Csaba Balint: Revenirea brusca a cererii sustine saltul cotatiilor la materii prime

Revenirea economiei reale din criza generata de pandemie este semnificativ mai rapida decat s-a anticipat atat pe plan extern, cat si pe plan intern, deschizand calea catre un ritm de crestere economica deosebit de robust in anul 2021. Odata cu prefigurarea diminuarii treptate a multiplelor incertitudini, asteptarile privind evolutia PIB pentru anul viitor sunt, de asemenea, unele favorabile.

Impactul asupra preturilor generat de revenirea deosebit de rapida a cererii din economie, concomitent saltului cotatiilor la materii prime si blocajelor vizibile pe unele segmente ale lanturilor de productie, este preconizat sa se tempereze semnificativ in cursul anului 2022. Insa, trebuie, totusi, punctat ca incertitudinile asociate perspectivei inflatiei continua sa ramana ridicate la nivel global.

In faza incipienta a pandemiei, socul indus de COVID-19 a provocat daune extrem de ample in majoritatea sectoarelor economice atat la nivel mondial cat si in Romania (pentru mai multe detalii: Impactul „marelui blocaj” asupra economiei prin prisma indicatorilor timpurii si Cum se compara criza din 2020 cu cea din 2008?). Insa, dupa socul initial, economiile lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamica, pe fondul masurilor de sprijin fara precedent adoptate de autoritati in timp de pace.

Dintre tarile dezvoltate, ca de obicei, SUA conduce revenirea, in primul rand, pe fondul stimulentelor gigantice - cumulat cca. 25% din PIB - acordate de catre autoritati, dar si datorita progreselor remarcabile realizate in campania de vaccinare. Zona Euro - a carei economie este mai putin flexibila decat cea a Statelor Unite, unde raspunsul fiscal a fost ceva mai eterogen si de o magnitudine mai redusa, iar campania de vaccinare a avansat relativ lent - nu a beneficiat de o situatie la fel de favorabila. Cu toate acestea, este preconizat ca PIB-ul regiunii sa-si reia trendul ascendent incepand inca din T2 2021. Situatia Chinei este cu totul speciala: tara din Orientul Indepartat a fost prima economie lovita de criza coronavirus. Datorita implementarii masurilor ferme impotriva raspandirii virusului, autoritatile au reusit sa readuca relativ repede situatia sanitara sub control. Prin urmare, revenirea economica a inceput considerabil mai timpuriu decat in alte tari. Este de mentionat si faptul ca economia Chinei dispune de o rezerva de crestere economica destul de importanta, indusa de avansul rapid al procesului de convergenta cu economiile dezvoltate.

In ce priveste Europa Centrala si de Est (ECE), observam ca tarile din regiune s-au adaptat noilor conditii relativ bine, beneficiind, cu exceptia Cehiei, de o redresare mai dinamica decat cea a zonei euro. Dintre tarile ECE, economia Romaniei a surprins in mod pozitiv si, cel putin pana la acest moment, conduce procesul de revenire economica din regiune. In aceasta evolutie, politica fiscala si cea monetara au fost factori esentiali, dar fara discutie, in absenta raspunsurilor hotarate ale principalelor economii ale lumii, revenirea rapida a economiei autohtone ar fi fost aproape imposibila. De asemenea este important de mentionat si faptul ca structura particulara a economiei romanesti a jucat un rol important. Cele mai afectate sectoare, respectiv turismul si industria ospitalitatii, au ponderi reduse in PIB-ul Romaniei, ceea ce explica o parte semnificativa a performantei economice peste asteptari. Mai mult decat atat, efectul primului val al pandemiei a fost resimtit cu o anumita intarziere. Astfel, in primul trimestru al anului trecut, Romania a evitat sa intre pe minus. Capacitatea agentilor economici de a se adapta noilor conditii concomitent cu un sistem bancar robust si o situatie financiara mai solida a populatiei, la care s-a adaugat optiunea autoritatilor pentru implementarea de restrictii tintite si chiar usor mai putin dure fata de partenerii regionali in valurile doi si trei ale pandemiei, au contribuit, de asemenea, semnificativ la recuperarea rapida a economiei romanesti.

