Sectorul padure-lemn este afectat de o explozie a preturilor pe piata de materie prima, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului. Daca se prelungeste, criza risca sa afecteze si populatia in sezonul rece, prin escaladarea preturilor la lemnul de foc. Consiliul Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi a adus in dezbatere cauzele si posibilele solutii ale fenomenului.Cu maxime istorice la pretul lemnului de lucru, atat la rasinoase cat si la foioase, piata materiei prime se confrunta cu o criza extrem de serioasa, ale carei efecte risca sa se amplifice la toamna si sa afecteze inclusiv piata lemnului de foc pentru populatie.
Producatorii de mobilier au de infruntat cea mai grava criza din perioada recenta. Aurica Sereny, presedinta Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania - APMR, a declarat: „Pretul exagerat al lemnului, care in luna mai s-a dublat fata de aprilie 2021, precum si lipsa lemnului fasonat si a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determina inchiderea multor capacitati de productie sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neincadrarii in costurile de fabricatie.”
Criza de resurse pe piata lemnului - cauze si solutii
Criza poate fi explicata doar partial de cererea foarte mare venita din Statele Unite ale Americii, unde piata constructiilor cunoaste un veritabil boom. Aceasta este, in acelasi timp, determinata si de factori interni.
Cauzele interne ale acestei crize tin de suprareglementarea sectorului, dupa cum a explicat Istvan Tőke, presedintele executiv al Federatiei Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva: „O prima problema este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar in ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura pana la un an si jumatate. In acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piata, oferta este mai mica decat cererea, iar preturile explodeaza.”
Exacerbarea fenomenului taierilor ilegale a condus la politici publice si reglementari care au determinat blocaje ale sectorului. „De asemenea, exista o problema a marcarilor in proprietatile mici dupa operationalizarea SUMAL 2.0”, a mai explicat Istvan Tőke. „SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea taierilor ilegale, dar conduce si la scaderea taierilor legale. Ajungem la momentul actual sa nu punem in valoare decat 20-30% din volumul pus in valoare anii trecuti.”
„Datorita birocratiei si suprareglementarii ne putrezeste lemnul in paduri”, a subliniat Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn. „Acesta este mesajul pe care l-am transmis astazi domnului Ministru Barna Tanczos. Prin blocarea aplicarii amenajamentelor silvice, am ajuns sa blocam executarea lucrarilor de ingrijire a padurii, extragerea doboraturilor de vant si arborilor atacati de insecte daunatoare si implicit sa afectam starea de sanatate a padurilor. Este absurd! Este ca si cum s-ar reglementa sa nu se mai faca lucrarile de ingrijre a culturilor agricole ca sa protejam buruienile, sa lasam graul nerecoltat pentru ca se hranesc soriceii cu grauntele care cad singure! Este nevoie de echilibru - este o stiinta si o practica a gestionarii durabile a padurilor -silvicultura. Frumusetea si biodiversitatea padurilor Romaniei cu care ne mandrim se datoreaza tocmai lucrarilor silvice, regenerarii naturale, gestionarii durabile promovate de silvicultura si silvicultori.“
Evaluarea fenomenului taierilor ilegale - o urgenta
Dezbaterile Consiliului Padurilor au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului taierilor ilegale, care determina in buna masura politicile publice ale Statului.
In ultimii ani, estimarile fenomenului au variat intre mai multe ordine de marime . Organele de control raporteaza 150-200.000 m3 pe an. In 2015, d-na Ministru Gratiela Gavrilescu a comunicat public si a prezentat inclusiv in CSAT cifra de 8,6 milioane mc taieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier National. In 2019, dl. Ministru Costel Alexe a „asumat” o cifra medie a recoltei de masa lemnoasa de 38 milioane m3/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Intr-o comunicare oficiala, Ministerul Mediului Apelor si Padurilor ne-a transmis ca cifra de recolta de 38 milioane m3 anual nu se regaseste receptionata ca rezultat al Inventarului Forestier National. Cert este ca padurile Romaniei cresc ca suprafata si volum de masa lemnoasa, o demonstreaza nenumarate studii satelitare comparative, inclusiv fata de perioada comunista.
Catalin Tobescu, presedintele AIL - Prolemn, a declarat ca incertitudinile privind amploarea fenomenului au generat politici publice cu efecte perturbatoare asupra silviculturii si activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului. „Subiectul taierilor ilegale a fost atat de mult exacerbat incat nu mai vedem padurile de cioturile-vedeta. Am solicitat domnului Ministru o dezbatere stiintifica privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier National si publicarea periodica a rezultatelor intermediare ale ciclului al III-lea,” a adaugat acesta.
Prezent la dezbaterile Consiliului, dl. Barna Tanczos, Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, a declarat ca va organiza in urmatoarele saptamani o dezbatere a forurilor stiintifice pentru a transa o data pentru totdeauna problema. Dezbaterea va include reprezentanti ai mediului universitar, specialisti ai INCDS „Marin Dracea” si ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.
Prioritati: finantare corecta si reglementare justa pentru sectorul forestier
Pe langa eliminarea blocajelor generate de reglementari, autoritatile trebuie sa ia in calcul o finantare corecta a sectorului, atat prin Strategia Forestiera Nationala cat si prin Planul National de Redresare si Rezilienta si alte mecanisme de finantare, au aratat participantii.
„Bugetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor nu a inclus niciodata o finantare care sa se intoarca la paduri mai mare de 2% in ultimii 30 de ani. Avem o subfinantare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geana, presedintele Federatiei Sindicatelor din Silvicultura - SILVA.
„Suntem o comunitate care ajuta ca padurea sa fie gestionata durabil si sa realizeze produse cu o valoare adaugata cat mai mare,” a sintetizat Aurica Sereny, presedinta Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania.
„Ne dorim dezbateri si politici publice bazate pe dovezi si pe argumente rationale, nu pe imagini cu puternic impact emotional si manipulatoare,” a declarat Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn.
