Functia/Firma: director general, Western Outdoor;

Experienta profesionala: 43 de ani pe piata de arhitectura si urbanism din Romania. A fost arhitect-sef la PMB (1989-1990, 1994-1996) si presedinte al Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajare a Teritoriului din cadrul Primariei Capitalei. Este expert-cheie arhitectura/ urbanism in echipa responsabila de elaborarea Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor.

 

 

- Am petrecut o perioada dificila, dar interesanta; cu totii, intr-un fel sau altul, am resimtit tensiunea pricinuita de pandemie, care, evident, a modificat traiul cotidian. In ceea ce priveste productia biroului nostru, la fel ca mai toti ceilalti colegi, am avut un soc initial, pe care l-am depasit rapid. Lucrarile din provincie ne-au ajutat sa depasim blocajul din Bucuresti, efect al unei prelungite perioade de inactivitate a primariilor. Cu toate acestea, numarul proiectelor a crescut, mai cu seama in ceea ce priveste proiectele rezidentiale, mai putin afectate de pandemie. Probabil, conditionari generale complexe au avut efecte sociale si economice surprinzatoare si, desi preturile materialelor de constructie au crescut, cu consecinte evidente in cuantumul pretului de vanzare, cererea de apartamente creste, de o buna bucata de timp. Nu acelasi lucru se intampla in zona spatiilor comerciale si in ceea ce priveste spatiile pentru servicii - cladiri pentru birouri. Lucrul de la domiciliu, dar si utilizarea unor sisteme de comunicare performante, au modificat comportamentul corporatiilor, care au redus rapid spatiile de lucru. Desigur, fenomenul este mult mai complex si suntem, inca, departe de incheierea procesului evolutiv. Toate proiectele rezidentiale in care eram implicati au continuat; mai mult, am inceput alte cateva proiecte importante, in Bucuresti si in provincie. Am constatat, de altfel, o micsorare serioasa a decalajului in ceea ce priveste nivelul calitativ intre produsul cerut in Bucuresti si cel solicitat in orase din provincie. In afara proiectelor rezidentiale, am fost angrenati intr-o serie de noi categorii de proiecte - premiera pentru piata romaneasca, reincepem un mare proiect de conversie functionala - probabil unul dintre cele mai importante din zona si ne angajam intr-o noua serie de proiecte care vizeaza vechi unitati industriale, care vor fi modificate, total sau partial, in alte functiuni, comerciale sau rezidentiale. In toate proiectele, incercam sa gasim solutia unui parteneriat intre investitor si unitatea administrativ-teritoriala, care trebuie sa aiba cheia legala sa coopereze in realizarea unui produs corect formulat si desenat, in beneficiul partilor. Sunt semne evidente ale unei maturizari a pietei imobiliare, care tinde catre un nivel calitativ superior. Au aparut si practici administrative intelepte si dinamice; in cateva locuri din tara au fost, deja, implementate noi instrumente administrative, care se fundamenteaza pe coroborarea interesului privat cu capacitatea institutionala de a organiza spatiul public, in interesul general al cetatenilor. Si la acest capitol, Capitala manifesta o inexplicabila lipsa de capacitate administrativa operationala, cu severe implicatii in domeniul imobiliar (si nu numai).

