Functia/Institutia: arhitect-fondator, CUMULUS;

Experienta profesionala: 15 ani pe piata de arhitectura.

 

 

- Ne dorim ca pe termen mediu sa ne consolidam pozitia pe piata si sa ne impunem ca una dintre cele mai mari si serioase firme de profil. Pe termen mediu-lung, vrem sa accesam cat mai multe proiecte importante si ne-am bucura sa putem lucra si la proiecte publice semnificative - desigur, in masura in care autoritatile vor accelera programul de investitii. Romania are nevoie de investitii imobiliare, de teatre, spitale moderne, locuinte sociale, centre si spatii culturale coerente, spatii urbane contemporane, facilitati de sport si multe altele, sustinute, evident, de autoritati.

- Fuziunea pentru noi nu a fost atat de problematica pe cat s-ar putea crede. Doua dintre firme, PZP si SYAA, functioneaza in acelasi spatiu si impart resurse inca din 2013, iar impreuna cu Arxtudio am avut colaborari dinainte de fuziune. Am putea spune ca unirea firmelor a venit natural, avand in vedere relatiile de colaborare tot mai stranse. In plus, infrastructura de management a resurselor cu care au venit cele trei firme a fost esentiala pentru cresterea echipei fara probleme neprevazute. Totusi, gestionarea unei fuziuni de anvergura presupune mult efort, dar si multe investitii. Practic s-au facut in acelasi timp actiuni de rebranding, structurari de personal, s-au revizuit proceduri etc., ceea ce a presupus multa energie din partea tuturor partenerilor si a tuturor arhitectilor CUMULUS. As mai preciza ca, prin prisma acestei fuziuni, am rediscutat importanta oamenilor cu experienta si faptul ca este imperios pentru meseria noastra sa avem colegi cu multa experienta, dar si cu vechime in echipa.

- Piata de proiectare s-a inscris pe un trend ascendent si in 2017, acesta fiind, pana in prezent, cel mai bun an de dupa 2008. Estimarile indica o crestere constanta si in viitorul apropiat. Un segment important care se dezvolta si a ajutat extrem de mult in evolutia sectorului de arhitectura si constructii este cel al cladirilor de birouri. Cererea este tot mai mare, drept dovada cei 450.000 mp de spatii de birouri care se vor da in folosinta, in Bucuresti, pana in 2019, dar si cresterea procentului de inchiriere a spatiilor de birouri deja construite. De asemenea, un alt semn de crestere a pietei sunt proiectele de masterplanning si urbanism care anunta proiecte importante pe termen lung (5-10 ani). Multe dintre acestea sunt proiecte de anvergura si presupun mai multe faze de dezvoltare. Observam ca sunt pe piata proiecte de masterplanning (urbanizare) pe aproape toate segmentele de investitii imobiliare: rezidential, de birouri, industrial etc.

- Piata constructiilor are nevoie de suport din partea autoritatilor, de un cadru legislativ stabil si de optimism investitional. Insa, pentru noi, CUMULUS reprezinta un instrument prin care putem depasi provocarile si riscurile de pe piata. Sunt proiecte care necesita competente diverse si dezvoltatori care vin cu lucrari complexe. Acestia din urma au nevoie sa se adreseze unei echipe competitive, stabile si cu o infrastructura sanatoasa, ceea ce CUMULUS este in momentul de fata. Un exemplu concret este reprezentat de etapa preliminara - PUZ - care trebuie realizata inainte ca un plan sa intre in faza de constructie. Piata s-a structurat in asa fel incat, in acest moment, niste arhitecti fac PUZ-ul, altii construiesc, altii se ocupa de fit-out si organizeaza chiriasii si tot asa. CUMULUS isi doreste sa integreze tot acest proces, astfel incat beneficiarul sa nu perceapa aceasta provocare a pietei.

- Piata de constructii cere tot mai mult proiecte functionale, solutii inteligente de partitionare a spatiului, detalii simple si care se pot executa la costuri rezonabile. Un accent deosebit continua sa se puna pe reducerea consumului de energie. La nivel mondial, tendintele in arhitectura si design se indreapta spre cladiri moderne, eficiente si high-tech. Din punct de vedere tehnic, arhitectura viitorului se caracterizeaza prin folosirea tehnologiilor verzi: panouri solare/ fotovoltaice, turbine eoliene, pompe de caldura, care, in timp, ajuta la o administrare mai buna a cladirii. Din punct de vedere estetic, focusul se va pune pe imbinarea materialelor traditionale si ecologice (lemn, sticla, piatra, cupru) cu materialele termoformabile (corianul, hi-macs), iar rezultatul se va armoniza, intotdeauna, cu peisajul cultural si natural al zonei. Din punct de vedere functional, locuintele vor suferi modificari in ceea ce priveste partitionarea spatiului, fie ca vorbim de limita dintre exterior si interior (care va deveni in timp din ce in ce mai difuza), fie ca vorbim despre granita dintre privat si public. Evident, tendintele difera de la un continent la altul si de la o societate la alta. Niciodata o tendinta futurista din Finlanda sau Japonia nu se va extinde pana in Romania, iar acest lucru este benefic, deoarece arhitectura locala trebuie sa se dezvolte intr-un ritm propriu.

- Ca sa ne putem imagina acest Bucuresti al viitorului, ar trebui ca orasul sa isi ia in serios statutul de capitala europeana si sa imbratiseze concepte urbane moderne. Din pacate, intarzie sa apara semnele ca autoritatea publica intelege ce este de facut si, mai ales, sa demareze proiecte ample de modernizare a infrastructurii - de toate tipurile. Bucurestiul are mari probleme, ca multe alte orase ale Romaniei, din cauza legislatiei precare. Si nu atat prin faptul ca legislatia are niste lacune, pentru ca biroul CUMULUS poate gestiona aceste probleme complexe, ci pentru ca legislatia este intr-o perpetua schimbare. Dupa ce te pui la punct cu un anumit tip de legislatie (buna, rea) si dupa ce consumi resurse pentru a face acest lucru, risti sa te trezesti ca a doua zi nimic nu mai este valabil. Legea nr. 50, de exemplu, care reglementeaza modul de construire in Romania, inceputa in anul 1991, a avut atat de multe modificari si adaugiri incat a devenit extrem de neclara, usor interpretabila si confuza. La fel se intampla si cu Legea nr. 350, a urbanismului. Aceasta neclaritate si continua modificare infl uenteaza dramatic mediul construit. Insa, ca sa termin intr-o nota pozitiva, avem incredere ca se va construi tot mai bine. Senzatia este ca facem progrese, iar arhitectura de calitate este din ce in ce mai vizibila. Iar ca aceasta senzatie sa fie transformata in realitate, ea are nevoie de efortul nostru, al fiecaruia dintre noi.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Septembrie 2017)