In ceea ce privesc perspectivele cresterii economice, asteptarile analistilor sunt in general pozitive. In 2021, este preconizat ca ritmul cresterii sa se apropie de 7% in SUA si sa se situeze usor peste 4% in zona euro. Desi incetinirea este inevitabila, conform celor mai recente prognoze, performanta economica buna a principalelor economii ale lumii este de asteptat sa persiste si in anii urmatori. In cazul in care acceptam ipotezele favorabile ale pietei referitoare la starea economiei mondiale, luand in calcul, de asemenea, efectele de tip carry over concomitent cu semnalele timpurii incurajatoare pentru evolutia PIB din T2 (de exemplu, revenirea spectaculoasa a indicatorilor de incredere si revenirea indicilor de mobilitate a populatiei la nivelul pre-criza) si perspectiva unei recolte agricole mai ridicate decat cea inregistrata in 2020, se contureaza pentru anul curent o crestere economica de cca. 7% in Romania. Mai mult decat atat, cu ajutorul fondurilor europene, ritmul cresterii ar putea sa se mentina la un nivel relativ ridicat (peste 4%) inclusiv in anul viitor.

Totusi, sa nu ne pripim cu fixarea previziunilor pe termen indelungat. O lectie a anului 2020 si, in general, a crizelor este tocmai ca mersul economiei se poate modifica radical intr-o scurta perioada de timp. In momentul de fata, ne putem bucura cu masura si sa apreciem ca redresarea s-a produs mult mai repede decat in crizele anterioare. Socul indus de COVID-19 ar fi putut genera pagube mult mai mari si mai persistente. Pentru a va reaminti incertitudinile cu care s-a confruntat economia, va recomand Caseta: Prognoze in timp real ale cresterii economice elaborata de colegul nostru Madalin Viziniuc, o analiza excelenta in legatura cu pregatirea proiectiilor macroeconomice pe termen scurt (pentru cei interesati de o descriere detaliata, o puteti accesa de pe urmatoarea adresa: Sandu si Viziniuc, 2021, Caiete de studii BNR Nr. 57 Prognoze in timp real ale cresterii economice).

In prima jumatate a articolului a fost discutata revenirea rapida a economiei reale. Insa, in ultimele luni, un alt subiect si anume accelerarea preturilor de consum a ajuns in centrul atentiei, dupa ce rata anuala a inflatiei a atins niveluri rar intalnite in ciclul post-2008.

In spatele acestor evolutii, as sublinia patru factori interdependenti. In primul rand, este important de mentionat faptul ca redresarea dinamica a economiei globale a sosit impreuna cu (1) revenirea brusca a cererii, ceea ce, in mod natural, actioneaza in directia cresterii preturilor. Desigur, aceasta a fost posibila inclusiv datorita (2) masurilor extraordinare – absolut necesare in gestionarea situatiei in perioadele dificile ale crizei COVID-19 – impuse de catre decidentii economiilor principale ale lumii. Cel mai relevant exemplu este SUA, unde valoarea pachetelor fiscale a atins cote deosebit de ridicate iar politica monetara, de asemenea, poate fi caracterizata ca fiind ultra-relaxata. In acest context, cotatiile (3) materiilor prime au urcat vertiginos ulterior scaderilor dramatice din cursul anului 2020, atingand sau chiar depasind nivelurile inregistrate de acestea in perioada premergatoare crizei, generand puternice efecte de baza la nivelul ratei anuale a inflatiei. La sfarsitul lunii aprilie 2020, cotatia petrolului Brent s-a situat la 25 de dolari SUA pe baril, iar in luna iunie 2021, a depasit pragul de 75 de dolari cu efecte directe si indirecte asupra indicelui preturilor de consum. De asemenea, (4) blocajul aparut pe anumite segmente ale lanturilor de productie si aprovizionare au jucat un rol important in cresterea brusca a inflatiei. Pentru a intelege mai bine fenomenul blocajelor, am putea sa ne gandim la un aparat industrial cu roti dintate sau cu leviere legate intre ele cu o sfoara elastica. In cazul in care unele roti/leviere avanseaza iar altele raman in urma, aparitia presiunilor este inevitabila in cadrul sistemului. La nivel mondial, unele segmente ale economiei au performat exceptional, cum ar fi productia bunurilor industriale de folosinta indelungata, insa exista si alte sectoare cu roluri importante in lanturile de productie care, dupa incercarile grele ale anului 2020, nu au reusit inca sa se adapteze la cererea crescuta.

Folosind metafora aparatului de mai sus, putem concluziona ca, din momentul in care economia se va rebalansa in linie cu noile echilibre – cu alte cuvinte, sectoarele ramase in urma vor reintra in ritm iar cele care pana acum au inregistrat cresteri spectaculoase, vor mai reduce din viteza de rotatie, inclusiv ca urmare a eliminarii treptate si controlate a masurilor de stimuli – decalajele si, implicit, presiunile din economie se vor tempera. Un astfel de scenariu este reflectat si in asteptarile inflationiste ale pietei.

