CM: Managerii trebuie sa reformateze actiunile de comunicare la nivel de companie

In 2016 am facut o cercetare in randul angajatilor companiilor din Romania referitoare la prezenta directorilor generali in social media. La acel moment, rezultatul aparent optimist de 63% prezenta in social media ascundea adevarul ca doar 44% dintre manageri si 46% din personal stiau despre prezenta sefilor lor in retelele sociale. Oare cati dintre clienti stiau asta?

Ceea ce atunci nu era urgenta, acum este. Nu indemn directorii generali sa ia cu asalt retelele sociale. Au multe alte lucruri de facut. Vorbesc despre comunicarea 360°a liderilor care nu mai poarta doar raspunderea angajatilor si rezultatelor companiei lor, ci sunt chemati de conjunctura pandemica sa se exprime si in legatura cu comunitatea, in care compania pe care o conduc, isi desfasoara operatiunile.

De ce sunt aceste aspecte mai importante acum? Deoarece pandemia i-a obligat pe top manageri sa gestioneze impactul inchiderii economiei, volatilitatea lantului de aprovizionare, relatia cu angajatii, politicile interne adaptate la munca de acasa, etc. Cu alte cuvinte directorii generali au fost nevoiti de context sa dea mesaj, directie si incredere tuturor factorilor interesati, de buna seama nelinistiti cu privire la impactul deciziilor asupra viitorului lor.

Directorii generali au depasit nivelul raportarii rezultatelor doar catre actionari, si undeva acolo, discret, si a trimiterii mesajelor de comunicare interna catre angajati. Astazi ei trebuie sa comunice catre o serie intreaga de factori interesati, de la actionari la clienti si angajati, de la furnizori la organisme de reglementare si comunitate. Pe retelele de socializare, directorii executivi sunt trasi acum la raspundere in moduri cat se poate de publice. Fiecare cuvant rostit si actiune pe care o intreprind sunt atent examinate si are potentialul de a declansa controverse, demola reputatii, afecta brandul de companie.

Partile interesate (in engleza stakeholders) vor acum sa inteleaga nu numai tintele si obiectivele companiei, ci si scopul si valorile acesteia. Atunci cand apar probleme sociale sau de reglementare, companiile sunt asteptate, si chiar presate, sa vorbeasca despre modul in care acestea intra in conflict cu misiunea lor.

Extinderea arenei publice in mediul online a extins si conceptul de chestiuni de afaceri (in engleza business affairs). Acum, companiile iau in considerare deopotriva subiecte precum securitatea datelor, sanatatea mintala si echilibrul dintre viata profesionala si cea profesionala, diversitatea, reglementarea, conformitatea sau relatiile cu clientii.

Este responsabilitatea directorului general sa descopere cum sa navigheze in mod eficient aceasta noua realitate, pastrand o atentie distributiva asupra obtinerii de profit pe termen scurt si asupra initiativelor de sustenabilitate pe termen lung.

Delegarea este o noua dimensiune care se schimba in actul de conducere. Gestionand un sistem de conducere bazat pe ierarhie, directorii generali erau obisnuiti ca angajatii sa-si treaca propunerile printr-un lant de comanda spre a fi aprobate si la final sa primeasca acces la rolurile de conducere.

Pandemia da relevanta unei tendinte care castiga tot mai mult teren: liderul ca facilitator pentru performanta angajatilor. Cu alte cuvinte, el are un rol clar in angajarea celor mai buni profesionisti, le da acces la resurse si le asigura mediul propice ca acestia sa performeze, dupa care face un pas inapoi si ii lasa sa gestioneze initiative, proiecte, echipe, departamente.

In acest mod, directorul general isi imputerniceste managerii sa initieze o idee, sa rezolve o problema sau sa formeze o echipa fara sa astepte parerea sau permisiunea lui. In plus, aceasta abordare faciliteaza inovarea, care este o prioritate pentru multi directori generali.

Si pentru ca am vorbit de schimbare in ce priveste raspunderile directorului general, pentru gestionarea schimbari, liantul este comunicarea. Sigur nu vorbesc aici despre o comunicare de forma, un limbaj de plastic ce rateaza tocmai claritatea pe care si-o propune. Si nici de o comunicare ce suspenda actiunea concreta pentru rezolvarea provocarilor operationale.

Vorbesc despre comunicarea autentica, plina de empatie, motivare, de recunoasterea dificultatilor, feedback si feedforward. Adica o comunicare care sa modeleze schimbarile dorite si sa consolideze continuu impactul acestora asupra companiei. Iar aici, rolul central il are directorul general.

Comunicarea frecventa despre ceea ce face compania pentru a asigura securitatea financiara a angajatilor si pentru a-i mentine sanatosi, despre perspectivele afacerii si despre schimbarile si oportunitatile de pe piata care trebuie abordate, ii apartine directorului general.

Nu este deloc usor sa fii director general in acest moment. Sa asumi pozitia liderului eficient pentru actionari, liderul care da directie si scop angajatilor pentru a dezlantui energia lor colectiva, preocupat de probleme comunitatii, cu reactie la ultimele reglementari in domeniu dar si la nedreptatile sociale, este in sine foarte complicat. Haosul este disipat de claritate si a devenit clar ca directorii generali trebuie sa adapteze modul in care isi dezvolta strategiile, isi conduc companiile si comunica rolurile si responsabilitatile lor in cadrul organizatiei si in afara acesteia.

 

* Articol de Constantin Magdalina