. "Eram amandoi dupa circa zece ani de la absolvire, dupa diferite experiente de cariera, cand ne-am dat seama ca suntem interesati de cum se poate proiecta in Romania alaturand mai multe profesii si folosind computerele ca mediu unic, intr-un moment in care calcul si hartia intinse pe plansete inca dominau aceste activitati", isi aminteste Serban Tiganas. Primul proiect realizat in noua formula a fost remodelarea unei cladiri de birouri pentru o fabrica ce apartinea unui grup belgian care producea, la Blaj, berea Bergenbier. "Am folosit multe inovatii la acest prim proiect. Nu le-am fi putut controla fara aportul computerelor. Ne-am dat seama ca arhitectura industriala este un domeniu exigent si satisfacator care, pe langa rationalism si rigoare, te provoaca sa realizezi spatii inteligente si atragatoare pentru cei care muncesc acolo. Acest inceput ne-a prilejuit mai tarziu, peste alti 5-6 ani, ocazia de a ne dedica unei nise a proiectelor industriale pentru clienti cu care am avut peste cincisprezece ani de colaborare si progres. Bosch, De Longhi si Emerson sunt grupurile cu care am lucrat serii de dezvoltari industriale in parcuri dedicate", mai spune Serban Tiganas.
La doar un an de la infiintarea firmei, biroul de arhitectura a contractat si primul proiect de locuinte sociale pe care il lansa Ministerul Lucrarilor Publice, dupa primul deceniu postrevolutionar in care statul nu a construit nicio locuinta. "A fost experienta care ne-a determinat sa crestem de la o firma mica, de 4-5 oameni, la una de peste 25 de arhitecti si ingineri. Intalnirea cu grupul de firme britanice Mivan Engineering si Kier International a fost providentiala. Au construit dupa proiectele noastre peste 1.800 de locuinte in 100 de cladiri, amplasate in 26 de orase din toata Romania in aproape patru ani. Aceasta colaborare a fost, pentru noi, lectia practica de management care ne-a propulsat in etapa urmatoare de viata a biroului nostru. Rezultatul a fost nu doar faptul ca am vorbit cu totii limba engleza pentru constructii. Intreaga echipa a deprins exigentele proiectului de executie si a colaborarii cu antreprenori internationali. Cea mai importanta invatatura a acestei perioade a fost aceea ca e nevoie sa ai un sistem de lucru bine pus la punct si inteles, dar pe langa acesta mai trebuie sa ai si o echipa cu oamenii potriviti pentru fiecare pozitie", mai spune arhitectul.
"Am realizat peste 3.500 de locuinte, dar dupa 2015 ne-am oprit, (...) pentru ca din foamea de profit a investitorilor a rezultat o presiune pentru compromisuri realizate mai ales pe santier"
Dupa anii de activitate intensa cu santierele in toate colturile tarii, de la Mangalia la Turnu Severin si de la Craiova la Suceava, trecand prin Sibiu, Gheorgheni si Braila, compania Dico si Tiganas a inceput sa se pregateasca pentru o altfel de prezenta in piata, colaborand in special cu dezvoltatorii locali care isi incepeau cursa pentru realizarea de locuinte. Au continuat proiecte majore de locuire colectiva, dar si proiecte experimentale pentru locuirea unifamiliala.
"Am incercat sa lucram cu cei care doreau sa ridice stacheta calitatii, sa aiba succes in piata prin a construi ansambluri si cladiri tot mai bune, atat din perspectiva spatiala cat si din cea a eficientei si calitatii executiei. Am realizat peste 3.500 de locuinte in anii care au urmat, pana la criza economica si dupa ea, dar dupa 2015 ne-am oprit, renuntand la cateva contracte bune, in derulare. Ne-am oprit pentru ca din foamea de profit a investitorilor a rezultat o presiune pentru compromisuri realizate mai ales pe santier, pentru a altera orice poate fi facut mai ieftin, fara nicio responsabilitate pe termen lung si fata de utilizatorii finali, locuitorii. Portofoliul nostru de lucrari realizate, dar si de proiecte de locuinte care nu s-au concretizat, este populat mai ales cu exercitii prin care am folosit ceea ce am invatat la proiectele anterioare si am incercat sa fim mereu cu un pas inainte. Avem convingerea ca asa trebuie sa evolueze domeniul locuirii. Am construit in Cluj, Sibiu, Bucuresti. Si totusi, in general, aceasta piata e dominata de proiecte care arhitectural sunt, as spune fara rezerve, bolnave", mai spune Serban Tiganas.
