Arh. Bogdan Babici (45 de ani)
Functia/Firma: arhitect fondator si manager, Tecon;
Experienta profesionala: 20 de ani pe piata de arhitectura si proiectare.
Biroul de arhitectura Tecon a ajuns in acest an la "maturitatea" celor 18 ani de experienta in Romania, perioada in care s-a remarcat prin proiecte desenate in stil minimalist, in care fiecare element are un rol bine determinat. Proiecte de referinta pentru mediul arhitectural si construit din Romania, precum Fosta Fabrica - proiectul de restaurare si conversie a fostei fabrici de bere Grivita - sau hotelul semi-ingropat Atra Doftana - experiment arhitectural surprinzator prin unghiurile si materialele folosite, reprezinta doar doua repere ale unei experiente formate prin munca si adaptare permanente, fara sabloane sau foarte multe limitari. Despre arh. Bogdan Babici, fondatorul Tecon, se spune ca este unul dintre cei mai talentati reprezentanti ai tinerei generatii de arhitecti. S-a remarcat, inca de la inceputul carierei sale, cu prilejul concursurilor de arhitectura, anualelor si bienalelor, fiind un castigator frecvent, adesea nominalizat, premiat si evidentiat. Bogdan Babici este absolvent si masterand al Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", este membru OAR si, in perioada 2000-2001, s-a specializat la biroul de arhitectura si design Cesar Pelli & Asoc., din New York, intr-un mediu stimulant pentru creativitate si profesionalism deopotriva.
- Ce proiecte noi aveti in lucru?
- In acest moment, lucram la proiecte pentru ansambluri multifunctionale - avand componente de locuinte, comert si servicii, birouri si functiuni conexe, parcaje, spatii de sport si recreere, proiecte pentru infrastructura sportiva, cladiri rezidentiale si de birouri. Printre acestea se regasesc proiectele rezidentiale cu functiuni conexe, Theodor Pallady 287 Residence si Twin Gardens - Aleea Teisani din Bucuresti, Fosta Fabrica, dotari sportive si reabilitari de monumente istorice. Aflate in diverse etape de elaborare a documentatiilor tehnice de proiectare si unele in constructie, acestea ne asigura un volum de lucru pana in 2022. Avand contracte semnate in 2017-2018, in primele luni din 2019 am lucrat atat la finalizarea proiectelor contractate atunci, pentru faze de detaliere si coordonare in executie, cat si la propuneri pentru noile contracte semnate, ce se vor derula in tot acest an si in 2020. Acum, pentru piata de proiectare este o perioada fasta, cu multe solicitari pentru proiecte noi, insa apare o anumita precautie in abordarea investitorilor, legata de capacitatea de valorificare, de tranzactionare a tuturor cladirilor noi. Cu certitudine, proiectele cu o calitate arhitecturala sporita si cu preturi de vanzare decente nu vor intampina probleme in procesul de vanzare.
- Cum vedeti evolutia arhitecturii si mediul construit din Romania in urmatorii zece ani?
- Lesne putem constata ca Romania necesita un efort investitional urias pentru a recupera decalajul de dezvoltare fata de tarile din UE, incepand cu infrastructura de transport, inclusiv gari, aeroporturi, infrastructura de educatie, de sanatate, cultura, turism, toate finantabile din fonduri europene si din surse publice, care, daca se vor derula corespunzator si sumele necesare acestor investitii vor iriga economia, vor produce apetit investitional si pentru capitalul privat, ce va gasi o piata reala in dezvoltari rezidentiale, de servicii si office, si speram ca poate si in industria producatoare de materiale, echipamente si utilaje pentru constructii. Cu alte cuvinte, in functie de abilitatea autoritatilor de a gestiona bugetele de investitii, de a genera mecanisme de crestere a vitezei de circulatie a capitalurilor in domeniul constructiilor si de crestere a calitatii si valorii noilor proiecte de investitii, piata creatiei de arhitectura se poate mentine pe un trend pozitiv. Avand in vedere deficitul de forta de munca, precum si perioadele lungi de formare si calificare a tinerilor absolventi din domeniul proiectarii (circa 5-7 ani), masurile de stimulare si sustinere a activitatilor in domeniul constructiilor si proiectarii au reusit sa produca un efect pozitiv de stabilizare a fortei de munca, prin cresterea veniturilor in aceste domenii. Deficitul de proiectanti, mai ales pe specialitatea de instalatii, este mare si, aparent, cu putine sanse de solutionare, deoarece numarul celor ce se licentiaza in acest domeniu este extrem de scazut.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii?
