PwC: Importanta majora a raportarilor de responsabilitate sociala corporativa (CSR)

Ingrijorarea oamenilor fata de schimbarile climatice si, implicit, fata de impactul pe care activitatea economica il are asupra mediului a crescut foarte mult in ultimii ani. Poluarea prin eliberarea gazelor cu efect de sera ca urmare a arderii combustibililor fosili, utilizarea autovehiculelor si taierea de paduri, impactul ca urmare a utilizarii surselor de energie regenerabila, precum si cantitatile uriase de deseuri sunt tot mai acut percepute de societate ca o amenintare a vietii pe planeta. Oamenii cer o schimbare de atitudine a autoritatilor si companiilor care sa raspunda acestor probleme si, totodata, sa isi asume un rol mai puternic in limitarea actiunilor care dauneaza mediului inconjurator.

Pentru a arata ca au inteles acest mesaj, guvernele, organismele de reglementare si alte parti interesate care au constientizat pericolele au impus companiilor sa demonstreze implicarea prin actiuni concrete, cuantificabile. In acest context, raportarile nefinanciare au devenit un element crucial al reformei economice de care au nevoie partile interesate pentru a aborda probleme precum schimbarile climatice si incluziunea sociala. Asadar, datele financiare reprezinta doar o parte a povestii unei companii, in timp ce raportarea nefinanciaraare in vedere:

- Modul in care investitorii iau decizii luand in considerare si informatii nefinanciare, nu doar financiare. Investitorii cer din ce in ce mai multe informatii corecte si fiabile care sa sustina planul pe termen al companiilor si din perspectiva responsabilitatii sociale corporative.

- Modul in care companiile isi evalueaza riscurile climatice aferente mijloacelor de trai pentru sanatate, securitate alimentara, alimentare cu apa si crestere economica, si care sunt in continua crestere.

- Impactul social si intelegerea acestuia astfel incat companiile sa-l cuantifice mai bine si sa informeze asupra deciziilor lor.

- Reglementarea, si anume faptul ca din ce in ce mai multe organisme de reglementare impun companiilor sa asigure anumite informatii cu privire la modul in care opereaza si gestioneaza provocarile sociale si de mediu.

Legislatia UE impune companiilor mari sa prezinte anumite informatii despre modul in care opereaza si gestioneaza provocarile sociale si de mediu. Acest lucru ajuta investitorii, consumatorii, factorii de decizie politica si alte parti interesate sa evalueze performanta nefinanciara a companiilor mari si incurajeaza aceste companii sa dezvolte o abordare responsabila a afacerilor. Directiva 2014/95 / UE - denumita si directiva de raportare nefinanciara (NFRD) stabileste normele privind prezentarea informatiilor nefinanciare si de diversitate de catre marile companii. Aceasta directiva modifica Directiva contabila 2013/34 / UE si a avut termen de transpunere in legislatia statelor membre pana in decembrie 2016. Romania a transpus aceasta directiva prima data in august 2016 prin Ordinul 1938/2016 pentru entitatile de interes public, iar in decembrie 2018, prin Ordinul 3456/2018 pentru toate entitatile care la data bilantului depasesc criteriul de a avea 500 de angajati.

In acelasi timp, grupul de lucru creat de Comitetul pentru Stabilitate Financiara, “Task Force on Climate-related Financial Disclosures” (TCFD) lucreaza la imbunatatirea si cresterea calitatii raportarii informatiilor financiare legate de schimbarile climatice. In momentul de fata aceste raportari sunt voluntare, dar toate indiciile arata ca acest cadru de raportare va deveni obligatoriu in viitorul apropiat.

Cele mai utilizate cadre de raportare in prezent sunt Standardele “Global Reporting Initiative” (GRI). Aspectele si indicatorii din cadrul acestora reprezinta un punct de plecare important pentru a asigura ca rapoartele intocmite de companii au la baza metode solide de prezentare a informatiilor nefinanciare. Dar pe langa GRI si reglementatorii la randul lor au dezvoltat cadre de raportare de responsabilitate sociala corporativa, printre care se pot aminti: “Integrated reporting”, “United Nations Global Compact”, “ESG metrics and disclosures” (ESG), “EU Directive 95/2014” si TCFD.