Un salt major: colaborarea cu Bosch si dezvoltarea modului de lucru in BIM
Dupa anul 2005, compania s-a dedicat mai ales proiectelor din domeniul productiei, incepand colaborarea, pe care o continua si astazi, cu grupul german Bosch. "Am realizat impreuna, intr-un ritm constant si sustinut, campusuri industriale cu cladiri de productie, dotari pentru educatie duala, cantine, depozite si cladiri pentru cercetare si dezvoltare. Trebuie sa amintesc aici de colaborarea exceptionala cu liderul echipei de dezvoltare patrimoniala a centralei Bosch de la Stuttgart, arhitectul Christoph Schubert, coordonatorul timp de mai multe decenii a tot ce a insemnat proiectele de dezvoltare de pe tot mapamondul. Domnul Schubert, nascut in Romania, este un profesionist riguros si implicat, ne-a invatat inca de la prima lucrare ca fiecare proiect nou trebuie sa fie mai bun decat precedentul. Vorbea foarte serios si asa a fost in cei peste 15 ani care au urmat. Poate multi arhitecti nu considera constructiile industriale ca fiind prilej de manifestare a maiestriei, fiind doar cutii care contin procese de fabricatie. Nu este deloc asa. Am descoperit si am dezvoltat impreuna cu partenerii nostri de la Bosch spatii pentru oameni creativi si performanti, care realizeaza tehnologiile viitorului", povesteste Serban Tiganas.
Mai multe dintre proiectele acestea au fost publicate si premiate la saloane de arhitectura, in anii care au urmat, ceea ce a insemnat ca eforturile echipei au fost sesizate.
In paralel, specialistii de la Dico si Tiganas au dezvoltat mai multe proiecte pentru domeniul productiei de tehnologie, bunuri de consum sau industria alimentara. In aceeasi perioada a dezvoltat si modul de lucru in BIM, care s-a dovedit a fi etapa urmatoare a firmei. Aceasta formula a permis colaborarea cu parteneri internationali, alaturi de care a realizat in BIM proiecte de centre pentru date amplasate in zone indepartate, precum nordul Suediei, aproape de Cercul Polar, in Golf, sudul Africii, America Latina sau California.
![\"\"](\"http://www.agendaconstructiilor.ro/files/images/CS/DICO/POZA_2.jpg\")
Calea catre lumea foarte speciala a constructiilor sportive, momentul de notorietate
Programul de arhitectura care a adus cea mai mare notorietate companiei clujene de arhitectura a fost cel al dotarilor pentru sport, stadioane si sali polivalente. Noua calatorie a inceput din zona privata, cand echipa CFR Cluj, care a devenit o mare campioana la fotbal in ultimii 15 ani, avea nevoie de o modernizare a stadionului. "Am realizat un proiect amplu, radical si curajos, care insa, spre dezamagirea noastra, nu a putut fi construit dintr-un motiv clar: echipa s-a calificat in Champions League si trebuia sa joace la Cluj in mai putin de un an cu Chelsea. Schimbarea de obiectiv ne-a prilejuit o colaborare spectaculoasa cu o firma olandeza specializata in tribune metalice demontabile, de mare capacitate", isi mai aminteste Serban Tiganas. Noua tribuna, realizata intr-o formula hibrida, cu o infrastructura din beton armat, cuprinzand parcari, vestiare si spatii tehnice si o suprastructura din otel cu asamblari metalice demontabile, a fost gata intr-un timp record.
Aceasta experienta a deschis calea biroului de arhitectura catre lumea foarte speciala a constructiilor sportive. Au urmat Stadionul Cluj Arena, inaugurat in 2011, dar si arenele Ion Oblemenco din Craiova (2017), Pandurii din Targu Jiu (2019) si cea mai recenta realizare, Stadionul National de Rugby Arcul de Triumf, din Bucuresti, la finalul lui 2020. Biroul clujean a fost de doua ori nominalizat la premiile pentru arhitectura ale Uniunii Europene, Mies van der Rohe, si a "cules" numeroase premii si aprecieri in tara si internationale. "Povestea stadioanelor e lunga si pasionanta, presarata cu crize, rezolvate cu inovatii tehnologice si abilitati antreprenoriale. Acum avem in studiu alte doua stadioane, la Bistrita si la Oradea", anunta arhitectul.
