Nu mai constituie o noutate pentru nimeni faptul ca trendul pe care se situeaza economia Statelor Unite ale Americii reprezinta un reper demn de luat in considerare de celelalte tari de pe mapamond. Ultima dovada in acest sens este reprezentata de modul in care a evoluat criza internationala actuala: desi au fost, probabil, alte elemente care au favorizat intr-o anumita masura evenimentele recente, influenta covarsitoare a fost generata de elementele speculative ale pietei imobiliare americane, care au zdruncinat din temelii sistemul financiar de peste ocean, eveniment urmat, la scurt timp, de prabusirea pietelor mobiliare si, implicit, a celor reale. Un asemenea efect de tip "domino" era greu de imaginat in urma cu numai cativa ani si putini au fost expertii care au reusit sa prevada astfel de evolutii. De altfel, chiar daca au existat specialisti care, inca din anul 2004, trageau semnale serioase de alarma cu privire la asemenea perspective, acestea au fost - cu buna stiinta ori in necunostinta de cauza - ignorate. Experienta din ultimul an sugereaza, de aceasta data in mod ferm, faptul ca felul in care se deruleaza evenimentele in economia SUA trebuie sa fie luat, in mod obligatoriu, in calcul de catre factorii de raspundere implicati in formarea deciziilor economice la nivelul tuturor statelor lumii. De aceea, este oportuna o privire de ansamblu asupra conditiilor actuale ale pietei din SUA, urmand a fi identificate eventualele influente care pot fi exercitate in special spre zona Uniunii Europene.Simetrie perfecta a crizei in SUA
Conform ultimelor estimari lansate de analistii USA Today, in colaborare cu IHS Global Insight, graficul care modeleaza tendintele Produsului Intern Brut efectiv indica o trecere de la - 0,2% in august 2009 la 1,4% in luna urmatoare. Pentru ultimul trimestru din 2009, raportarile indica o crestere medie a PIB efectiv de 2,4%, fapt care arata, practic, finalizarea crizei economice. Asa cum observa analistii institutiilor mentionate, majorarile nu sunt spectaculoase, dar au avantajul de a avea un ritm constant. Acelasi lucru este valabil si pentru 2010. In calculele respective, au fost luati in considerare 11 indicatori principali, dintre care aproximativ jumatate au avut o evolutie optima (stabilizarea timpului de lucru, cresterea numarului de autorizatii de construire, majorarea preturilor actiunilor, imbunatatirea curbei de randament etc.), in vreme ce alti parametri au continuat sa se deprecieze (cererea pe piata bunurilor de capital, cresterea prea lenta a disponibilitatilor financiare lichide, gradul ridicat de imprastiere a obligatiunilor corporative de tip AAA, nivelul sporit al pretului petrolului si majorarea in ultimele trei luni a dobanzii reale a imprumuturilor federale). Dupa cum observa analistii americani, recesiunea din SUA are, conform datelor disponibile, o evolutie in forma literei V, ceea ce inseamna faptul ca, intre lunile august 2008 si august 2009, PIB a avut o scadere progresiva pana la jumatatea intervalului (nivelul maxim al diminuarii PIB efectiv - la -5,9% - fiind semnalat in martie 2009). A urmat o atenuare a impactului negativ, dupa care s-a consemnat stabilizarea ce a avut loc in urma cu 4 luni. In ceea ce priveste prognozele pe termen scurt, toti observatorii fenomenului economic american sunt de acord ca se va asista la o mentinere a ritmului de crestere actual, care, desi nu este atat de ridicat pe cat s-ar dori, ofera garantia mentinerii in zona pozitiva.
Comportament eterogen in Europa
Revenind la influentele exercitate de evolutia economiei SUA asupra situatiei statelor din UE, trebuie precizat faptul ca reactiile au fost intrucatva diferite. Astfel, daca state precum Spania si Marea Britanie au avut serios de suferit din cauza evenimentelor din ultima perioada, Franta si Germania se pare ca au reusit sa depaseasca mult mai usor obstacolele intalnite. Daca se analizeaza primele doua situatii, se observa usor ca motivele scaderilor drastice au fost complet diferite. Astfel, in Spania, recesiunea a avut drept principale cauze "bubble"-ul imobiliar (generat, in principal de politicile demografice insuficient fundamentate, care au incurajat repopularea tarii cu imigranti vorbitori de limba spaniola, proveniti din America Latina) si imposibilitatea de refinantare guvernamentala data de rezultatele nesemnificative ale emisiunii de obligatiuni de stat (care a coincis cu o actiune similara intreprinsa de Rezerva Federala a SUA). In Marea Britanie, derapajele au fost legate mai mult de instabilitatea financiara, generata de interconexiunile deosebit de puternice dintre pietele financiare de la Londra si New York. In ceea ce priveste Germania si Franta, se pare ca, in pofida unor conditii aspre si a intampinarii de dificultati majore (cum ar fi, de exemplu, scaderile bruste ale comenzilor pe piata auto si in alte domenii industriale), cele doua state nu au avut de compensat niveluri ridicate ale activelor toxice si au reusit sa se alinieze mai rapid tendintei americane de revenire. In concluzie, este de asteptat ca unele dintre statele europene puternic industrializate, alaturi de tari cu economii mai stabile din Europa Centrala si de Est, sa consemneze un trend simetric asemanator celui al SUA, caracterizat printr-o evolutie in forma literei "V" a graficului PIB efectiv, in vreme ce alte economii comunitare se vor confrunta cu o criza de tip "L", ceea ce inseamna prelungirea necontrolata a mentinerii PIB efectiv la nivelul cel mai scazut pentru o perioada mai indelungata.
Intarzieri fata de graficul de reluare a cresterilor pentru Romania
Este posibil ca si Romania sa se plaseze pe o astfel de pozitie, dat fiind faptul ca anumiti indicatori, cum ar fi deficitul balantei de plati sau ratingul de tara care reprezinta factorul cel mai important de influentare a nivelului investitiilor straine directe, au valori dezavantajoase in acest moment. Totusi, din punct de vedere macroeconomic, lucrurile nu stau chiar atat de rau, intrucat inflatia, somajul, cursul de schimb valutar si datoria publica externa prezinta niveluri considerate acceptabile. De aceea, orice scenariu devine posibil, varianta optimista fiind aceea de reluare a cresterii economice in august 2010 (cu un an intarziere fata de SUA, fata de media de 6 luni estimata de specialisti), iar versiunea pesimista indica o posibila finalizare a convulsiilor economice dupa anul 2011. Daca se iau in calcul opiniile expertilor locali, se poate observa ca motivele cel mai des invocate, care sustin teoria cauzelor crizei, sunt: comportamentul imatur al organizatiilor si institutiilor bancare (acestea ignorand semnalele clare venite de peste ocean si aplicand politici contradictorii de creditare); capacitatea extrem de redusa a administratiei centrale si locale de a atrage fonduri europene; scaderea dramatica a mai multor sectoare economice, cu precadere a celor auto si de constructii. Totusi, exista si un semnal imbucurator - si anume acela al perspectivei de adoptare a monedei unice europene pana in anul 2015, ceea ce va aduce o mare stabilitate pe pietele valutare, monetare si nu numai. Informatii suplimentare, la www.usatoday.com
