PwC: Sprijin pentru refacerea economiei - Ce fac alte state, ce poate face Romania

Ritmul de recuperare a economiilor lumii va depinde de politicile pe care guvernele si companiile le-au luat si vor continua sa le ia in fiecare dintre cele doua etape ale crizei generate de pandemia COVID-19. Inca ne aflam in prima faza a acestei situatii fara precedent, in care mentinerea cat mai multor locuri de munca si a lanturilor de productie si comerciale sunt esentiale. Acum, toate politicile guvernamentale, ale bancilor centrale si alte institutiilor financiare internationale tintesc lichiditatea si solvabilitatea, fie ca este vorba de persoane fizice ori de companii. Astfel, pachete de stimuli fiscali si monetari au fost adoptate de aproape toate guvernele lumii in incercarea de a limita impactul negativ al acestui blocaj (lockdown): somaj tehnic, amanarea platilor de taxe, suspendarea/amanarea ratelor la credite sau a maturitatii acestora.

In prima faza a crizei pandemice ajutorul financiar este orientat catre sectoarele esentiale - sanatate, productie si distributie de alimente, infrastructura esentiala si utilitati - si catre mentinerea pe cat posibil a structurii economiei - prin mutarea poverii financiare de la companiile care si-au suspendat activitatea catre stat. In a doua etapa a crizei, dupa ce varful acesteia va fi depasit, va fi nevoie de un plan de relansare economica. In ambele etape, rolul politicilor guvernamentale este vital, prin modul de interventie si dozajul efortului astfel incat resursele sa nu fie risipite, ci distribuite sustenabil. Scopul este revenirea pe cat posibil la structura economiei de la momentul aparitiei crizei.

In acest context, analiza masurilor pe care le iau diferite state reprezinta un exercitiu util care indica care sunt cele mai bune practici la nivel global. Totusi, intensitatea si, implicit, efectul acestor masuri, depind de specificul fiecarei economii. Desi se confrunta cu dificultati nemaiintalnite pentru ca actuala criza nu seamana cu nimic din ceea ce s-a experimentat in ultimele zeci de ani, statele dezvoltate au capacitatea de a ”inunda” cu bani economiile pentru a atenua implicatiile crizei. In schimb, economiile emergente, asa cum este a Romaniei, au posibilitati mult mai reduse de a asigura lichiditate, iar dependenta de investitorii globali va creste.

In Romania, avand in vedere efectul de domino in economie generat de inchiderea multor activitati, atat guvernul, cat si banca centrala au anuntat foarte rapid masuri de sprijin.

Masurile fiscal-bugetare anuntate de guvernul Romaniei pana in prezent reprezinta aproximativ 2% din PIB si includ in principal: fonduri suplimentare pentru sistemul de sanatate, somaj tehnic de 75% din maxim salariul mediu brut pe tara, inclusiv acoperirea partiala a salariilor lucratorilor independenti, amanarea platii taxelor pe durata starii de urgenta si a altor 30 de zile dupa incheierea acesteia, garantii initiale de 10 miliarde lei pentru IMM-uri. Alte masuri vizeaza rambursarea mai rapida a TVA, suspendarea executarii silite la debitorii restanti, amanarea platii impozitului pe proprietate cu trei luni, cu mentinerea bonificatiei de 10%.

In plan monetar-financiar, Banca Nationala a luat o serie de decizii vizand: reducerea ratei politicii monetare cu 0,5 puncte procentuale pana la 2%; furnizarea de lichiditati institutiilor de credit prin tranzactii repo (tranzactii de rascumparare cu titluri de stat); achizitionarea de titluri de stat pe piata secundara. Suplimentar, guvernul a adoptat, dupa consultari cu banca centrala, masuri de amanare a platii ratelor pentru gospodariile si intreprinderile afectate de COVID-19 pe o perioada de pana la noua luni.

In Polonia, pachetul de stimulare fiscala este estimat la 66 miliarde PLN (2,9 la suta din PIB). De asemenea, au fost aprobate noi garantii de credit si micro imprumuturi pentru antreprenori, estimate la 75 de miliarde de PLN (3,3% din PIB). Printre masurile cheie se numara: fonduri suplimentare pentru echipamente si consumabile pentru spitale; subventii salariale pentru angajatii intreprinderilor afectate si lucratorii independenti; garantii sporite de la banca nationala de dezvoltare (BGK) pentru intreprinderi; imprumuturi suplimentare pentru microintreprinderi, amanarea platii contributiilor sociale si plata in rate, amanarea sau scutirea de alte impozite; deducerea pierderilor din acest an din impozitele datorate pentru 2021; infiintarea unui fond public de investitii in infrastructura.

In plan monetar-financiar, Banca Nationala a Poloniei a redus rata dobanzii de politica la 1%, a reintrodus operatiuni de repo pentru a furniza lichiditati bancilor. A anuntat, de asemenea, achizitionarea de titluri de stat pe piata secundara si introducerea unui program de finantare pentru imprumuturile bancare catre intreprinderile nefinanciare.

In Ungaria, aproximativ 80.000 de IMM-uri (in special in sectorul serviciilor) vor fi scutite de impozitul pentru intreprinderile mici (plata impozitului de catre alte companii din sectoarele afectate va fi amanata pana la sfarsitul starii de urgenta). Au fost realocate cheltuieli de aproximativ 25 miliarde HUF (0,06% din PIB) pentru sectorul sanatatii. A fost adoptat un moratoriu de plata privind toate contractele de credit si de leasing financiar valabil pana la 31 decembrie 2020 care poate fi extins de catre guvern.