Salile polivalente reprezinta o alta componenta a infrastructurii sportive, care au adus notorietate companiei Dico si Tiganas. Primul proiect realizat cu succes a fost sala polivalenta din Cluj, care se numeste acum BT Arena si care a devenit cea mai moderna constructie de acest tip din tara, in 2014. In 2017, arhitectii au realizat un upgrade al acestui proiect pentru campionatul european de baschet FIBA, iar in 2020, sala a fost, pentru o vreme, pregatita ca spital pentru tratarea Covid-19.
In prezent, biroul Dico si Tiganas are in santier o sala noua la Bistrita, intr-un parc sportiv. Conceptul noii cladiri a fost finalizat in 2020 si este in curs de contractare pentru construire. Un alt proiect aflat in implementare este reprezentat de noua sala polivalenta din Brasov, cel mai nou proiect sportiv realizat.
In pas cu vremurile: proiectarea de spitale si digitalizarea
"De mai multi ani ne gandim si ne dorim sa lucram in domeniul sanatatii, considerand ca spitalele si clinicile sunt extrem de necesare si de sofisticate tehnologic pentru a necesita abilitatile pe care le-am dobandit. Ne-am intalnit cu cateva proiecte de mici dimensiuni, dar am continuat sa ne pregatim si sa asteptam momentul prielnic pentru a aborda un proiect important. Ne-am dat seama ca lumea spitalelor contemporane a evoluat foarte mult, iar noi nu avem inca niciun exemplu de bune practici in Romania recenta. Pentru a aborda un astfel de proiect ne-am cautat si am avut sansa sa gasim partenerii de care aveam nevoie, la Barcelona", spune Serban Tiganas. Biroul Pinearq are in portofoliu cladiri spitalicesti remarcabile, colaborand cu doi arhitecti din Romania, Jenica Craiu si Alexandra Demetriu. In aceasta formula, biroul Dico si Tiganas a abordat concursul international organizat de Ordinul Arhitectilor din Romania pentru Consiliul Judetean Cluj, in scopul proiectarii Centrului Integrat de Transplant si a castigat acest concurs intr-o companie remarcabila a unor echipe romanesti si internationale. In prezent, arhitectii lucreaza la primele faze ale dezvoltarii acestui proiect, care este o premiera importanta pentru companie.
"Nu pot lipsi din povestea noastra cateva marturii despre felul in care am lucrat si inca lucram in timpul pandemiei. BIM si sistemul de comunicare interna pe care l-am adoptat in urma cu peste trei ani, folosind Microsoft 360 Teams, au facut ca trecerea de la lucrul in birou la cel de acasa, impus de restrictiile sanitare, aproape sa nici nu se simta. Mai mult, pandemia ne-a facut foarte sensibili fata de problemele de sanatate si ne-a mobilizat pentru proiectul de concurs al Centrului de Transplant, la care am lucrat in luna august, cand de obicei mergeam in concedii. Astazi suntem 46 de colegi in echipa, cu o medie de varsta tanar-matura de 37 de ani, arhitecti, ingineri civilisti si de instalatii si alte specialitati suport. Ne dorim ceea ce ne place si ne place ceea ce ne dorim, adica sa gandim si sa desenam cladiri pentru cei care au nevoie de ele", incheie Serban Tiganas.
Spitalul Monza Ares - Concept arhitectural care imbina trecutul cu viitorul
Spitalul Monza Ares - Concept arhitectural care imbina trecutul cu viitorul
Spitalul Monza Ares din Cluj-Napoca, finalizat in anul 2018, este dedicat unor interventii speciale de chirurgie cardiovasculara. Cladirea istorica este pozitionata in vestul zonei centrale a orasului, acolo unde se grupeaza clinicile universitare si cele private. Nu este monument istoric, dar are valoare ambientala si, prin urmare, in procesul de proiectare au trebuit respectate exigente de conservare a anvelopei spre spatiul public.
![\"\"](\"http://www.agendaconstructiilor.ro/files/images/CS/DICO/POZA_4.jpg\")
"Cladirea a fost multi ani clinica studenteasca, situatie care ne-a oferit sansa de a pastra functiunea din perspectiva reglementarilor urbanistice. Spre curte totul se schimba. Am realizat o extindere necesara pentru circulatiile interioare cu structura usoara si inchidere contemporana. Am folosit, partial, acoperisul si unul dintre peretii din spate pentru a amplasa multitudinea de echipamente tehnice necesare functionarii unei astfel de cladiri", a declarat arh. Serban Tiganas, autorul conceptului arhitectural al cladirii.
