Se puteau astepta multe de la anul 2020 dar nu ce traim acum. Chiar daca anticipata de multi, criza nu arata in niciun caz in acest fel: criza sanitara, urmata de o criza sistemica.In versiunea lui initiala 2020 trebuia sa fie anul zenitului de crestere economica si prosperitate: aluzia implinirii unei rotunde promisiuni de mai bine. Ceea ce avem, insa, sunt dezechilibre macroeconomice, planuri de salvare si programe de sustinere pentru companii si angajati.
Schimbari la nivel de companie
Pentru o companie din Romania este greu sa treaca cu bine prin acesta incercare. Si totusi, daca ne uitam mai bine decidentii pot lua o serie de masuri raspuns cum ar fi:
1. Sa gestioneze atent resursele financiare si umane astfel incat sa mentina si chiar sa creasca productivitatea angajatilor. Din acest punct de vedere modelul kurzabeit adoptat sprijina aceasta masura deoarece, pentru companiile care diminueaza programul de lucru al angajatilor, statul plateste in proportie de pana la 75% diferenta dintre salariul initial si cel rezultat dupa reducerea programului de lucru.
2. Sa retehnologizeze compania prin accesarea fondurilor europene nerambursabile aferente Programului Operational Competitivitate 2014–2020, in cuantum de 1 miliard de euro. Fondurile europene nerambursabile sunt disponibile sub trei forme: a) microgranturi pentru microintreprinderi sub forma forfetara, b) granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor sub forma de suma forfetara si in procent din cifra de afaceri si c) granturi pentru investitii productive in baza evaluarii proiectului de investitii depus.
3. Sa solicite online certificatele pentru situatii de urgenta (CSU), pana pe 15 septembrie 2020 potrivit noii sesiuni de eliberare a CSU, care sa le permita obtinerea granturilor pentru capitalul de lucru de la punctul 2.b.
4. Sa imbunatateasca procesele interne pentru a genera eficienta si productivitate. Optimizarea resurselor este importanta, iar realocarea acestora in punctele de actiune relevante produce rezultate. Intr-o companie cu pocese interne mai bune exista o viteza sporita de reacþie, intrucat ideile inovative sunt aplicate intr-un ritm mai rapid, iar canalele de comunicatii si circuitele informationale sunt mai scurte si mai simple.
5. Sa acceseze programele guvernamentale de sustinere a companiilor, cum este IMM Invest, ca sa-si asigure lichiditatile pentru derularea activitatii curente sau pentru investitii. Prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de catre FNGCIMM in numele statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, decidentii pot asigura continuarea activitatii, mentinerea locurilor de munca sau inova.
Schimbari la nivel de mentalitate
Aceasta criza sanitara disloca mentalitatile blocate in predictibilitate. Pentru cei care cred ca e un fenomen pasager dupa care vor reveni la rutina ar fi bine sa se mai gandeasca o data. Asteptarile cu privire la viitor vor fi diferite. Acestea joaca un rol foarte important deoarece influenteaza aproape fiecare tranzactie sau decizie economica.
Asteptarile cu privire la viitor pot orienta o economie spre prosperitate sau faliment. Consumatorii care si-au format credinta ca situatia economica este una dificila, cu aceasta credinta instalata isi construiesc proiectia de viitor. In consecinta vor adopta comportamente de economisire a resurselor pentru a se pregati de ceea ce vine.
In perspectiva scaderii consumului, companiile vor scadea investitiile si reduce productia, ceea ce va antrena cresterea somajului, scaderea salariilor si o scadere exacerbata a consumului. Stimulate de instinctul de supravietuire aceste asteptari provoaca profetia auto-implinita a unei crize.
In concluzie
Alaturi de masurile concrete de mai sus pentru companii si consumatori, mentinerea schimburilor economice macar la un nivel moderat ne da o sansa tuturor de a trece cu bine incercarea. La fel ca anticiparea dezastrului si increderea in viitor poate fi o profetie auto-implinita. Depinde de fiecare dintre noi in care dintre cele doua vom investi mai mult.
Un material de opinie de Constantin Măgdălina, antreprenor și explorator de business