- Pandemia este o suferinta colectiva, care pune la incercare o societate aglomerata si nu tocmai preocupata de o sanatoasa utilizare a spatiului public. Sunt convins ca, intr-un fel sau altul, societatea va gasi o solutie. Igiena, in Romania, se va imbunatati, vom utiliza noi tehnologii de comunicare si ne vom organiza munca in alt fel, poate ne vom deplasa mai putin, si asa mai departe. Mai complicate sunt evolutiile climatice, pentru care solutia este mult mai complicata. Ma tem ca, in afara poluarii pricinuite de activitatea umana, avem de a face cu fenomene cosmice - ciclul solar, care are un efect mult mai greu de contracarat. De altfel, clima se tot incalzeste, de circa 50.000 de ani, nivelul apelor planetare creste etc. Utilizarea energiei fosile va continua, o buna bucata de timp. Socul renuntarii la petrol va fi mult mai mare decat momentul trecerii de la carbune la petrol, asa cum s-a intamplat la inceputul secolului al XIX-lea. Sectorul constructiilor - cladirile, care incorporeaza peste 40% din energia produsa de omenire, se afla printre cele mai afectate. Au aparut deja o serie de schimbari timide - norme privind economia de energie, dar sunt convins ca suntem doar la inceput de drum. Evident ca exista o evolutie din ce in ce mai rapida, in sensul tehnologizarii constructiilor, cu efecte evidente in performanta obiectului construit, dar si in ceea ce priveste modalitatea de utilizare a acestuia. Ori, acest proces inseamna, in ultima instanta, remodelarea spatiului public si, implicit, modificarea comportamentului social. Locuinta va fi altfel - probabil zona privata si, implicit, universul privat se vor restrange, spatiul de lucru se va remodela, in concordanta cu noile sisteme de lucru om-masina, iar spatiul public se va amplifica, dar si tehnicile de control si de manipulare se vor perfectiona.
Cu toate acestea, cred inca in spatiul public traditional - piata publica, strada, scuarul, arena culturala sau sportiva -, care poate beneficia de noile tehnologii, in ceea ce priveste amplificarea calitatii interactiunii directe. In proiectele noastre, cele de mai mari dimensiuni, am desenat mari spatii publice, dar si dotarile necesare - intai de toate, cele pentru educatie. Este important ca, prin modul in care gandim un proiect, sa contribuim la calitatea spatiului public al comunitatii si, prin aceasta, la calitatea spatiului public urban. Calitatea unei localitati este data, inainte de orice, de calitatea spatiului public, la care se adauga, fireste, calitatea locuirii, a educatiei, a serviciilor, dar si a mediului.

- Recent, am finalizat proiectul viitorului aeroport din Bacau, iar PUZ-ul a fost aprobat. Proiectul vizeaza dezvoltarea zonei adiacente Aeroportului International "George Enescu" si transformarea acestui obiectiv intr-un hub aeroportuar regional. Proiectul propune constructia unui terminal intermodal rutier, a infrastructurii si hangarelor necesare, precum si realizarea retelei de drumuri ce va deservi noile constructii. Tot recent, am reluat si proiectarea unui mare proiect industrial, pe o incinta de 12 hectare in Bucuresti si vom incepe si proiectul unei serii de mai multe constructii speciale, in Capitala si in provincie. Am obtinut autorizatie de construire pentru o cladire de dimensiuni mai mici, de circa 5.000 mp, intr-o zona protejata, in Bucuresti, dar si pentru un ansamblu rezidential pe un teren de 14 hectare, pe malul Lacului Fundeni. De asemenea, urmeaza sa incepem constructia unui ansamblu hotelier cu apart-hotel, intr-o statiune turistica. Tot in acest an este programat si startul lucrarilor la ansamblul Greenfield Copou, din Iasi, dezvoltat de Impact, care va fi cel mai mare proiect nou de locuinte dezvoltat in municipiu: peste 1.000 de apartamente, dispuse in blocuri cu regim redus de inaltime (2S+P+5E). Ansamblul va fi livrat in doua faze, incepand cu primul trimestru al anului 2023. In acelasi timp, avem blocate, la nivelul Primariei Capitalei, doua proiecte importante, langa parcul Carol si pe Calea Victoriei.