O mare provocare in realizarea acestui proiect a fost reprezentata de asigurarea locurilor de parcare impuse de primarie. Echipa de arhitecti si proiectanti a folosit o constructie subterana pentru un robot care stocheaza automat 16 autovehicule.
Unii dintre cei mai valorosi chirurgi cardiologi din Cluj salveaza vieti in acest spital care imbina trecutul cu viitorul.
“Pe vreme buna, o furtuna poate aparea oricand”
Lectia anului 2020: depindem enorm unii de altii. Am trecut de la «butterfly effect» la «domino effect»
![\"\"](\"http://www.agendaconstructiilor.ro/files/images/CS/DICO/POZA_5.jpg\")
In prezent, Dico si Tiganas lucreaza la o varietate de proiecte, aflate in diferite etape de implementare. Printre acestea se afla Centrul Integrat de Transplant de la Cluj-Napoca, castigat prin concurs international de solutii, in 2020, studiile de fezabilitate pentru noile stadioane din Oradea si Bistrita, proiectul Opera Hub - cel mai nou centru de spectacole de opera din Cluj-Napoca, transformarea fostei Case de moda din centrul Clujului in Centru de conferinte si salon de expozitii pentru Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca etc. Arh. Serban Tiganas, fondator al biroului Dico si Tiganas, secretar general al Uniunii Internationale a Arhitectilor (UIA), dar si presedinte OAR timp de 8 ani, considera ca activitatea biroului pe care il conduce a fost normala, intr-un an 2020 anormal.
- Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrati, in acest moment?
- Principalul proiect la care lucram in prezent este Centrul Integrat de Transplant de la Cluj-Napoca, castigat prin concurs international de solutii, in 2020. Pentru acest proiect lucram cu partenerii din Barcelona, Pinearq, birou cu care am elaborat impreuna solutia de concurs castigatoare. Proiectul se va derula pe parcursul mai multor ani, in prezent fiind la etapa intai, in care definitivam conceptul arhitectural si tehnic, elaboram diferite studii preliminare necesare realizarii studiului de fezabilitate. Lucram la alte cateva studii de fezabilitate, printre care un stadion municipal in Oradea, un stadion in Bistrita, parte al aceluiasi ansamblu in care am proiectat si este in constructie Sala polivalenta. Mai gandim un parcaj public in zona centrala a municipiului Bistrita si un proiect foarte special la Cluj-Napoca, Opera Hub, pentru care concepem un centru pentru productia de spectacole ale Operei Nationale Romane din Cluj. Avem in santier, tot la Cluj-Napoca, cladirea unui parcaj privat de folosinta publica, in zona centrala a municipiului, extrem de asteptat de municipalitate si de potentialii utilizatori. Se lucreaza, dupa proiectul nostru, la transformarea fostei Case de moda din centrul Clujului in Centru de conferinte si salon de expozitii pentru Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, un alt proiect foarte asteptat.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2020 si ce estimari aveti pentru perioada care urmeaza?
- Activitatea biroului nostru a fost normala intr-un an 2020 anormal, din perspectiva incarcarii, tipului de proiecte pe care le-am realizat si a incasarilor. Modul de lucru a fost adaptat la conditiile pandemiei, respectiv bazat pe lucrul de acasa in proportie de 80%-90% si pe relatii cu clientii, colaboratorii si furnizorii bazate tot pe online. Pentru 2021 estimam o anumita posibila reducere a cererii de proiecte private, dar o crestere a cererii pentru proiecte din fonduri publice, in special datorita momentului de inceput al unui nou ciclu de proiecte cu finantare europeana si inceputului de mandat al administratiilor locale si centrale, in care se elaboreaza proiecte, ca de obicei. Din cauza incertitudinii evolutiei situatiei sanitare, va fi greu de prognozat ceea ce se va intampla in activitatea noastra si a tuturor celor din acest domeniu, pentru 2021. Va trebui, insa, sa fim extrem de atenti si rezilienti, pentru a reduce riscurile cauzate de discontinuitatea activitatii, de sincopele de plati care insotesc de obicei crizele de orice fel si de alti factori particulari.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii biroului Dico si Tiganas?
