Producatorii europeni preconizeaza ca preturile materiilor prime utilizate in constructii vor inregistra cresteri de pret de doua cifre, pana la sfarsitul lui 2021. Potrivit datelor relevate printr-un studiu recent al companiei internationale de consultanta, Horvath, cea mai mare crestere se asteapta sa fie de 33%, la lemn, pana la finele lui 2021. Alte majorari importante sunt estimate pentru otel, care se va scumpi cu 15%, si materialele plastice, care vor avea un cost mai ridicat cu 20%. Cresterile preturilor pentru materiile prime au inceput anul trecut, pe fondul debutului pandemiei, iar cel mai mare salt a fost in Romania si Germania. In cele doua tari, pretului lemnului s-a dublat, in septembrie 2020. Reprezentantii Horvath arata ca tara noastra este puternic influentata de piata germana, dat fiind ca aceasta este cel mai mare partener comercial al Romaniei.Preturile vor continua sa creasca, conform producatorilor intervievati in cadrul cercetarii Horvath, care s-a desfasurat in intervalul martie - iulie 2021. Se preconizeaza ca lemnul, otelul, materialele plastice, gazul sau metanolul se vor vinde tot mai scump pana la finalul anului, iar ca aceste majorari vor continua si in 2022. Pretul pe tona al otelului laminat la cald este in prezent mai ridicat cu 60%, fata de inceputul anului, iar pana la sfarsitul lui 2021, se estimeaza ca va mai creste cu inca 18%. De asemenea, si preturile materialelor plastice a crescut brusc, fiind necesare tot mai mult ca ambalaje, tacamuri, vesela, din motive igienice si de prevenire a infectiei.
„Scumpirile au inceput in 2020, odata cu pandemia, cand companiile din domeniul materiilor prime si-au limitat productia si stocurile. La scurt timp, a crescut cererea pentru mobilier, materiale de constructii si renovare pentru interior si exterior, pentru ca oamenii au petrecut tot mai mult timp acasa, in contextul restrictiilor. Astfel, au inceput majorarile de preturi la materialele de constructii, care au ajuns, in medie, la 30% in toamna lui 2020. La inceputul lui 2021, am avut cresteri de 20%, iar maximul a fost de 65%, pentru materiile prime secundare”, a explicat Kurt Weber, director general al Horvath Romania.
Relatia economica romano-germana - de la cresterea in tandem a preturilor, la oportunitati de redresare economica pentru piata autohtona
Lemnul ramane printre cele mai solicitate materii prime, iar in Romania a suferit una dintre cele mai mari majorari de preturi. Odata cu debutul valului patru al pandemiei si aparitia variantei Delta a coronavirusului, companiile producatoare se tem de blocaje suplimentare in Europa. Romania va continua sa fie afectata, in special prin prisma modificarilor de pe piata germana. Competitivitatea exporturilor romanesti este in stransa conexiune cu cererea venita de pe piata nemteasca. Germania are o pondere de peste 15% in fiecare dintre cele patru grupe de produse care acopera aproape doua treimi, 63%, din exporturile romanesti totale. Categoriile de produse sunt: (1) masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile; (2) mijloace si materiale de transport; (3) metale comune si produse din acestea; (4) materiale plastice, cauciuc si articole din cauciuc.
Nu in ultimul rand, conform datelor Consiliului Investitorilor Straini si BNR, Germania a fost, in 2020, a treia cea mai mare sursa de investitii straine in tara noastra si a doua, din punct de vedere al investitiilor greenfield.
„Germania este cel mai mare partener comercial al Romaniei, de aceea modificarile de preturi la materiile prime survenite la nivel local le-au urmat indeaproape pe cele de pe piata germana. Aceasta situatie este fireasca, daca ne gandim la istoricul relatiilor economice romano-germane. Datele INS arata ca in 2006, 15,7% dintre exporturile Romaniei mergeau catre Germania si 16,6% din importuri proveneau de la nemti. In prezent, vorbim de aproape 23% in cazul exporturilor si de 20,7%, pentru importuri. Este adevarat ca aceasta evolutie a generat si o dependenta mai mare a economiei locale fata de fluctuatiile cererii din Germania. Recesiunea cauzata de pandemie a generat scaderea PIB-ului german cu aproape 5%, dar redresarea a inceput deja in aceasta tara, fapt ce va duce la o crestere economica de 3,6% in 2021, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Este o veste foarte buna si pentru Romania, avand in vedere ca productia manufacturiera din Germania a atins nivelul dinainte de pandemie”, a adaugat Kurt Weber.
Reprezentantul Horvath a mai aratat ca in ceea ce priveste cresterile de preturi ale materiilor prime, ce vor continua sa survina in urmatoarea perioada, producatorii europeni ar trebui sa ia considerare trei reguli de ajustare a acestora: „In primul rand, majorarile ar trebui planificate intr-un mod tintit si sistematic. In al doilea rand, ar trebui sa fie diferentiate si transferate selectiv clientilor pe segmentul pietei, canalului de distributie sau categoriei de produse. In al treilea rand, este necesara comunicarea rapida si transparenta catre clienti.”
Pentru realizarea acestui studiu, Horvath a intervievat in total 1.041 de directori ai unor companii de productie din Europa.