- Bucurestiul este, istoric, un oras atipic, care a trecut prin framantari formidabile. In 1993 am participat la o intalnire cu primari si reprezentanti ai mai multor orase europene, aflate in diferite etape de dezvoltare. Reuniunea a avut loc la Montreal. Au fost prezenti reprezentanti ai unor orase considerate in Lumea a treia (Cairo, Nairobi), care aveau probleme cu saracia, supra-aglomerarea, dimensionarea spatiului public, infrastructura deficitara etc., dar si ai lumii civilizate - Paris (primar Jacques Chirac), Barcelona, Roma, Bruxelles. Marile orase, cladite pe solide fundamente culturale si economice, cu populatie educata si stabila, aveau probleme legate de performanta economica si culturala, dar si in ceea ce priveste calitatea guvernarii locale. Am avut ocazia sa ascult pledoarii interesante, care porneau de pe pozitii la care nu puteam inca aspira. Spre deosebire de toate acestea, Bucurestiul, la fel ca alte capitale si orase care au facut parte din zona comunista, se confruntau cu o problema majora de identitate, de substrat. Pot spune ca inca avem aceste probleme si nici acum nu reusim sa le intelegem deplin.
Din pacate, la nivel de politic si administrativ, nu prea gasim parteneri de discutie pe aceste teme. Urbanismul se politizeaza foarte usor, primariile se inchid, terenurile nu sunt cadastrate si personalul din administratii s-a deprofesionalizat in mare masura. Primariile din Romania nu numai ca nu conduc dezvoltarea si nu stiu sa atraga investitori, dar ii si pun piedici atunci cand ea apare. Planificarea a fost eliminata, la nivel general. Asa-zisul urbanism bucurestean, in lipsa activitatii municipalitatii, a devenit o zona de specula imobiliara sau de dezbateri pe tema simplista a formei urbane si a procentului de spatiu verde raportat la numarul de locuitori. Nu exista o baza de date stabila si transparenta, nu exista nici un semn privind digitalizarea primariei, iar despre operatiuni urbane sau despre planificare generala, inca nu putem vorbi.

- Noi suntem adepti ai constructiilor eficiente energetic, sustenabile. Chiar daca s-a vorbit mult pe tema schimbarilor climatice, si pro si contra, fenomenele meteorologice extreme, din ultima perioada, sunt un semnal de alarma cum ca va trebui sa schimbam modul in care construim si producem si folosim energia. Procesul va fi dificil, dar inevitabil. Trecerea la constructii inteligente, sustenabile si la alimentarea cu energie din surse regenerabile va confirma avantajul tehnologic al tarilor puternice, care investesc mult in cercetare; castigatori vor fi cei care vor sti sa se adapteze si sa investeasca in noile tehnologii. Anomaliile climatice arata ca situatia este mai dificila decat credeam. Exista, intr-adevar, rezerve de petrol si gaze, dar Planeta nu pare a mai suporta acest mod de viata.
Ultimele proiecte pe rezidentiale pe care le-am realizat sunt concepute in spirit nZEB. De pilda, ansamblul Greenfield Copou din Iasi, a fost proiectat de la inceput cu respectarea standardului nZEB, care presupune un design sustenabil, tehnici de economisire a energiei si de utilizare a energiei regenerabile, precum panouri fotovoltaice - in cazul proiectului amintit. Din grija fata de mediul inconjurator, in cadrul ansamblului va fi incurajata si reciclarea materialelor, prin utilizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. Am prevazut statii de incarcare a automobilelor electrice, iar ansamblul va beneficia de spatii comunitare generoase, dar si de dotari importante - gradinita, spatii comerciale si pentru servicii, alimentatie publica, piscina si centru SPA, alte spatii de agrement. La finalizare, Greenfield Copou va fi unul dintre cele mai mari ansambluri rezidentiale moderne din regiunea Moldovei, dezvoltarea realizandu-se conform principiilor de sustenabilitate urmarite de certificarea BREEAM Excellent.
Acelasi sistem de proiectare il aplicam si in cazul proiectului Neopeninsula, ce va fi realizat in zona Fundeni.
Perioada de tranzitie, prelungita de o serie de ezitari, continute in legislatia actuala, va prilejui multe derapaje, dar sunt convins ca vor castiga cei hotarati sa faca proiecte bune, cu avantaje evidente in exploatare, in beneficiul general.