- Noile tehnologii de realitate augmentata si realitate virtuala vor avea, in primul rand, impact in procesele de proiectare, facilitand investitorilor, dezvoltatorilor si specialistilor proiectanti experimentarea spatiilor proiectate si vizualizarea detaliilor tehnice cu mult inainte de a fi materializate, aducand o perfectionare a proceselor de proiectare, dar si o dezvoltare a celor creative si de proiectare tehnica. Vor modifica fundamental metodele de marketare a proiectelor de dezvoltare, oferind direct clientilor experiente imersive si aducerea unor elemente virtuale in mediul fizic. Aceste tehnologii e bine sa fie sustinute si ajutate sa penetreze cat mai rapid in sistemele de educatie si formare profesionala, pentru a atrage cat mai multi tineri spre procesele formative, atrasi fiind de noutatea tehnologiilor, dar si de viteza de invatare. Tehnologizarea proceselor de construire cu roboti sau sistemele de printare 3D sunt, inca, la inceput de drum si pe plan international, dar cu siguranta in urmatorii ani vom vedea o rapida dezvoltare a lor, care cu certitudine va duce la o mai buna calitate a proiectelor si constructiilor, cu o viteza de executie mult sporita, deci, in consecinta, un cost mai scazut, daca preturile de achizitie a acestor tehnologii nu vor fi prohibitive.
- Cum va aliniati proiectele noilor cerinte europene de sustenabilitate si eficienta energetica?
- Directivele europene de performanta si eficienta energetica vor impinge piata de proiectare catre implementarea unor materiale, echipamente si tehnologii inovative, care sa faca dovada unei amprente de carbon mult diminuate fata de momentul actual. Din pacate, in acest moment, multe din tehnologiile si materialele de ultima ora, precum si sistemele si echipamentele ce pot creste eficienta energetica a constructiilor, trebuie sustinute cu scheme de sprijin de stat, pentru a putea fi fezabile in perioada de utilizare a cladirilor. Cele mai eficiente si accesibile metode sunt cele de limitare a pierderilor si aporturilor de energie prin izolarea eficienta a elementelor constructive, lucru pe care il implementeaza deja multe birouri de proiectare. Aceasta, insa, poate fi mult amplificata daca s-ar implementa si in Romania o legislatie care sa aiba in vedere eficientizarea energetica la nivel de ansambluri urbanistice, localitati si orase, creand un cadru favorabil investitiilor in centrale de trigenerare, coroborat cu extinderea programelor de reabilitare termica si asupra instalatiilor si echipamentelor de incalzire / racire a cladirilor, si descurajarea utilizarii sistemelor personale de tip centrala termica si echipamente de aer conditionat. Sustinerea in implementarea sistemelor solare-fotovoltaice si de stocare poate fi un alt mod de crestere a eficientei si sustenabilitatii energetice la nivelul comunitatilor si asociatiilor de proprietari.
Biroul de proiectare Tecon acorda o atentie aparte acestui aspect. Prin studii si abordari bioclimatice, incercam sa utilizam cat mai mult buna orientare a spatiilor, pentru o maximizare a aporturilor solare. Prin propunerea utilizarii unor materiale eficiente energetic sau obtinute din reciclare si a unor echipamente care reduc consumurile de energie din surse conventionale se diminueaza si emisiile de CO2. Prin propuneri de utilizare a energiei solare complementar si in tandem cu sistemele de pompe de caldura si cele de recuperare a caldurii, la sistemele de climatizare, si prin promovarea si utilizarea iluminatului LED si a echipamentelor electrice clasificate cu coeficient A+, ne propunem sa diminuam amprenta de carbon a fiecarei cladiri proiectate si sa promovam o dezvoltare sustenabila a mediului construit.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2019)