Dialogul, atitudinea constructiva, perseverenta si comunicarea rationala, bazata pe argumente reale, fara nicio agenda ascunsa, sunt instrumentele pe care ASFOR le utilizeaza in promovarea intereselor legitime ale breslei forestierilor. "Am tinut mereu la aceste lucruri, iar rezultatele care se regasesc in politicile publice confirma faptul ca suntem pe drumul corect. Este adevarat, viteza de reactie a decidentilor nu este foarte mare – uneori poate fi foarte lenta – dar noi consideram constructia mai importanta decat demolarea, scandalul sau invectiva", a transmis Ciprian Musca, presedintele ASFOR.
"Rabla pentru sobe" a trecut de prima faza a dezbaterii publice
Reprezentantii ASFOR au participat miercuri, 8 februarie 2024, la doua intalniri oficiale importante pentru prezentul si viitorul sectorului forestier romanesc.
"Mai intai, am participat la dezbaterea publica a programului «Rabla pentru Sobe». Un program initiat, sustinut si promovat de ASFOR si care a ajuns, iata, intr-una dintre ultimele faze ale procesului de legiferare. Prin acest program, se finanteaza achizitia de catre persoanele fizice ale unor instalatii performante, ecologice si cu randament ridicat de incalzire cu lemne. Astfel, se vor consuma mai putine lemne de foc, va creste gradul de confort termic in zona rurala, iar mediul va fi mai curat", a precizat reprezentantul ASFOR.
10 masuri pertinente pentru sectorul forestier romanesc
In aceeasi zi, membrii Consiliului Director al ASFOR au fost primiti la Guvernul Romanei de o echipa a prim-ministrului Marcel Ciolacu: doamna Mihaela Frasineanu si domnul Daniel Botanoiu, Consilieri de Stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Romaniei.
A fost o discutie ampla si constructiva, iar cu acest prilej ASFOR a inaintat prim-ministrului o lista cu 10 masuri pertinente si aplicabile ce deriva din programul de viziune ”Romania verde in 10 pasi”:
- Inmatricularea utilajelor utilizate in exploatarea lemnului (utilaje forestiere/tractoare, forwardere, skiddere, funiculare, ironhorse forestiere) prin impunerea inregistrarii acestora doar la primarie, fara obligativitatea CIV si respectiv a ITP-ului, indiferent de tonaj, cu exonerarea aplicarii dispozitiilor in materie pentru anul 2024, concomitent cu modificarea corespunzatoare a proiectului de lege aflat in dezbatere in Senatul Romaniei (Ordonanta nr. 3 din 18 ianuarie 2024);
- Crearea premiselor pentru recuperarea taxelor de drum si a accizelor pentru carburantul non-rutier (motorina si benzina) folosit in operatiunile specifice din padure (efort bugetar estimat la 21 milioane de euro);
- Avand in vedere faptul ca greutatea lemnului variaza foarte mult, iar la locul de incarcare – in padure – nu exista posibilitatea cantaririi, ASFOR propune ca pentru transportul pe drumurile publice de lemn si produse din lemn sa se permita o toleranta la cantarire de 10%;
- Finantarea prin fondul de mediu aflat la dispozitia AFM a achizitiei de utilaje forestiere specializate pentru curatiri si rarituri (lucrarile cele mai importante pentru asigurarea continuitatii padurii);
- Introducerea obligatiei ca in cazul constructiilor publice lemnul sa reprezinte cel putin 20% din materialele folosite;
- Separarea activitatilor de administrare de cele de exploatare a lemnului in fondul forestier proprietate publica a statului, iar activitatile de exploatare, sortare si transport din padurile proprietate publica a statului sa fie realizate, in principal, cu operatori economici din mediul privat, iar acolo unde este posibila organizarea pe bazinete prin contractarea acestor servicii pe o perioada de 2-4 ani. Valorificarea lemnului este o activitate economica si, istoric, s-a dovedit ca statul are o reactie mult mai greoaie cand vine vorba de adaptarea la nevoile pietei concurentiale. Valorificarea intregii cantitati de lemn pe picior intr-o singura licitatie la inceputul anului, si publicarea unui grafic pe luni si volume pentru lemnul fasonat;
- Valorificarea lemnului fasonat (lucru/foc) din proprietatea publica a statului sa fie facuta doar din depozite supravegheate video (trecerea la lemn fasonat a creat o reala problema de gestionare a stocurilor in platformele primare si implicit a dus la alterarea lemnului valoros), iar acolo unde acest lucru nu este posibil, exploatarea sa fie facuta pe picior si lemnul sa fie masurat la parasirea fondului forestier;
- Eliminarea sanctiunii de interzicere a participarii la licitatie timp de 6 luni in cazul operatorilor economici care au reziliat partizi, dar cu introducerea unei penalitati ce consta in cresterea graduala a procentului de garantie retinut, in functie de numarul de rezilieri in ultimele 12 luni. Pentru a se asigura o piata corecta, echilibrata si transparenta este nevoie de implementarea unui sistem de retinere temporara a garantiei de participare la licitatie;
- Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea unei Legi privind Bioeconomia, cu aplicarea principiilor economiei circulare, in vederea transformarii obligatiilor de mediu, restrictive, coercitive si de cele mai multe ori fara rezultat de mediu, in instrumente de lucru care sa permita exploatarea sustenabila a resursei de lemn si combaterea efectelor schimbarilor climatice (exemple pozitive: paduri reziliente, lemn utilizat in constructii, cresterea gradului de accesibilizare a fondului forestier in vederea unei mai bune administrari; exemple negative: blocarea aplicarii amenajamentelor silvice prin procedurile greoaie si neuniforme ale evaluarilor de mediu; publicarea in Monitorul Oficial in integralitate a amenajamentelor silvice, care contin date tehnice nerelevante pentru publicul larg si care ar putea fi publicate ca si pana de curand pe site-ul ministerului de resort);
- Pentru a evita un infringement pe paduri, ASFOR propune trecerea Inventarului Forestier National (IFN) in componenta Departamentului pentru Dezvoltare Durabila din cadrul Guvernului Romaniei. Astfel, se asigura finantarea, impartialitatea programului, dar si informatiile necesare pentru realizarea de analize si raportari de catre departament, pentru a propune politici publice in domeniu.
"Am subliniat faptul ca Romania este singurul stat european in care activitatea sectorului forestier este gestionata printr-un sistem informatic dezvoltat de un serviciu secret, ceea ce conduce la o serie de probleme legate de accesul operatorilor la propriile informatii sau de gestionarea informatiilor ce fac parte din viata economica privata a unui sector de activitate, precum si la o lipsa de transparenta in dezvoltarea aplicatiilor informatice.
De asemenea, am insistat pe faptul ca sectorul forestier sustine si incurajeaza comunicarea eficienta pentru a promova politici adaptate nevoilor reale ale celor implicati in aceasta activitate economica si pentru a evita acele situatii cand adoptarea unor acte normative conduce la blocaje birocratice fara vreun fel de plus-valoare (precum publicarea in Monitorul Oficial a amenajamentelor silvice – cca. 500 de pagini/exemplar)", au transmis reprezetantii ASFOR.
