Tranzitia la economia neutra climatic este sursa de oportunitati si provocari majore

Schimbarile climatice, pierderea biodiverisitatii si impactul asupra mediului in general sunt pe primele pozitii in clasamentul riscurilor cu cel mai ridicat grad de manifestare, potrivit Raportului privind riscurile globale publicat de WEF in 2021. Astfel, preocuparile legate de aspecte privind clima si mediul prind tot mai mult contur in randul reglementatorilor din sfera financiara, atat la nivel european, cat si pe plan international, iar mesajele acestora sunt destul de clare in aceasta privinta: actionati acum, intrucat cu cat intarziati mai mult tranzitia, cu atat pierderile suferite vor fi mai mari pentru fiecare dintre noi. Sa nu uitam insa ca fiecare criza vine cu o oportunitate, asa cum spunea Winston Churchill “Never waste a good crisis”.

Schimbarile climatice ar putea reprezenta cea mai mare oportunitate, judecata din perspectiva investitiilor pe care le reclama si implicit a nevoilor de finantare. Cu titlu exemplificativ, estimarile Grupul de lucru din cadrul CNSM cu privire la potentialul de finantare a unor proiecte verzi indica un nivel posibil de circa 15 miliarde lei. Acest volum ar reprezenta o triplare a expunerilor existente la finalul anului 2020 la nivelul sistemului bancar autohton privat, expuneri care inregistreaza o pondere de aproximativ 3 la suta in totalul angajamentelor aferente sectorului nonfinanciar, situandu-se sub media UE de 7,9 la suta, relevand potentialul de crestere si gradul de maturitate al pietei.

Totodata, schimbarile climatice ar putea reprezenta un risc major pentru sistemul bancar, din perspectiva cuantumului relativ ridicat al activelor la risc aflate in portofoliul bancilor. Cu toate acestea, sunt multe voci care sustin ca mandatul bancilor centrale ar trebui sa se limiteze la un numar redus de obiective, pentru a nu afecta independenta acesteia. In plus, cei mai sceptici dintre noi ar putea spune ca Romania este ferita de riscurile pe care le presupun schimbarile climatice (cum ar fi fenomenele meteo extreme). Sa nu uitam insa ca Romania mosteneste o structura economica bazata pe sectoare energofage, si se afla in top 5 din punct de vedere al intensitatii emisiilor de gaze cu efect de sera (emisii raportate la valoarea adaugata bruta), alaturi de alte state din fostul bloc sovietic, precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania si Cehia.

Astfel, ponderea sectoarelor care pot fi afectate de riscurile de tranzitie cumuleaza circa jumatate din expunerile sectorului bancar fata de companiile nefinanciare, totusi intr-o proportie importanta facilitati pe termen scurt. Privite dintr-un alt unghi, aceste sectoare sunt importante pentru economie, deoarece contribuie la 40 la suta din valoarea adaugata bruta generata de sectorul companiilor nefinanciare, detin aproape 50 la suta din active si angajeaza 31 la suta dintre salariatii acestui sector. In plus, din perspectiva riscului fizic, bancile sunt expuse in proportie de circa 9 la suta din portofoliul corporativ pe firmele din agricultura, un sector vulnerabil la fenomenele meteo extreme, cum ar fi seceta sau inundatii. In acest context, este legitim sa ne punem problema cat de pregatit este sectorul bancar romanesc pentru o asemenea provocare si cat de usor se poate adapta acesta la tranzitie?

Raspunsul la aceasta intrebare dar si perpectiva unor oportunitati oferite de aceasta tranzitie au fost in centrul analizelor desfasurate in cadrul Grupului de lucru si au vizat in principal identificarea acelor parghii de natura a atenua efectele manifestarii acestora si a fructifica eventualele oportunitati. In linie cu evolutiile recente de pe pietele internationale si piata bancara din Romania se adapteaza rapid si isi ajusteaza oferta de finantare, incorporand credite verzi si adoptand modele de buna practica in vederea evitarii riscului de dezinformare ecologica. Oferta bancilor cuprinde credite verzi destinate atat segmentului persoane fizice, cat si pentru cel al clientelei nonfinanciare. In principal, aceste credite adreseaza activitati sau proiecte investitionale in domeniile eficientei energetice (achizitii de flote de masini electrice sau hibride, reabilitari sau sporire performanta energetica a cladirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrica etc.), imobiliar (dezvoltari si operari de active beneficiind de certificari nationale sau internationale), economiei circulare (reciclarea si gestionarea deseurilor) sau a tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Sectorul energie regenerabile de asemenea da semne de relansare, pe fondul unor expectatii si propuneri de modificari legislative menite sa ofere predictibilitate investitionala pe termen lung si agendei climatice care indica o nevoie suplimentara de investitii pentru atingerea tintei de 30,7 la suta a ponderii energiei regenerabile in mixul de energie, la orizontul anului 2030. In acest context de modificare, bancile private sunt pregatite si interesate de acest domeniul al energiei regenerabile, avand in vedere caprin natura sa este unul prin excelenta contributor la obiectivele vizand clima. Conform rezultatelor unui chestionar privind schimbarile climatice transmis de catre BNR institutiilor de credit, in sectorului bancar autohton exista preocupari legate de subiectul schimbarilor climatice in general, insa nivelul de constientizare a riscurilor este unul relativ modest. In ceea ce priveste finantarea proiectelor verzi, interesul este in prezent relativ scazut, in principal ca urmare a lipsei proiectelor eligibile, dar in crestere in ultimii 10 ani. Un exemplu care confirma aceasta tendinta ascendenta este compania Hidroelectrica SA, care in contextul strategiei sale de diversificare a productiei de energie electrica din surse multiple regenerabile, a atras cel mai mare credit bilateral verde in cursul acestui an, in suma de 1,25 miliarde lei. In termeni absoluti, volumul agregat al finantarilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 mld euro (in stoc la martie 2021). La aceasta suma s-ar adauga creditele verzi acordate populatiei pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor (0,4 mld euro reprezinta portofoliul actual al bancilor) si finantarii proiectelor verzi ale unitatilor administrativ-teritoriale. Din punct de vedere al sectoarelor finantate, peste jumatate din acestea sunt acordate sectorul imobiliar, pe segmentul cladirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabila.