In Franta, a fost aprobata o schema de garantie de stat in valoare de 300 de miliarde de euro pentru imprumuturile acordate de banci sau institutiile financiare pentru a raspunde nevoilor de lichiditate ale companiilor. Pana la 31 decembrie anul viitor, companiile de toate dimensiunile si formele juridice, cu exceptia celor imobiliare si financiare, vor putea solicita bancii sau companiei de finantare un imprumut garantat de stat pentru a-si sustine fluxul de numerar, reprezentand echivalentul pana la 3 luni din cifra de afaceri din 2019 sau doi ani din salariile angajatilor, in anumite conditii.

In Germania, a fost adoptat un pachet total de sprijin de 550 miliarde euro pentru protejarea locurilor de munca si sprijinirea companiilor (asa-numitele „scuturi de protectie” pentru angajati si companii).

In timp ce ne uitam la ceea ce fac alte state, ar trebui sa vedem care sunt posibilitatile noastre actuale si sa ne ajustam asteptarile la realitate. Romania a avut cativa ani economici foarte buni, iar pentru 2020 era avansata o crestere economica de 4,1%. La momentul aprobarii bugetului pentru acest an, deficitul bugetar era stabilit la 3,6%. Recent, Banca Mondiala a revizuit in scadere semnificativa aceasta estimare, pana la 0,3%. FMI are o prognoza mult mai pesimista decat Banca Mondiala si se asteapta la o contractie de 5%. Din pacate, in ciuda cresterii din ultimii ani, politicile fiscale au fost prociclice, reducand spatiul fiscal atat de necesar in conditii de criza.

De exemplu, cele mai recente date despre executia bugetara disponibile la Ministerul Finantelor, aferente primelor doua luni, consemneaza venituri bugetare de 51,28 mld lei si cheltuieli de 59,57 mld lei. Aproape 40 mld lei din totalul cheltuielilor sunt cele cu personalul si asistenta sociala, capitole care au avut cresteri fata de aceeasi perioada a anului trecut de 10%, respectiv 16%. Ca urmare deficitul bugetar a ajuns la 0,75% din PIB pe primele doua luni, nominal fiind de 8,3 mld lei. Raportarea deficitului s-a facut inca la PIB-ul estimat in toamna, cu cresterea economica estimata de 4,1%.

Principalele surse de venituri bugetare sunt taxele pe consum (TVA si accize reprezinta 25 mld lei in primele doua luni), contributiile de asigurari (22 mld lei) si impozitul pe salarii si venit (4,2 mld lei).

Pe scurt, aparitia acestei crize a gasit finantele tarii intr-un dezechilibru, fapt anticipat de economisti, dar ignorat de guvernanti in anii anteriori: deficitele bugetare anuale care s-au accentuat in ultimii ani. Cheltuielile permanente/fixe au crescut ajungand la circa 75% din buget, in timp ce incasarile din impozite si taxe au ramas la un nivel foarte scazut, de circa 26% din PIB fata de media de 40% din PIB in UE. Desi datoria publica este redusa, de circa 35% din PIB, Romania are un rating suveran BBB-, iar inca o coborare ar trimite-o in categoria nerecomandata pentru investitii, avand drept consecinta imediata cresterea costurilor de finantare.

Cea mai recenta analiza Eurostat la nivelul UE 28, pentru anul 2018 arata ca in medie deficitul bugetar a fost de 0,6% din PIB, cu 13 state inregistrand excedent bugetar. Doar doua state au avut deficite egal sau mai mare decat plafonul de 3% din PIB stabilit prin tratatul de la Maastricht - Cipru (4,4%) si Romania (3%), insa Cipru a avut o situatie specifica legata de restructurarea bancara. Aceste cifre arata ca, in ciuda cresterii economice din ultimii ani, finantele publice s-au deteriorat, fapt ce va ingreuna atragerea finantarii in perioada dificila care urmeaza. Cand analizam comparativ pachetele de masuri pentru sprijinirea economiei luate de alte state, trebuie sa le punem in acest context chiar daca nu ne avantajeaza. Polonia, de exemplu, a avut deficit bugetar de 0,4% din PIB in 2018, iar pentru 2020 isi propusese echilibru bugetar, insemnand venituri egale cu cheltuielile.

In actuala situatie, in care unul din cinci angajati din Romania are deja contractul de munca suspendat, multe companii nu mai pot sa isi plateasca obligatiile fiscale, consumul incetineste, cu exceptia celui de bunuri alimentare, iar deficitul este deja ridicat, identificarea unui pachet de stimulare adecvat al economiei va fi o mare provocare pentru guvern. De curand, ministrul Finantelor a evaluat deficitul bugetar pentru 2020 la 72,5 miliarde de lei, reprezentand 6,7% din PIB. Totusi o estimare mai clara a situatiei bugetului se va putea face abia la finalul lunii mai cand impactul crizei se va reflecta in incasarile bugetare. Chiar si cu aceste constrangeri, sprijinul guvernului acordat intregului mediu de afaceri este esential pentru a arata solidaritate si a da incredere economiei, un capital de multe ori mai important decat cel financiar. Desi cifrele nu dau motive de optimism pentru ca resursele sunt limitate, ar trebui ca masurile pe care guvernul le va lua in a doua etapa a crizei, cand trebuie repornita economia, sa faca parte dintr-un plan bine gandit, cu pasi concreti de implementare si care sa nu se lase afectat de ciclul electoral din acest an.