- Suntem proactivi si cautam proiectele care ne intereseaza, asa cum a fost si cazul concursului pe care l-am amintit. De asemenea, suntem interesati de proiecte ample, pentru care ne pregatim sa lucram, de cele mai multe ori, mai mult de un an de zile. Avem contracte care se duc pe trei, patru, cinci ani, bineinteles cu anumite perioade mai intense. De aceea, a vorbi despre ultimele luni este pentru noi irelevant. Am totusi convingerea, observand piata si fiind in contact cu principalii actori, ca impactul pandemiei exista, dar are diferite forme de manifestare, in functie de segmentul de piata despre care vorbim.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Despre arhitectura nu trebuie vorbit in termeni de tendinte. Arhitectura trebuie sa fie perceputa ca o solutie pentru problemele importante, care la randul lor trebuie recunoscute si afirmate. Tot ce s-a intamplat recent si a bulversat intreaga omenire era previzibil, bineinteles nu in detalii, pe baza fenomenelor descoperite si studiate in ultimele decade. Se vorbeste de necesitatea abordarii eficiente a solutiilor impuse de urgenta climatica, de migratia masiva care genereaza nevoi de locuire proportionale, de declinul demografic din anumite regiuni si explozia din altele, de ceea ce deriva din economia circulara si necesitatea concentrarii pe resurse regenerabile. Toate acestea si inca mai multe elemente sunt deja reflectate de propunerile proiectelor de arhitectura considerate mai mult sau mai putin de avangarda sau avansate. Ceea ce va urma va fi o extindere spre generalizare a anumitor solutii, cu viteze diferite, depinzand de locul de referinta. Nu cred ca in spatiul cultural din Romania vom asista la un salt vizibil in ceea ce priveste interesul pentru o arhitectura contemporana de valoare a celor care o comanda, privati sau publici. Discursul public nu anunta clar o atare schimbare si nici macar o intelegere a posibilitatilor arhitecturii de a oferi solutii excelente pentru situatii comune sau exceptionale. Interesele private insa, depind de cumparatori, care daca sunt atinsi de sindromul NIMBY (not in my backyard), vor oferi doar ceea ce acestia inteleg si sunt dispusi sa achizitioneze. Se vor intensifica presiunile prin norme si lege, dar si nerespectarea lor din motive de absenta a unor stimulente necesare schimbarii si a unor strategii aplicabile. Tendinte? Un urias potential, partial onorat, foarte dependent de guvernanti.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- In orice perioada din istoria civilizatiei, la fel si acum, au coexistat cu succes tehnologii avansate pentru acea vreme si metode traditionale accesibile. Implementarea tehnologiilor trece prin calcule de randament si profitabilitate. Unii gresesc la calcule, altii nici nu isi propun sa le faca, sau nu stiu cum sa le abordeze. Raspunsul la intrebare este: impactul va fi diferit, nuantat, tehnologiile vor fi absorbite neuniform, in functie de anumiti factori.
- Care sunt primele lectii pe care considerati ca trebuie sa le invatam dupa experienta anului 2020?
- Trebuie sa ne dam seama de vulnerabilitatea sistemelor economice, politice si sociale, sa intelegem ca trebuie dedicate resurse substantiale pentru rezolvarea problemelor cruciale ale omenirii si ca lucrurile trebuie sa se schimbe fundamental, situatie care inca nu are un proiect clar, viabil, cunoscut si acceptat. Pandemia a fost un fel de "repetitie cu costume" pentru viitorul care ne asteapta, sau mai bine spus... nu ne asteapta. Lectia, de altfel deloc noua, dar profund explicita in 2020, este aceea ca depindem enorm unii de altii, dar nu reusim sa dam curs prea usor acestei realitati. Am trecut de la "butterfly effect" la "domino effect". Sper ca noi, arhitectii, sa nu fim nevoiti sa ne concentram pe a gandi constructiile pentru planeta Marte, prea curand, pentru ca pe planeta Pamant s-a distrus un echilibru care nu ne mai permite sa lucram la limitarea efectelor dezastrului. In fapt, pandemia ne-a aratat cat de dezamagitor este organizata societatea si nu as vrea sa continui acum si aici, pe aceasta tema. Am invatat destul de multe despre amnezie, despre a acorda atentie asupra gandirii complexe necesare in constructii, care implica sa iei in considerare, pe vreme buna, ca o furtuna poate aparea oricand.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Ianuarie/Februarie 2021)
![\"\"](\"http://www.agendaconstructiilor.ro/files/images/CS/DICO/POZA_3.jpg\")