In acelasi timp, perspectiva strategica a institutiilor financiare internationale, BEI, BERD, IFC, prezente si active pe piata din Romania indica prioritatea acordata sectoarelor sau finantarilor verzi, reflectata in diferitele instrumente de finantare, scheme de sprijin sau programe de asistenta tehnica oferite in scopul sporirii gradului de constientizare si dezvoltarii capacitatii de analiza si evaluare a noilor modele de business sau a tranzactiilor verzi. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) de pilda, considera necesare pentru dezvoltarea segmentului de finantare verde crearea unui mediu de creditare favorabil prin cooperare tehnica, determinarea companiilor sa acorde prioritate investitiilor durabile si respectiv contracararea efectelor negative ale pandemiei COVID-19. Pe masura ce are loc tranzitia de la finantare de tip „raspuns de urgenta” la „sprijin pentru recuperare” in urma crizei economice, sistemul financiar va trebui sa sporeasca concentrarea operationala asupra investitiilor pe termen lung cu elemente ecologice, digitale si incluzive. Pentru a accelera tranzitia catre o economie cu emisii reduse de carbon, finantarea poate fi conceputa in jurul principiului „inclinarii spre verde” prin incurajarea clientilor sa se angajeze la audituri verzi, reducerea amprentei de carbon si publicarea mai multor informatii privind impactul schimbarilor climatice asupra operatiunilor lor.

Ca un corolar al analizelor intreprinse, a rezultat faptul ca solutiile posibile pentru inscrierea pe o tendinta accelerata si ordonata de abordare a provocarilor schimbarilor climatice necesita parteneriate stranse si colaborare intre guvern, sistem bancar in general, institutiile financiare internationale si sectorul privat si includ adaptarea programelor existente care ofera sprijin general sub forma de imprumuturi (linii de credit sau instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri) pentru a se asigura ca beneficiarii includ o componenta verde in fiecare plan de investitii sau se angajeaza sa intreprinda actiuni pentru reducerea amprentei de carbon.. De asemenea, ar presupune oferirea de asistenta tehnica pentru identificarea si gestionarea riscurilor fizice si de tranzitie, consolidarea capacitatii de adaptare la schimbarile climatice, adoptarea unor modele de afaceri durabile si circulare si dezvoltarea de solutii digitale.

La nivelul sistemului bancar autohton, primordiala este cresterea gradului de constientizare a aspectelor care tin de dezvoltarea unor activitati durabile. In acest sens propunerile raportului sunt de infiintare a unei asociatii privind schimbarile climatice, cu reprezentanti din toate sferele publice si private relevante. In aceleasi coordonate se incadreaza si propunerea de colectarea de date privind creditele verzi, plecand de la taxonomia europeana, care se constituie intr-un clasificator al activelor si activitatilor verzi. Tranzitia catre activitati neutre din punct de vedere climatic necesita o schimbare in modelele de afaceri, reconfigurari ale lanturilor de valoare, sau aparitia unor domenii noi de activitate, bazate pe inovatie. Astfel, raportul propune o maniera de apreciere diferentiata in orice schema de sprijin oferita de autoritati, a firmelor care contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor de sustenabilitate. Adoptarea unor strategii de combatere a schimbarilor climatice, a demonstrat atat performanta financiara superioara, cat si reducerea expunerii la riscul de a inregistra active neutilizabile. Din aceasta perspectiva, una din recomandari vizeaza analiza oportunitatii unui tratament prudential diferentiat, in concordanta cu dezvoltarile reglementare la nivel european, pentru stimularea finantarii verzi.

O alta recomandare a grupului de lucru CNSM este de a solicita institutiilor financiare internationale sa sprijinire dezvoltarea finantarii verzi in Romania, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de garantare si prin acordarea de asistenta tehnica institutiilor de credit pentru identificarea, pregatirea si finantarea de proiecte verzi.

In sedinta Consiliului general al CNSM din data de 3 iunie 2021, Consiliul general al CNSM a decis aprobarea Recomandarii CNSM nr. R/6/2021 privind sprijinirea finantarii verzi adresata BNR, ASF si Guvernului. Grupul de lucru care a elaborat acest raport a fost constituit din reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale, ministerelor de resort, alte autoritati publice (BNR, ASF), institutii de credit, Asociatia Romana a Bancilor, reprezentanti ai sectorului privat si finantatori internationali (BERD, BEI, Banca Mondiala).