Un element comun pe care atat TCFD, ESG, cat si GRI il recomanda este auditarea raportarile de responsabilitate sociala corporativa. In prezent asigurarea acestor raportari este voluntara, dar presiunea pentru schimbare si pentru luarea de masuri conduce la necesitatea emiterii obligatorii a unei asigurari externe din partea unor experti cu privire la continutul rapoartelor. Aceasta necesitate este rezultatul unor situatii precum:

- Incalcarea promisiunilor de catre companii, prin faptul ca nu au reusit sa se ridice la nivelul angajamentelor si valorilor asumate;

- Reglementari noi, cat si in curs de dezvoltare care includ cerinte cu penalitati mari in caz de incalcare;

- Rezilienta si increderea partenerilor externi, nevoia crescuta de a sustine comportamente sustenabile si pentru procesele critice care stau in afara companiei;

- Cerinte mai mari de transparenta: cerere pentru o mai buna intelegere a modului in care companiile functioneaza si livreaza.

- In functie de nivelul de incredere pe care vor sa il acorde celor care verifica informatiile nefinanciare, companiile pot opta pentru doua nivele de asigurare emise de experti externi, si anume:

In cazul unei asigurari rezonabile, expertul aduna suficiente dovezi palpabile, pentru a demonstra ca raportul este conform din toate punctele de vedere cu criteriile identificate si concluzioneaza ca raportul este pregatit sub toate aspectele semnificative in conformitate cu standardele aplicate.

In cazul unei asigurari limitate, expertul aduna suficiente dovezi palpabile pentru a demonstra ca raportul este conform cu circumstantele date si concluzioneaza ca nu exista informatii care sa contrazica datele prezentate in raportul de responsabilitate sociala corporativa.

Pentru publicul larg, termenul „ESG” (Environmental, Social and Governance - Mediu, Initiative Sociale si Guvernanta corporativa) este un termen general care acopera o gama larga de initiative si aspecte care au aparut in ultimii ani si vizeaza aspecte de mediu, precum schimbarile climatice si lipsa resurselor. In fapt, acest termen cuprinde toate riscurile si oportunitatile care ar putea afecta capacitatea unei companii de a crea valoare pe termen lung: de la aspecte sociale precum practicile de munca ale unei companii, gestionarea talentelor, siguranta produselor si securitatea datelor, la chestiuni de guvernanta precum diversitatea consiliului de administratie, salariile executivilor si etica afacerilor.

PwC a publicat in septembrie 2020 rezultatele sondajului anual realizat in randul a peste 700 de directori, aratand faptul ca temele abordate de ESG joaca un rol mai important in discutiile din consiliile de administratie. De asemenea, ei cred ca aceste subiecte ar trebui sa joace un rol in elaborarea strategiei companiei.

Potrivit raportului, 45% dintre respondenti au raportat in 2020 ca subiectele ESG se afla in mod curent pe agenda consiliilor lor, comparativ cu 34% in 2019. Aproape 50% dintre directori considera ca prezentarea aspectelor legate de ESG ar trebui sa fie o prioritate pentru management, procent in crestere semnificativa de la doar 30% in 2019. Cu toate acestea, doar 38% dintre directori spun ca aspecte ESG au un impact financiar asupra companiilor lor, cu mult sub nivelul de 49% de anul trecut.

- 67% dintre directori considera ca aspecte precum schimbarile climatice ar trebui luate in considerare la elaborarea strategiei companiei.

- 50% dintre directori spun ca consiliul lor intelege pe deplin problemele ESG care afecteaza compania.

- 84% dintre respondenti au fost de acord ca organizatiile ar trebui sa faca mai mult pentru a promova diversitatea la locul de munca

Aspectele legate de drepturile omului, schimbarile climatice si inegalitatea veniturilor joaca un rol din ce in ce mai important in strategia companiilor. Procentul de directori spunand ca organizatia ar trebui sa ia in considerare schimbarile climatice atunci cand isi dezvolta strategia a crescut cu 13 puncte in doar un an (67%, de la 54%). A crescut si procentul directorilor care spun acelasi lucru despre imigratie, drepturile omului si inegalitatea veniturilor incepand cu 2019. In timp ce traversarea crizei imediate trebuie sa fie prima prioritate, consiliile pot profita, de asemenea, de aceasta ocazie pentru a schimba conversatia catre preocupari mai largi si pe termen lung.

Multe companii vor iesi din aceasta perioada de tranzitie cu un aspect diferit si acum poate fi un moment bun pentru integrarea in obiectivele strategice ale unor aspecte precum schimbarile climatice si inegalitatea veniturilor - mai ales ca aceste subiecte raman in centrul atentiei pentru investitorii axati pe viabilitatea pe termen lung a companiilor din portofoliu.