Cu privire la incertitudinile asociate asteptarilor pozitive ale pietei (i.e. crestere economica relativ ridicata pentru anii 2021-2022 concomitent reducerii presiunilor inflationiste incepand din 2022) este important sa mentionam cateva riscuri relevante. Datorita evolutiei campaniei de vaccinare, s-au facut pasi extrem de importanti in directia controlarii crizei sanitare, insa n-am iesit inca complet din criza. Aparitia mutatiilor mai agresive si mai rezistente ale virusului ar putea schimba semnificativ perspectivele economice. De asemenea, evolutia preturilor de consum ar putea sa surprinda din nou, crescand riscul dezancorarii asteptarilor inflationiste ceea ce, la randul sau, ar obliga bancile centrale sa implementeze masuri mai hotarate decat se anticipeaza in momentul actual. In plus, nivelul mai ridicat al indatorarii (mai ales in cazul sectorului public), se translateaza in vulnerabilitati care trebuie monitorizate cu atentie. In acest context, una dintre cele mai importante provocari este identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptata si controlata a setului actual de masuri de sprijin atat pe plan extern, cat si pe plan intern.

Activitatea de prognoza macroeconomica din cadrul bancilor centrale utilizeaza adesea tehnici econometrice care au rolul de a identifica relatii stabile prezente la nivelul variabilelor economice, care mai departe sa fie utilizate pentru a formula predictii cu privire la evolutia acestora. Totodata, este larg acceptat faptul ca nu exista un model perfect care sa ofere cele mai bune prognoze, fiecare dintre cele disponibile prezentand deopotriva avantaje si dezavantaje – de exemplu, metodologiile mai simple sunt adesea mai flexibile si prin urmare pot prelua mai rapid modificarile mai recente prezente la nivelul setului de indicatori, insa, in aceleasi timp, exista si posibilitatea ca legaturile pe care acestea le observa sa fie doar conjuncturale. In acest context, este de preferat utilizarea mai multor abordari care sa prezinte diferite grade de complexitate.

Strategia de combinare a prognozelor este aplicata in cadrul BNR pentru evaluarea in timp real a activitatii economice. Metodologia utilizeaza un spectru larg de modele, de la unele mai simple, care se bazeaza pe ecuatii liniare si factori comuni evaluati utilizand metoda componentelor principale, la unele complexe care recurg la tehnici econometrice de estimare Bayesiene aplicate unor modele care prezinta variabile neobservate. Sunt vizibile doua perioade cand valoarea efectiva a PIB se plaseaza la limitele intervalului de incertitudine al proiectiei (2014 T2, respectiv 2017 T3), ambele situatii putand fi asociate evolutiei sectorului agricol, modelele avand o anumita sensibilitatea din acest punct de vedere, data reprezentarea deficitara a sectorului in setul de indicatori.

Evaluarea in timp real a activitatii economice prezinta o utilitate sporita in perioada imediat urmatoare materializarii unui soc asupra activitatii economice. Deteriorarea conditiilor economice cauzata de raspandirea alerta a noului coronavirus a fost surprinsa de indicatorii lunari incepand cu luna martie 2020. In lumina acestor evolutii, metodologia de prognoza a PIB in timp real a revizuit semnificativ, in sens descendent, proiectia pentru T1 2020 (de la 1,3 la suta, pana la 0,1 la suta), alaturi de modificarea asimetriei distributiei prognozelor catre stanga, fapt care sugereaza riscuri de abatere in jos a proiectiei. Procesul de actualizare al proiectiei a fost mult mai pregnant pe parcursul crizei sanitare. Astfel, primele prognoze realizate pentru T2 2020, utilizand indicatorii lunari disponibili pana in luna martie (coincide cu situatia cand se publica estimarea PIB semnal, pe 15 mai 2020 in cazul de fata) sugerau o contractie a cresterii economice de doar 1,4 la suta. Extinderea setului de date prin includerea evolutiilor indicatorilor lunari pentru luna aprilie (productie industriala, comert, servicii, etc.) a condus la o revizuire semnificativa a prognozei PIB, pana la cca. -12 la suta, foarte aproape de valoarea publicata de catre INS. In aceasta etapa, totusi, consensul la nivelul modelelor utilizate in cadrul metodologiei de prognoza era destul de redus, fapt reflectat de un interval de incertitudine destul de larg asociat proiectiei mediane. Bineinteles, pe masura ce noi informatii au devenit disponibile, increderea asociata proiectiilor s-a imbunatatit.